Băile Borșa, Maramureș

Băile Borșa

Borsabánya
Pfefferfeld

— localitate componentă[*] —

Stemă

Băile Borșa

Băile Borșa (România)

Poziția geografică

Coordonate: 47°41′03″N 24°42′50″E / 47.684158°N 24.713912°E

Populație (2021)

- Total

2.907 locuitori

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

435250

Prezență online

GeoNames

Băile Borșa, mai demult Baia Borșa (în maghiară Borsabánya, în trad. "Mina Borșa", în germană Pfefferfeld) este o localitate componentă a orașului Borșa din județul Maramureș, Transilvania, România.

Istoric

Prima atestare documentară a localității datează din 1365, când regele Ludovic I al Ungariei a dăruit Borșa lui Balc, fiul lui Sas și fratelui acestuia. Regele Ludovic I al Ungariei confiscase în prealabil regiunea de la domnitorul moldovean Bogdan Vodă, sub notă de infidelitate. ^[1]

Prin Legea nr. 2/1968^[2] s-a înființat orașul Borșa, moment în care Băile Borșa au devenit localitate componentă a acestuia.

În toamna lui 2019,în Cimitirul din localitate s-a descoperit un mausoleu a unei familii germane-austriece foarte bogată,care a deschis exploatările miniere din localitate în secolul al XIX-lea și au construit un monument mic în cinstea soldaților căzuți în cele două războaie mondiale în Băile Borșa în anii 1914 și 1944,monumentul poate fii găsit în fața bisericii romano-catolice Sf.Francisc de Assisi din Băile Borșa.^[3]

Stațiune balneară

Băile Borșa sunt o stațiune balneo-climaterică sezonieră, de interes local. Fiind situată la o altitudine de 850 m, stațiunea are un climat subalpin.^[4] Se găsesc în nordul extrem al României, în partea de est a Depresiunii Maramureșului, închisă de Munții Rodnei și Munții Maramureșului (Carpații Orientali), pe Valea Vișeului, în apropiere de Pasul Prislop (altitudine 1.414 m), care leagă Transilvania de Bucovina. Clima este specifică zonelor montane, rece și umedă, cu veri răcoroase (în jur de 15 °C în luna iulie) și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 7 °C. Precipitațiile sunt abundente, în jur de 900-1000 mm anual. Aerul este pur, intens ozonat.^[5]

Deoarece durata persistenței stratului de zăpadă se întinde din decembrie până în martie și grosimea medie a stratului de zăpadă este de 50 cm, stațiunea este adaptată și pentru sporturile de iarnă.^[6]

Stațiunea dispune de două pârtii de dificultate medie, fiecare cu instalație de transport pe cablu:^[7]

prima – cu o lungime de 2000 m, lățime 30 m, altitudine maximă 1375 m, minimă 880 m (coboară până în spatele hotelului Brădet), diferență de nivel 495 m, suprafața 6 ha, debit max/optim: 360/270 pers/h.
a doua – cu o lungime de 700 m, lățime 30 m, altitudine maximă 1545 m, minimă 1365 m (în zona Știol), cu o diferență de nivel de 180 m, suprafață de 2,1 ha debit max/optim: 360/270 pers/h.

Etimologie

Etimologia numelui localității: din Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). ^[8]

Resurse minerale

Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ^[9]; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Dealul Negru,Burloaia, Dealul Bucății,Cornu Nedeii,Măgura,Toroiaga-Emerik) și cuprifere.Vârful Toroiaga deține și un filon de aur.

Factorii de cură

Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, cât și în instalațiile de băi, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și ginecologice.^[4] Dată fiind clima propice, stațiunea este recomandată și pentru tratamentul nevrozelor astenice și al tulburărilor respiratorii.^[5]

Obiective istorice

Vechea biserică de lemn greco-catolică construită în 1718, cu două pridvoare suprapuse și acoperișul în două niveluri, păstrează picturile murale originare, din 1765.^[10]
Biserica romano-catolică cu hramul "Sf. Francisc de Assisi", construită în 1925, iar parohia ființează din anul 1806.[1]

Note

^ „Ghid turistic și obiective turistice Baia Borșa”. Arhivat din original la 2 ianuarie 2011. Accesat în 24 ianuarie 2011.
^ Legea nr. 2/1968
^ „Baile Borsa Archives”. Maramures - Localitati, obiective turistice, puncte de interes. Accesat în 4 iunie 2024.
^ ^a ^b „Băile Borșa (Județul Maramureș)”. Arhivat din original la 15 august 2009. Accesat în 24 ianuarie 2011.
^ ^a ^b „Stațiuni de odihnă și tratament: Băile Borșa”. Arhivat din original la 29 februarie 2012. Accesat în 29 martie 2011.
^ „BAILE BORSA (Judetul Maramures)”. Arhivat din original la 15 august 2009. Accesat în 24 ianuarie 2011.
^ Amenajararea turistică a localității Borșa
^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
^ Ioan Nădișan, Vasile Bologa, Surse hidrominerale și stațiuni bal¬neare din Maramureș, Baia Mare, Editura Universității de Nord, 2012.
^ Băile Borșa

[turistic-1] „Ghid turistic și obiective turistice Baia Borșa”. Arhivat din original la 2 ianuarie 2011. Accesat în 24 ianuarie 2011.

[2] Legea nr. 2/1968

[3] „Baile Borsa Archives”. Maramures - Localitati, obiective turistice, puncte de interes. Accesat în 4 iunie 2024.

[statiune-4] „Băile Borșa (Județul Maramureș)”. Arhivat din original la 15 august 2009. Accesat în 24 ianuarie 2011.

[tratament-5] „Stațiuni de odihnă și tratament: Băile Borșa”. Arhivat din original la 29 februarie 2012. Accesat în 29 martie 2011.

[6] „BAILE BORSA (Judetul Maramures)”. Arhivat din original la 15 august 2009. Accesat în 24 ianuarie 2011.

[7] Amenajararea turistică a localității Borșa

[8] Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

[9] Ioan Nădișan, Vasile Bologa, Surse hidrominerale și stațiuni bal¬neare din Maramureș, Baia Mare, Editura Universității de Nord, 2012.

[10] Băile Borșa

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]