Calluna vulgaris
.jpg)
Iarba neagră, caluna sau mărtăloaga este singura specie din genul Calluna din familia de plante cu flori Ericaceae. Este un arbust veșnic-verde scund, care crește până la 20-50 cm înălțime sau rareori până la 1 m și peste,[1] și este răspândită pe scară largă în Europa și Asia Mică pe soluri acide în locuri deschise însorite și la umbră moderată. Este planta dominantă în majoritatea landelor și mlaștinilor din Europa, precum și în unele turbării și în pădurile de pin și stejar cu soluri acide. Este tolerantă la pășunat și se regenerează în urma incendiilor ocazionale și este adesea gestionată în rezervațiile naturale și mlaștini prin pășunatul oilor sau vitelor, precum și prin mici incendii.
Calluna a fost separată de genul strâns înrudit Erica de Richard Anthony Salisbury, care a conceput numele generic Calluna probabil din grecescul antic Kallyno (καλλύνω), „a înfrumuseța, curăța”, cu referire la utilizarea tradițională pentru mături. Epitetul specific vulgaris este latin pentru „obișnuit”. Calluna se deosebește de Erica prin petale și sepale, având patru în loc de cinci.
Descriere
modificareCalluna are frunze mici (mai puțin de 2-3 mm lungime) care cresc în perechi opuse și decusate, în timp ce cele ale Ericei sunt în general mai mari și în grupuri de 3-4, uneori 5.[2] Înflorește din iulie până în septembrie.[3] :231 La plantele sălbatice, florile sunt în mod normal mov, dar plante cu flori albe apar și ele ocazional. Sunt terminale în raceme având bractee asemănătoare cu sepalele la bază și un ovar superior, fructul fiind o capsulă.[4] Spre deosebire de Erica, Calluna are uneori flori duble.
Areal
modificare
Calluna vulgaris este extrem de rezistentă la frig, supraviețuind expunerii severe și condițiilor de îngheț cu mult sub –20 °C.[5] Este originară din Europa, Islanda, Insulele Feroe și Azore.[6] A fost introdusă în multe alte locuri din întreaga lume cu climă potrivită, inclusiv America de Nord, Australia, Noua Zeelandă și Insulele Falkland.[7]
Cultivare
modificare
Disprețuită până în secolul al XIX-lea în țările de limbă engleză pentru asociațiile sale cu cea mai neagră sărăcie rurală, creșterea popularității calunei ar putea să fi fost determinată de moda plantelor alpine. Este o plantă ornamentală foarte populară în grădini și pentru amenajare a teritoriului, pe solurile fără calcar unde va prospera, dar este foarte greu de crescut pe soluri mai puțin acide.[8]
Specie invazivă
modificarePlanta a fost introdusă în Noua Zeelandă și a devenit o buruiană invazivă în unele zone, în special în Parcul Național Tongariro din Insula de Nord și Rezervația Wilderness (Te Anau) din Insula de Sud, înăbușind plantele native. Gândacii Lochmaea suturalis au fost eliberați pentru a opri caluna, cu teste preliminare reușite până în prezent.[9]
Referințe culturale
modificareCaluna este văzută ca simbol al Scoției, unde planta crește pe scară largă. Când poezii precum Bonnie Auld Scotland vorbesc despre „dealuri parfumate de calună purpurie”, când eroul din Kidnapped fuge prin iarbă neagră, când caluna și Scoția stau în aceeași propoziție, planta despre care este vorba este Calluna vulgaris.[10]
Note
modificare- ^ "In favorable conditions, old plants can grow to the height of a man, and have hidden many a fugitive," remarks Alice M. Coats, British Shrubs and Their Histories (1964) 1992, s.v. "Calluna".
- ^ Clive Stace(d), (2010) New Flora of the British Isles, 3rd edition. Cambridge University Press.
- ^ A.R. Clapham, T. G. Tutin, E. F. Warburg (). Excursion Flora of the British Isles (ed. 3). Cambridge University Press. ISBN 0-521-23290-2.
- ^ Parnell, P. and Curtis, T. 2012. Webb's An Irish Flora. Cork University Press ISBN: 978-185918-4783
- ^ „Calluna vulgaris”. RHS. Accesat în .
- ^ Anderberg, Arne. „Calluna vulgaris (L.) Hull”. Naturhistoriska riksmuseet(d), Stockholm.
- ^ „Countries (or multi-country features) with distribution records for Calluna vulgaris in the Global Invasive Species Database”. Invasive Species Specialist Group (ISSG) of the IUCN Species Survival Commission. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ John L. Creech, note in Coats 1992.
- ^ Simon Fowler (iunie 2001). „Biocontrol News and Information - Heather Beetle: from Doom to Boom?”. PEST CABWeb. CABI(d). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Alexander Wallace (). The heather in lore, lyric and lay ..
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Calluna la Wikimedia Commons
Date legate de Calluna vulgaris la Wikispecies
