Calea ferată Liov-Cernăuți

Calea ferată Liov (Lemberg)–Cernăuți este o cale ferată principală din Ucraina. Acest traseu cu o linie simplă traversează regiunile istorice Galiția și Bucovina din vestul Ucrainei și este administrat de Căile Ferate Ucrainene, în special de Regionala de cale ferată Liov.

Liov-Cernăuți
Gara Cernăuți
Gara Cernăuți
Gara Cernăuți
Lungime:265 km
Ecartament:1520 mm
Voltaj:25 kV / 50 Hz ~
STR
de la Rava-Ruska, Kiverți și Zdolbuniv
BHF
0 Liov
ABZgr+r
spre Ciop și spre Przemyśl
BHF
6.9 Persenkivka
BHF
11.2 Sîhiv
BHF
18.8 Davîdiv
hKRZWae
Davîdivka
HST
22 22 KM
hKRZWae
Davîdivka
BHF
24.7 Stare Selo
hKRZWae
Davîdivka
HST
29.1 Pidmonastîr
BHF
? Hlibovîci
HST
40 40 KM
hKRZWae
Davîdivka
BHF
43.2 Vîbranivka
HST
? Borusiv
hKRZWae
Davîdivka
BHF
? Borînîci
hKRZWae
Davîdivka
HST
56.4 Ciornîi Ostriv
HST
? Horodîșce
ABZg+r
de la Pisocina
ABZg+r
linie de serviciu
ABZg+l
de la Tarnopol
BHF
63.2 Hodoriv
ABZgr
linie de serviciu
ABZgr
spre Strîi
HST
70.2 Bortnîkî
hKRZWae
Luh
HST
? Molodînce
BHF
77.1 Juravno
HST
81.6 Cerniv
HST
? Selo Cerniv
hKRZWae
Svir
BHF
87.7 Bukacivți
HST
94.2 Tenetnîkî
HST
95.9 Martîniv
BHF
99.8 Burștîn
ABZgl
linia industrială a centralei electrice
HST
? Hres (Centrala electrică)
ABZgl
linie uzinală
HST
106.7 Bovșciv
eABZg+l
de la Pidvisoke (desființat)
BHF
111.1 Halici
hKRZWae
Hnîla Lîpa
hKRZWae
Bîbelka
HST
? Tustan
BHF
118.2 Dubivți
ABZg+l
linie industrială
hKRZWae
Nistru
BHF
125.2 Ezupil
HST
? Tos
BHF
133.0 Iamnîția
ABZgr
linie uzinală
ABZg+l
de la Strîi
HST
? Uhrîniv
hKRZWae
Bîstrîția Solotvînska
BHF
139.8 Stanislavov
HST
? Bîstrîția
ABZgr
racordare de linie pentru trenuri de marfă la o întreprindere industrială
hKRZWae
Bîstrîția Nadvirnianska
BHF
144.1 Hrîplîn
eABZgl
spre Husiatîn (desființat)
ABZgr
spre Deliatîn și Sighetu Marmației
ABZg+l
linie uzinală
HST
? Dibrova
BHF
152.3 Markivți
hKRZWae
Vîniava
HST
158.7 Vorona
hKRZWae
Vorona
hKRZWae
Stebnîk
BHF
162.7 Otînia
hKRZWae
Oprîșîna
HST
166 166 KM
HST
167.5 Holoskiv
HST
170.8 Hlibîcîn
HST
? Ceremhiv
BHF
179.4 Korșciv
hKRZWae
Turka
hKRZWae
Dobrovidka
BHF
187.2 Hodî-Dobrovidka
HST
? Piadîkî
hKRZWae
Kosaciv
ABZg+l
linie uzinală
ABZgl
linie uzinală
ABZg+r
de la Deliatîn
BHF
195.1 Colomeea
eABZgr
spre Sloboda și Kovalivka (desființat)
ABZgr
linie uzinală
ABZgl
spre Stepaniwka
ABZg+r
linie uzinală
hKRZWae
Kosaciv
BHF
203.4 Mateivți
ABZgl
racordare de linie pentru trenuri de marfă
HST
? Zamulînți
HST
? Borșciv
hKRZWae
Turka
ABZgl
racordare de linie la o întreprindere industrială
BHF
214.6 Zabolotiv
ABZgl
racordare de linie la o întreprindere industrială
HST
? Oleșkiv
hKRZWae
Prut
HST
? Vovcikivți
BHF
224.2 Vîdîniv
HST
? Prutivka
BHF
230.5 Sniatin
ABZgl
racordare de linie la o întreprindere industrială
eABZgr
linie (pentru trenuri) de marfă
ABZg+r
de la Vijnița
HST
? Zavallia
hKRZWae+GRZq
Prut (fosta graniță între Galiția și Bucovina)
ABZg+r
linie (pentru trenuri) de marfă, anterior spre Vijnița
BHF
? Nepolocăuți
ABZgl+l
spre Ciortkiv
BHF
? Lujeni
ABZgr
linie (pentru trenuri) de marfă
hKRZWae
Sovița
HST
? Mămăești
ABZgl+l
spre Noua Suliță și Ocnița
BHF
? Gara Moși (Cernăuți-Nord, azi Cernăuți-Pivnicina)
hKRZWae
Prut
BHF
265 Cernăuți
STR
spre Suceava

Această cale ferată este una dintre cele mai vechi, construcția ei fiind concesionată la 11 ianuarie 1864[1] companiei Lemberg-Czernowitzer Eisenbahn. Datorită condițiilor de relief nu prea dificile, construcția căii ferate s-a desfășurat relativ rapid și astfel traseul care conecta teritoriile Coroanei austriece Galiția și Bucovina (între Lemberg și Cernăuți) a fost pus în funcțiune la 1 septembrie 1866.[2] El a fost construit și exploatat de compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn-Gesellschaft (LCJE).

În urma înmulțirii reclamațiilor cu privire la condițiile de funcționare ale acestei căi ferate (printre alte deficiențe a fost și prăbușirea unui pod feroviar ce traversa râul Prut)[3], statul austriac a pus sechestru la 7 octombrie 1872 pe liniile feroviare de pe teritoriul Austriei, acesta fiind anulat abia la 31 iulie 1875. Din cauza rentabilității scăzute a companiei, exploatarea traseului a fost efectuată de la 1 iulie 1889 de către Căile Ferate de stat cezaro-crăiești ale Austriei, cu toate acestea linia a rămas formal în proprietatea companiei.

După sfârșitul primului război mondial, acest traseu de cale ferată s-a aflat pe teritoriul a două țări, tronsonul de la Lemberg (în poloneză Lwów) la Sniatin a revenit Poloniei, iar tronsonul mai scurt între Nepolocăuți (Grigore Ghica-Vodă) și Cernăuți a revenit României și a fost preluat și exploatat de Căile Ferate Române. Traseul polonez a fost administrat de Căile Ferate de stat ale Poloniei, fiind trecut la 24 martie 1928 în proprietatea lor.

În timpul celui de-al doilea război mondial, traseul polonez a fost ocupat de către URSS în 1939, iar traseul românesc a fost ocupat și el tot de statul sovietic în 1940 după anexarea nordului Bucovinei. Pe acest traseu s-a început înlocuirea căii ferate cu una cu ecartament lat, dar în vara anului 1941, după declanșarea războiului germano-sovietic, armatele române au eliberat nordul Bucovinei și procesul a fost inversat.

După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, aceste regiuni au devenit părți componente ale RSS Ucrainene din cadrul URSS, iar calea ferată cu ecartament normal a fost schimbată cu una cu ecartament lat (1520 mm).

  1. ^ Reichgesetzblatt (Monitorul Oficial al Imperiului) din 1864, Nr. 5, p. 9
  2. ^ Österreichische Revue 1867, Caietul 1, Verlag Carl Gerold 1867, p. 70
  3. ^ Articol din Enciclopedia Meyer din 1885

Legături externe

modificare