Jean Calvin

(Redirecționat de la Calvin)
Jean Calvin
John Calvin Museum Catharijneconvent RMCC s84 cropped.png
Jean Calvin
Date personale
Nume la naștereJehan Cauvin[1] Modificați la Wikidata
Născut[3][4][5] Modificați la Wikidata
Noyon, Picardia, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (54 de ani)[5] Modificați la Wikidata
Genève, Republica Geneva⁠(d) Modificați la Wikidata
Înmormântat Cimetière des Rois[*][[Cimetière des Rois (cemetery in Geneva, Switzerland)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisepticemie[6] Modificați la Wikidata
PărințiGérard Cauvin[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIdelette Calvin[*] Modificați la Wikidata
CetățeniePavillon royal de la France.svg Regatul Franței
Republica Geneva[*] Modificați la Wikidata
Religieprotestantism Modificați la Wikidata
Ocupațieteolog[*]
preot[*]
scriitor
Protestant reformer[*][[Protestant reformer (occupation)|​]]
pastor
avocat Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiGeneva[7]
Strasbourg[7] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater collège de la Marche[*][[collège de la Marche |​]]
collège de Montaigu[*][[collège de Montaigu (constituent college of the Faculty of Arts of the University of Paris)|​]]
Universitatea din Bourges[*]
Old University of Orléans[*][[Old University of Orléans (French early-modern university in Orléans)|​]]
Universitatea din Orléans[*][2]  Modificați la Wikidata
Profesor pentru Franciscus Junius[*][[Franciscus Junius (Huguenot theologian)|​]][2]  Modificați la Wikidata
Semnătură
John Calvin signature.png

Jean Calvin, sau pur și simplu Calvin (n. 10 iulie 1509, Noyon — d. 27 mai 1564, Geneva) a fost un reformator religios francez. Alături de Martin Luther, a fost unul din inițiatorii Reformei protestante, în opoziție cu anumite dogme și ritualuri ale Bisericii Catolice romane. Calvin a dezvoltat o doctrină - Calvinismul - relativ diferită de aceea a lui Luther, în special în ceea ce privește practicarea cultului, considerată o radicalizare a luteranismului.

Calvinism
John Calvin.jpg
Jean Calvin

Baze
Creștinism
Augustin de Hipona
Reforma Protestantă

Specific
Învățătura lui Calvin
Cele cinci Sola
Cele cinci puncte ale calvinismului
Principiul regulator de închinare
Mărturisiri calviniste de credință

Influențe
Théodore Beza
Sinodul din Dort
Puritanism
Jonathan Edwards
Teologii de la Princeton
Karl Barth

Biserici
Reformate
Presbiteriene
Congregaționaliste
Baptiste Reformate

Popoare
Calviniștii afrikaneri
Hughenoții
Strămoșii pelerini
Puritanii

BiografieModificare

Jean Calvin s-a născut cu numele de Jean Cauvin la Noyon, în Picardia, Franța. Martin Luther a scris cele 95 de teze în 1517, când Calvin avea 8 ani.

Tatăl lui Calvin, paznic al episcopului Noyon, l-a trimis la colegiul De la Marche și apoi, în continuare, la Sorbona din Paris, pentru a studia dreptul. În 1532 devine doctor în drept la Universitatea din Orléans. Prima sa lucrare publicată a fost un comentariu al lucrării filozofului roman Seneca De clementia. Adoptă curând principiile Reformei, pe care, începând din 1532, începe să le propage la Paris. Amenințat cu închisoarea, se refugiază la Nérac, sub protecția Margaretei de Navarra, favorabilă protestantismului. În 1534, în urma persecuțiilor suferite de protestanții francezi, numiți și hughenoți, este nevoit să părăsească Franța.

După peregrinări în Basel, Ferrara și din nou la Paris, în 1536, convins fiind de reformatorul Guillaume Farel, Calvin se stabilește definitiv la Geneva, unde este numit profesor de teologie. A trăit aici aproape jumătate din viață.

Lucrări ale lui CalvinModificare

Principala operă a lui Calvin în istoria literaturii Reformei:

Alte scrieri:

  • De Clementia - un comentariu asupra operei cu același nume de Seneca (1532)
  • Psychopannychia - împotriva sectei anabaptiste (1534)
  • Catehismul Bisericii din Geneva

Calvin a publicat, între altele, și diverse volume de comentarii ale Bibliei.

CalvinismModificare

 
Institutio christianae religionis, 1597

Calvin nu recunoaște decât două sacramente (Taine): Botezul și Comuniunea (Împărtășania). Respinge dogma prezenței reale a "trupului și sângelui Domnului" în împărtășanie, invocarea sfinților, instituția episcopatului, etc. Predicatorii sunt aleși de către credincioși și fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales. Calvin crede într-o predestinare absolută a aleșilor și celor condamnați la "judecata din urmă", respingând astfel complet doctrina despre liberul arbitru. Publicațiile lui Calvin au difuzat ideile sale asupra unei biserici corect reformate, în multe părți ale Europei. Calvinismul a devenit religia majorității populației în Scoția, Olanda și părți din Germania de nord și a avut o influență mare în Ungaria și Polonia. Majoritatea coloniștilor de pe coasta atlantică americană și din New England erau calviniști, inclusiv puritanii și coloniștii olandezi din Noul Amsterdam (New York). Africa de Sud a fost fondată, începând din secolul XVII, de calviniști olandezi (deși câțiva erau de origine franceză sau portugheză), care erau cunoscuți cu numele de Afrikaans. Sierra Leone a fost colonizată masiv de calviniști din Noua Scoție. John Marrant a organizat acolo o congregație sub auspiciile lui Huntingdon Connexion. Coloniștii erau în mare parte loialiști negri, afro-americani care au luptat pentru britanici în timpul revoluției americane.

Calvin credea în ideea predestinării (mântuirea sau damnarea unui individ este hotărâtă de Dumnezeu de la bun început).

Geneva reformatăModificare

Calvin a ajuns un personaj la fel de controversat ca și Zwingli, dar pe motive diferite. Ioan Calvin s-a născut pe 10 iulie 1509 în micul oraș  francez Noyon, la 110 km depărtare de Paris.

Calvin nu și-a cunoscut mama. Ea a murit când el era foarte mic. Tatăl său era un avocat renumit și avea legături strânse cu episcopia locală. Asa ca tatal lui a obtinut 2 posturi eclesiale pt. Calvin atunci cand el avea doar 12 ani. Venitul din aceste 2 parohii i-au oferit cea mai bună educatie pe care putea sa o obtina si tanarul Calvin era pe cale de a deveni preot. Ca pregatire pt. slujba de preot a studiat la universitatea din Paris. I s-a cerut mult, ceea ce l-a facut pe Calvin sa straluceasca din punct de vedere intelectual.

Aici a adoptat obiceiuri foarte stricte, pe care le-a pastrat pt. tot restul vietii: sa manance putin, sa doarma si mai putin si sa studieze mai mult. Planurile lui Calvin de a deveni preot si-au gasit sfarsitul cand tatal lui l-a trimis pe neasteptate sa studieze dreptul. Mai tarziu Calvin s-a intors la Paris nu doar ca avocat, ci ca un tanar care analiza in mod serios invataturile Reformatiunii, care faceau valva in Europa. Prietenul lui Calvin, Nicholas Cop, a tinut o cuvantare la deschiderea Universitatii din Paris, pe 1 noiembrie 1533, care continea idei ale Reformatiunii, pe care autoritatile franceze nu le puteau accepta. Se stia despre prietenia dintre ei si Calvin Cop a trebuit ca amandoi sa plece din Paris. Calvin a sarit pe fereasta, imbracat ca un vier, si s-a strecurat afara din oras. Calvin, care era acum un fugace, a mers pe jos pana la Angouleme, la 430 km ddepartare de Paris. Aici a gasit adapost si tot aici si-a intarit convingerile religioase. Calvin a locuit in casa prietenului lui, reformatorul Louis de Tillet. In aceasta perioada a avut parte de o adevarata convertire, care l-a asezat in totalitate de partea Reformatiunii. El a descris acea experienta la cativa ani dupa aceea: „Deoarece eram asa de devotat superstitiilor papalitatii, a fost foarte greu sa fiu scos dintr-o mlastina. Dumnezeu mi-a schimbat gandirea printr-o convertire neasteptata si a facut-o sa poatasa inteleaga, pt. ca, datorita varstei mele, era mult mai greu decat ar fi trebuit sa fie.” Calvin trebuia sa cantareasca pretul alegerii drumului Reformatiunii. Stia ca va trebui sa renunte la o cariera promitatoare in Franta. Nu exista drum de intoarcere. A renuntat la titlurile eclesiale care i se dadusera in copilarie si a renuntat la venitul primit de la biserica catolica. Era pregatit pt. ceea ce avea Dumnezeu pt. el. La momentul acela, Calvin a inteles ca trebuia sa isi foloseasca darurile pe care le avea ca om invatat. La varsta de 22 ani, Calvin avea deja reputatia de intelectual umanist datorita comentariului asupra tratatului De Clementia, scris de scriitorul roman Seneca.

Acum Calvin era procupat de Scriptura. A pregatit un manual pt. crestinul reformat: Institutele Religiei Crestine. Prima editie a fost publicata in 1536, cand Calvin avea doar 26 de ani. A devenit cea mai importanta lucrare teologica a Reformatiunii. Inca este publicata si studiata extensiv. Calvin a sperat ca aceasta lucrarea va explica asa de bine credinta reformata, incat persecutia impotriva protestantilor din Franta va inceta. Dar protestantii au continuat sa fie vanati si executati in Franta. Calvin si colegii lui trebuiau sa se intalneasca in secret. Aceasta este o pestera de langa Poitiers unde se intalneau in secret pt. cult si ca sa ia Cina Domnului.

Viata lui Calvin a luat o intorsatura decisiva in 1536, atunci cand a venit aici si a trecut raul Ron in Geneva, Elvetia. Nu planuise sa vina aici. Dupa cum spunea el, providenta lui Dumnezeu a fost cea care l-a adus aici. Iata ce s-a intamplat. Calvin se indrepta catre Strasbourg, Germania. Intentiona sa duca o viata linistita, de om invatat. Lupta dintre Sfantul Imperiu Roman si Franta i-a blocat drumul catre Strasbourg si l-a fortat sa faca un ocol prin Geneva. Planuise sa stea o noapte, dar a ramas aici 25 de ani. Geneva se declarase de partea Reformatiunii doar cu o luna inainte de venirea lui Calvin. Liderul Reformatiunii, entuziastul Guillame Farel, l-a implorat pe Calvin sa ramana. Calvin a refuzat, asa ca Farel l-a speriat bine de tot. El i-a spus ca blestemul lui Dumnezeu va fi asupra lui daca nu statea sa dea o mana de ajutor atunci cand exista o mare nevoie. Calvin a spus mai tarziu: „Am fost asa de speriat, asa ca am renuntat la calatoria in care plecasem.” Calvin a locuit in aceasta casa, nu departe de catedrala Sf. Petru, unde fusese desemnat ca pastor sau, mai precis, lector al Sfintelor Scripturi. Pe 21 mai 1536, cu cateva saptamani inainte de venirea lui Calvin in Geneva, consiliul orasului se declarase de partea Reformatiunii. Ei au anuntat ca acest oras „va trai dupa Scriptura si Cuvantul lui Dumnezeu, fara liturghii, statui, idoli sau alte abuzuri papale.” De la amvonul de aici, din Sf. Petru, Calvin a explicat Biblia carte cu carte. Nu a pierdut vremea si a pus imediat in practica ordinul consiliului orasului. In primul an a incercat sa redacteze articole pt. a organiza aceasta noua biserica reformata si catehismul care ii invata pe cetateni despre credinta.

Calvin a insistat ca aceasta credinta biblica era mai mult decat doctrine care sa fie insisite, ci o cale morala de a trai viata. Unora dintre cetatenii Genevei nu le-a placut lucrul acesta. Au spus ca acest francez are asteptari prea mari, asa ca au inceput sa se opuna. Unul si-a numit cainele Calvin. Altul a trimis cainele sa il muste.

Jean Calvin a călătorit la Strasbourg și, mai târziu, prin cantoanele Elveției. Aflat la Geneva, Guillaume Farel l-a rugat să-l ajute la reforma bisericii. Calvin a scris despre rugămintea lui Farel: "M-am simțit de parcă Dumnezeu din cer și-a pus mâna sa măreață pe mine pentru a mă opri din cursa mea". După optsprezece luni, reformele prea severe ale lui Calvin și Farel, precum și amestecul lor în treburile statului au dus la exilarea celor doi.

Timp de trei ani, Calvin activează la Strasbourg în biserica Hughenoților francezi. După un timp, Calvin a fost invitat să se întoarcă la Geneva. El a reorganizat structura religioasă și politică a orașului, după bazele Bibliei, cu miniștri, învățători, sfat al bătrânilor și diaconi. În 1559 Calvin a fondat o școală pentru educația copiilor și un spital pentru nevoiași, precum și Academia din Geneva, sub rectoratul lui Teodor Beza.

Calvin a pus bazele unui guvernământ teocratic protestant intolerant, instituind o represiune severă a adversarilor reformei, mergând până la exil sau pedeapsa cu arderea pe rug (de exemplu: Miguel Servet, acuzat de erezie privind dogma Sfintei Treimi). Femeile erau obligate să se îmbrace în negru și nu aveau voie să se fardeze. Bazat pe texte din Vechiul Testament, a pornit o adevărată campanie de vânătoare a vrăjitoarelor și de combatere a magiei, recurgând la tortură pentru recunoașterea vinovăției. Constituția statului teocratic al Genevei - astăzi l-am numi "fundamentalist religios" - prevedea pedeapsa cu moartea pentru blasfemie, erezie și vrăjitorie. În anul 1545, în timp de câteva luni, 45 de femei au fost arse de vii ca vrăjitoare în fața caselor pe care le-ar fi fermecat, după ce fuseseră torturate. În 1602, Anton Praetorius, un pastor calvinist din Germania, a protestat împotriva acestui aspect al teologiei lui Calvin, în publicația Gründlicher Bericht von Zauberei und Zauberern ("Studiu aprofundat asupra vrăjitoriei și vrăjitorilor").

Sănătatea lui Calvin a început să se deterioreze, suferind de migrene, hemoragii pulmonare, gută și pietre la rinichi. Câteodată, trebuia să fie transportat până la amvon. Calvin a avut și mulți detractori, era amenințat și insultat. El își petrecea viața privată pe Lacul Geneva, citind Sfintele Scripturi și bând vin roșu. Spre finalul vieții sale, le zicea amicilor săi care erau preocupați de regimul său zilnic de muncă, "Ce? Vreți ca Domnul să mă găsească lenevind când va veni?"

Jean Calvin a murit la 27 mai 1564 și a fost îngropat într-un mormânt simplu și anonim, într-o parte a Genevei, așa cum a cerut el.

CuriozitățiModificare

Calvin, un personaj din desenele animate Calvin and Hobbes, creat de Bill Waterson, ia numele de John Calvin.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ CiNii, accesat în  
  2. ^ a b Genealogia matematicienilor 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ „Jean Calvin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b John Calvin (1509-1564) French churchman and religious reformer.[*][[John Calvin (1509-1564) French churchman and religious reformer. (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  6. ^ https://books.google.ru/books?id=Vknr2VQSif8C&pg=PA66  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b „Jean Calvin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

BibliografieModificare

  • Éric Fuchs: La morale selon Calvin. Paris, 1986.
  • Carl A. Keller: Calvin mystique - au coeur de la pensée du réformateur. Paris, 2001.

Legături externeModificare