Camenca
Camenca | |||
Каменка Кам'янка Kamionka | |||
— Oraș — | |||
![]() | |||
| |||
Orașul pe harta Transnistriei | |||
Orașul pe harta raionului Camenca | |||
Coordonate: 48°1′51″N 28°41′58″E / 48.03083°N 28.69944°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Teritoriu autonom | Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului | ||
Unitate administraivă | Raionul Camenca | ||
Fondat | Secolul al XVIII-lea | ||
Localități componente | Solnecinoe | ||
Guvernare | |||
- Primar | Vladimir Carauș | ||
Populație (2014[1]) | |||
- Total | ▼8.871 locuitori | ||
Cod poștal | MD-6600 | ||
Prezență online | |||
http://www.kamenka-gov.org GeoNames ![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Camenca (în rusă Каменка, transliterat: Kamenka, în ucraineană Кам'янка, transliterat: Kam'ianka, în poloneză Kamionka)[2], este un oraș din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Camenca are c. 9 mii de locuitori și este cea mai veche stațiune balneologică din țară.
Geografie Modificare
Orașul e situat la 48°1′N 28°43′E, în partea stângă a Nistrului, în zona controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Este centru administrativ al așa-numitului „raion Camenca” creat de autoritățile separatiste transnistrene.
Istorie Modificare
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1922–1941
RSS Ucraineană 1920–1922
Republica Populară Ucraineană 1917–1920
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus 1793–1917
Uniunea Polono-Lituaniană 1699–1793
Imperiul Otoman 1672–1699
Uniunea Polono-Lituaniană 1609–1672
Localitatea a fost fondată în 1608. În secolul al XVII-lea s-a aflat în voievodatul Bracław din Uniunea statală polono-lituaniană și în proprietatea unui magnat polonez din familia Koniecpolski.[2] În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În acea perioadă, aparținea magistrului Jan Aleksander Koniecpolski. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei, a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, satul a fost inclus în ținutul Olgopol din gubernia Podolia. În 1803 a fost construit un palat în sat.
Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română. Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.
În 2008, în localitate a fost înființată parohia romano-catolică a Sfintei Fecioare Maria a Ajutorului Etern. De asemenea găzduiește și parohia ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului.
Demografie Modificare
Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.371 locuitori, dintre care 3.866 (52.45%) moldoveni (români), 1.892 (25.67%) ucraineni, 1.283 (17.41%) evrei și 261 (3.54%) ruși.[3]
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 10.323 locuitori, dintre care 5.288 (51.22%) moldoveni (români), 3.476 (33.67%) ucraineni si 1.880 (18.21%) ruși.[4]
Personalități Modificare
Născuți în Camenca Modificare
- Nicolae Coval (1904–1970), președinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească (1945–1946) și prim-secretar al Partidului Comunist din RSSM (1946–50)
- Ivan Coval (1920–1980), militar sovietic, participant al celui de-Al Doilea Război Mondial și Erou al Uniunii Sovietice
- Dmitri Crețul (n. 1933–2008), constructor sovietic și moldovean, Erou al Muncii Socialiste
Galerie de imagini Modificare
-
Împrejurimile Camencei (1980).
-
Nistrul la Camenca
-
Biserică veche din localitate
-
Autogara
-
Stadionul local
-
Piața
Referințe Modificare
- ^ Госстатслужба ПМР: Социально-экономическое развитие ПМР за 2013 год (окончательные данные)
- ^ a b Kamionka (1) in. Kamieńcze, [w:] Słownik geograficzny Królestwa Polskiego, t. III: Haag – Kępy, Warszawa 1882, s. 780.
- ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
- ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm. Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)
Legături externe Modificare
- Informații generale la localitati.casata.md