Calea ferată Valea Vișeului–Borșa

cale ferată din România

Calea ferată Valea Vișeului–Borșa este o cale ferată de legătură în România. Ea traversează județul Maramureș, pe valea râului Vișeu.

Valea Vișeului–Borșa
Gara Valea Vișeului
Gara Valea Vișeului
Gara Valea Vișeului
Hartă cu Calea ferată Valea Vișeului–Borșa
Hartă cu Calea ferată Valea Vișeului–Borșa
Magistrala:CFR: 409
Lungime:55,2 km
Ecartament:1435 mm
STR
de la Ivano-Frankivsk
BHF
0,000 Valea Vișeului
ABZgr
spre Sighetu Marmației
HST
8,525 Vișeu Bistra
hKRZWae
Vișeu
BUE
DN18
HST
13,764 Petrova
BUE
DN18
BHF
20,183 Leordina
BUE
DN18
hKRZWae
Vișeu
HST
24     Leordina hc.
BUE
DN18
BUE
DN18
HST
29,840 Bocicoel
hKRZWae
Vișeu
BHF
33     Vișeu de Jos
ABZgr
spre Salva
BUE
DN18
BUE
DN18
eHST
37,220 Vișeu de Sus Haltă
hKRZWae
Vișeu
eHST
38,529 Vișeu de Sus (Ramificație pentru mocăniță)
BUE
DN18
BUE
DN18
hKRZWae
Vișeu
eHST
47,752 Moisei
BUE
DN18
eKBHFe
55,200 Borșa

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. În anul 1872 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Satu Mare–Sighetu Marmației. Astfel, Depresiunea Maramureșului a fost conectată, prin valea râului Tisa, la rețeaua de cale ferată. Construirea căii ferate Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk (1895) a dus la dezvoltarea și a altor zone din Maramureș.

Apoi guvernul ungar a planificat construirea unei linii în sud-estul comitatului Maramureș. Propunerea avea ca scop facilitarea transportului de lemn din pădurile din Munții Carpați și de acces la depozitele de minereu de la Baia Borșa (în maghiară Borsabánya). Pornind din localitatea Valea Vișeului (în maghiară Visóvölgy) de pe Calea ferată Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk a fost construită o cale ferată cu ecartament normal de-a lungul râului Vișeu prin Vișeu de Sus (în germană Oberwischau, în maghiară Felsővisó) către Borșa (în germană Borscha, în maghiară Borsa), care a fost deschisă traficului în anul 1913.[1][2]

Mocănița (video) - statia Paltin

Prin Tratatul de la Trianon încheiat la sfârșitul primului război mondial, partea de sud a comitatului Maramureș a devenit parte componentă a României, în timp ce partea de nord a ajuns pe teritoriul Cehoslovaciei. Frontiera a fost astfel trasată, încât traseul feroviar Valea Vișeului–Borșa s-a aflat în întregime pe teritoriul României. Acesta a fost preluat de compania feroviară română de stat CFR. Ca urmare a stabilirii acestor noi granițe, calea ferată Valea Vișeului–Borșa și legătura către Sighetu Marmației au fost rupte de restul rețelei feroviare a României. Pe aici circulau trenuri între Sighetu Marmației și Borșa.[3] Din gara Vișeu de Sus a fost construită între anii 1930-1933 un traseu feroviar pentru mocăniță.

În perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. În 1940 a fost pusă în funcțiune numai o singură cale ferată cu ecartament îngust care pleca de la Telciu și se conecta cu căile ferate din Maramureș în apropierea localității Moisei.[4] În același an, România a trebuit să cedeze Ungariei prin Dictatul de la Viena, nord-vestul Transilvaniei, Crișana și partea de sud a Maramureșului.

După cel de-al doilea război mondial, Maramureșul a fost divizat din nou la Conferința de Pace de la Paris (1947); partea de sud a revenit din nou României, în timp ce partea de nord a fost cedată nu Cehoslovaciei, ci Uniunii Sovietice. Astfel, proiectul interbelic care prevedea construirea unei legături feroviare între nordul Transilvaniei și Maramureș a căpătat iarăși importanță pentru România. În 1949 a fost deschisă Calea ferată Salva–Vișeu de Jos[3], crescând astfel importanța căii ferate Valea Vișeului–Borșa; aceasta a fost parte a legăturii feroviare care a conectat Maramureșul cu restul țării.

În martie 1997, tronsonul feroviar între Vișeu de Jos și Borșa a fost închis pentru traficul de persoane.[5] El a fost achiziționat de compania SC RG Holz Company SRL, care operează de asemenea și mocănița.

Situație actuală

modificare

Calea ferată Valea Vișeului–Borșa este cu linie simplă și neelectrificată. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. Tronsonul de la Vișeu de Jos către Borșa se află în exploatarea societății SC RG Holz Company SRL și servește doar pentru transportul de marfă.

Fotogalerie

modificare
  1. ^ Academia Republicii Socialiste România: Revue Roumaine de Géologie, Géophysique Et Géographie. Bukarest, 1979, p. 144
  2. ^ „Máramaros Megye, accesat la 19 mai 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b „ADZ.ro din 26 martie 2009, accesat la 19 mai 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ D. Turnock: Railway Network Development in Inter-war Romania: Economic and Strategic Motives. În Geographica Pannonica 2003, Ausgabe 8, p. 16–24
  5. ^ „Branch Line News International (ISSN 1354-0947). A newsletter about the world's railway geography and infrastructure. 1997”. Arhivat din original la . Accesat în .