Carmen (film din 1984)
Carmen | |
Afișul românesc al filmului | |
Titlu original | Carmen |
---|---|
Gen | film dramatic film muzical |
Regizor | Francesco Rosi |
Scenarist | Henri Meilhac, Ludovic Halévy, Francesco Rosi și Tonino Guerra |
Bazat pe | romanul omonim al scriitorului Prosper Mérimée |
Producător | Marcel Dassault Patrice Ledoux Alain Poiré |
Studio | Gaumont |
Director de imagine | Pasqualino De Santis |
Montaj | Ruggero Mastroianni |
Sunet | Dominique Hennequin, Guy Level și Harald Maury |
Muzica | Georges Bizet |
Scenografie | Enrico Job |
Costume | Enrico Job |
Distribuție | Julia Migenes Plácido Domingo Ruggero Raimondi Faith Esham |
Premiera | 14 martie 1984 – Franța |
Durata | 152 minute film color |
Țara | Franța Italia |
Locul acțiunii | Spania |
Limba originală | franceză |
Disponibil în română | subtitrat |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Carmen (titlul original: în franceză Carmen) este un film de operă dramatic franco-italian, realizat în 1984 de regizorul Francesco Rosi, după romanul omonim al scriitorului Prosper Mérimée și opera lui Georges Bizet, protagoniști fiind actorii Julia Migenes-Johnson, Plácido Domingo, Ruggero Raimondi și Faith Esham.
Rezumat
modificareDistribuție
modificare- Julia Migenes – Carmen
- Plácido Domingo – Don José
- Ruggero Raimondi – Escamillo
- Faith Esham – Micaela
- François Le Roux – Moralès
- John-Paul Bogart – Zuñiga
- Susan Daniel – Mercédès
- Lillian Watson – Frasquita
- Jean-Philippe Lafont – Dancaire
- Gérard Garino – Remendado
- Julien Guiomar – Lillas Pastia
- Accursio Di Leo – Guide
- Maria Campano – Manuelita
- Cristina Hoyos – o dansatoare
- Juan Antonio Jiménez – un dansator
- Enrique El Cojo – hangiul
- Aurora Vargas – prietena lui Carmen
- Carmen Vargas – prietena lui Carmen
- Concha Vargas – prietena lui Carmen
- Esperanza Fernandez – prietena lui Carmen
- Lourdes Garcia – prietena lui Carmen
- Maria Gomez – prietena lui Carmen
- Pilar Becerra – prietena lui Carmen
Premii și nominalizări
modificare- 1985 – Premiul David di Donatello pentru:
- Cel mai bun film lui Francesco Rosi
- Cel mai bun regizor lui Francesco Rosi
- Cea mai bună imagine lui Pasqualino De Santis
- Cele mai bune decoruri lui Enrico Job
- Cele mai bune costume lui Enrico Job
- Cel mai bun montaj lui Ruggero Mastroianni
- Nominalizare Cea mai bună actriță (rol principal) lui Julia Migenes
- Nominalizare Cel mai bun actor (rol secundar) lui Ruggero Raimondi
- 1985 – Nastro d'argento
- 1985 – Grammy Award
- Cea mai bună înregistrare de operă lui Michel Glotz, Lorin Maazel, Julia Migenes, Plácido Domingo, Ruggero Raimondi și Faith Esham
- 1985 – Globul de Aur
- Nominalizare Cel mai bun film străin (Franța)
- 1986 – BAFTA Awards
- Nominalizare Cel mai bun film străin (Italia)
- Nominalizare Cel mai bun sunet lui Dominique Hennequin, Hugues Darmois, Bernard Leroux e Harald Maury
- 1985 – Premiul César
- César pentru cel mai bun sunet lui Dominique Hennequin, Guy Level și Harald Maury
- Nominalizare César pentru cel mai bun film lui Francesco Rosi
- Nominalizare César pentru cel mai bun regizor lui Francesco Rosi
- Nominalizare César pentru cea mai bună actriță lui Julia Migenes
- Nominalizare César pentru cea mai bună imagine lui Pasqualino De Santis
- Nominalizare César pentru cel mai bun decor lui Enrico Job
- Nominalizare César pentru cele mai bune costume lui Enrico Job
Producția
modificarePentru a înțelege și pătrunde în spiritul operei, Rosi a ascultat luni de zile muzica lui Georges Bizet. S-a inspirat apoi din cartea Călătorie în Spania (Voyage en Espagne, publicație din 1862 până 1873) a baronului Charles Davillier, ilustrată de peste 300 de desene ale lui Gustave Doré, găsind lumea ilustrată de Doré în Sierra de Ronda.[1] Rosi a selectat perioada anului 1875 și a filmat în întregime în locații din Andaluzia, ca Ronda, Carmona și Sevilla însăși pentru a simula Sevilla din acea epocă.[2] A lucrat cu colaboratorul său de lungă durată, directorul de imagine Pasqualino De Santis, și cu Enrico Job care a coordonat executarea decorurilor și a costumelor pentru film.
Referințe
modificare- ^ Gilles Jacob at al., Lezioni di cinema, traduzione di Rosa Pavone, Milano, Editrice Il Castoro, 2007. ISBN 9788880334286, p. 26
- ^ Canby, Vincent (). „BIZET'S 'CARMEN' FROM FRANCESCO ROSI”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .
Vezi și
modificareLegături externe
modificare