Camenca

Acest articol se referă la un oraș din Republica Moldova. Pentru alte sensuri, vedeți Camenca (dezambiguizare).

Camenca

Каменка
Кам'янка
Kamionka

— Oraș —

Drapel

Stemă

Camenca

Camenca (Transnistria)

Orașul pe harta Transnistriei

Camenca

Camenca (Camenca)

Orașul pe harta raionului Camenca

Coordonate: 48°1′51″N 28°41′58″E / 48.03083°N 28.69944°E

Țară

Republica Moldova

Teritoriu autonom

Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului

Unitate administraivă

Raionul Camenca

Fondat

Secolul al XVIII-lea

Localități componente

Solnecinoe

Guvernare

- Primar

Vladimir Carauș

Populație (2014^[1])

- Total

▼8.871 locuitori

Cod poștal

MD-6600

Prezență online

http://www.kamenka-gov.org
GeoNames

Camenca (în rusă Каменка, transliterat: Kamenka, în ucraineană Кам'янка, transliterat: Kam'ianka, în poloneză Kamionka)^[2], este un oraș din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Camenca are c. 9 mii de locuitori și este cea mai veche stațiune balneologică din țară.

Geografie Modificare

Orașul e situat la 48°1′N 28°43′E, în partea stângă a Nistrului, în zona controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Este centru administrativ al așa-numitului „raion Camenca” creat de autoritățile separatiste transnistrene.

Istorie Modificare

Istoria apartenenței statale

Republica Moldova 1991–

URSS 1944–1991

România 1941–1944

URSS 1922–1941

RSS Ucraineană 1920–1922

Republica Populară Ucraineană 1917–1920

Republica Rusă 1917

Imperiul Rus 1793–1917

Uniunea Polono-Lituaniană 1699–1793

Imperiul Otoman 1672–1699

Uniunea Polono-Lituaniană 1609–1672

Localitatea a fost fondată în 1608. În secolul al XVII-lea s-a aflat în voievodatul Bracław din Uniunea statală polono-lituaniană și în proprietatea unui magnat polonez din familia Koniecpolski.^[2] În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În acea perioadă, aparținea magistrului Jan Aleksander Koniecpolski. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei, a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, satul a fost inclus în ținutul Olgopol din gubernia Podolia. În 1803 a fost construit un palat în sat.

Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română. Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.

În 2008, în localitate a fost înființată parohia romano-catolică a Sfintei Fecioare Maria a Ajutorului Etern. De asemenea găzduiește și parohia ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului.

Demografie Modificare

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.371 locuitori, dintre care 3.866 (52.45%) moldoveni (români), 1.892 (25.67%) ucraineni, 1.283 (17.41%) evrei și 261 (3.54%) ruși.^[3]

Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 10.323 locuitori, dintre care 5.288 (51.22%) moldoveni (români), 3.476 (33.67%) ucraineni si 1.880 (18.21%) ruși.^[4]

Personalități Modificare

Născuți în Camenca Modificare

Nicolae Coval (1904–1970), președinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească (1945–1946) și prim-secretar al Partidului Comunist din RSSM (1946–50)
Ivan Coval (1920–1980), militar sovietic, participant al celui de-Al Doilea Război Mondial și Erou al Uniunii Sovietice
Dmitri Crețul (n. 1933–2008), constructor sovietic și moldovean, Erou al Muncii Socialiste