Calea ferată Rădăuți–Brodina

cale ferată din România
Rădăuți–Brodina
Gara din Gura Putnei
Gara din Gura Putnei
Hartă cu Calea ferată Rădăuți–Brodina
Magistrala:CFR: 515
Lungime:41,50 km
Ecartament:1435 mm
STR
de la Dornești
BHF
8,140 Rădăuți
HST
13,504 Horodnic
HST
19,857 Gălănești
HST
25,572 Vicovu de Jos
HST
28,212 Vicovu de Sus
HST
31,135 Bivolărie
BHF
33,581 Gura Putnei
xABZgl
spre Putna
exhKRZWae
Putna
exHST
41,224 Straja
exhKRZWae
Suceava
exHST
46,135 Falcău
exHST
49,641 Brodina
exSTR
spre Izvoarele Sucevei

Calea ferată Rădăuți–Brodina este o cale ferată secundară din România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Bucovina, pe valea râului Suceava și prin Munții Obcina Mare.

IstoricModificare

Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar.

În anul 1889 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Dornești–Rădăuți de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei), ea fiind preluată câțiva ani mai târziu de Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de căi ferate secundare ale Bucovinei). Acestei companii i s-a acordat în anul 1895 concesiunea pentru a continua construirea căii ferate cu ecartament normal pe valea râului Suceava până la Brodina (pe atunci Frassin).

Concesiunea cerea ca lucrările de construcție să înceapă imediat și să fie finalizate până la 1 iulie 1898.[1] Acest traseu a fost inaugurat la 7 iulie 1898 odată cu calea ferată secundară către Putna.[2]

În primul război mondial, în zona acestei căi ferate s-au dat lupte grele între armatele austro-ungare și cele rusești.[3]

După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR.

Situație actualăModificare

Calea ferată Rădăuți-Brodina are o singură linie și nu este electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna și are numai o importanță locală. În prezent (2009), pe tronsonul între Rădăuți și Gura Putnei trec zilnic în ambele sensuri cam cinci trenuri.

În iulie 2008, linia ferată a fost avariată de inundații. În timp ce tronsonul de la Rădăuți la Gura Putnei, împreună cu linia secundară către Putna, au fost puse imediat în funcțiune, sectorul feroviar de la Gura Putnei la Nisipitu producea pierderi, fiind scos din funcțiune și probabil nu va fi restaurat. [4]

ImaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrate vertretenen Königreiche und Länder. 76. Stück (Monitorul Oficial al Reichului pentru parlamentele imperiale din regatele și țările/landurile reprezentate. 76 bucăți). Editat la 5 noiembrie 1895
  2. ^ Verein Deutscher Straßenbahn- und Kleinbahn-Verwaltungen: Zeitschrift für Kleinbahne (Asociația administrațiilor tramvaielor și trenurilor locale: periodic pentru trenurile locale). Berlin 1898. p. 462
  3. ^ Maximilian Ehnl, Edwin Sacken: Österreich-Ungarns letzter Krieg, 1914–1918. Das Kriegsjahr 1917 (Ultimul război al Austr-Ungariei. Anul de război 1917). Verlag der Militärwissenschaftlichen Mitteilungen. Wien 1930. S. 326
  4. ^ Comunicat de presă al Ministerului Transporturilor din 1 august 2008, site accesat la 10 mai 2009