Casa cu Axa de Fier

Casa cu Axa de Fier^[1]^[4] (uneori Casa cu Axul de Fier^[5]) este o casă din Timișoara care apare pe planurile orașului din 1836. Este formată din două corpuri, pe colțul corpului de est fiind montat un ax de 2,5 m, care a dat și numele edificiului. Deși face parte din Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”, cod LMI TM-II-s-A-06095, este clasificată și individual ca monument istoric, cu codul LMI TM-II-m-B-06124.^[4]

Clădire
Casa cu Axa de Fier
Casa cu Axa de Fier în 2018
Locația în România Timișoara
Tip	casă
Stil arhitectural	clasicist
Oraș	Timișoara^[2] Timiș^[2]
Țară	România^[2]
Adresă	Piața Brătianu Ionel I.C., nr. 1^[2]
Proprietar	In Tech Service SRL^[1]
Coordonate	45°45′27″N 21°13′54″E / 45.7575°N 21.2318°E ({{PAGENAME}})
Construcție
Începută	1836^[3]
Renovată	2015
Număr etaje	1 (corpul de est), 2 (corpul de vest)
Echipa de proiectare
Arhitect	Anton Schmidt^[3]
Echipa de renovare
Arhitect	Oana Sîrbu^[1]
Firma de renovare	SC SODA Architects SRL^[1]
Monument istoric
Adresa	Piața Brătianu Ionel I.C., nr. 1^[2]
Edificare
Stare de conservare	foarte bună
Materiale	cărămidă
Clasificare
Cod LMI	TM-II-m-B-06124
Modifică date / text

Istoric

În perioada stăpânirii otomane, în partea de nord-est a fortificațiilor Cetății Timișoara se afla Bastionul Arsenalului de Artilerie.^[6]^[7] În partea de nord-vest a bastionului se afla Turnul Rotund,^[3]^[7] care era amplasat exact unde actual este curtea Casei cu Axa de Fier.^[3] După cucerirea în 1716 a cetății de către armata habsburgică sub comanda lui Eugen de Savoia^[8] acest turn a fost folosit în continuare ca pulberărie până în 1756, când a fost demolat.^[3]

În 1831 terenul a fost parcelat, iar în anii 1836–1838 deja existau corpul de est (partea de clădire cu un etaj) din Piața Dr. I.C Brătianu nr. 1, construit de arh. Anton Schmidt, respectiv cel de vest (partea de clădire cu două etaje) din Piața Țepeș Vodă nr. 1.^[3]^[9]

Între 1863–1864, perioadă în care a fost un val de foamete, în această casă a funcționat o cantină pentru cei în nevoie, susținută de organizații religioase și finanțată prin donații.^[10]

Descriere

Ambele corpuri sunt în stil clasicist și au parterul tratat ca un soclu cu bosaje. Sub ferestrele de la etajul întâi și sub cornișă sunt rozete neoromanice. Ferestrele sunt încadrate de pilaștri cu capiteluri corintice. La corpul de vest, inițial deasupra ferestrelor existau frontoane triunghiulare de factură clasicistă,^[3] la care la restaurarea din 2015 s-a renunțat, uniformizându-se aspectul celor două corpuri.

Pe colțul corpului de est este montat un ax de 2,5 m lungime, despre care legenda afirmă că ar fi axul carului de luptă cu care Eugen de Savoia a intrat în cetate după cucerirea ei, la 18 octombrie 1716.^[11]^[12]^[13] Însă se știe că în 1716 nu se utilizau care de luptă, iar Eugen de Savoia a intrat în cetatea cucerită călare. Axul, prea lung pentru un car sau trăsură, este unul de la un afet de artilerie grea de la începutul secolului al XIX-lea.^[3]^[11]

Amenajări recente

În 2015 ambele corpuri au fost reabilitate, în scopul de a deveni un centru de afaceri.^[5] Transformarea din locuințe în sedii de firme s-a făcut prin proiectul „Restaurare, Consolidare și Refuncționalizare imobil în spațiu cu funcțiuni complementare, amenajare mansardă în pod existent”. Costul transformării a fost de 11,7 milioane de lei, din care 5,7 milioane fonduri din Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional, axa prioritară 1.^[1]^[14] Fundațiile au fost subzidite, clădirea a fost mansardată și s-au construit spații noi la demisol. În urma modificărilor clădirea poate găzdui 15 firme, cu 60 de angajați.^[15]

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e Documentația de atribuire a contractului de lucrări în cadrul proiectului „Restaurare, consolidare și refuncționalizare imobil în spațiu cu funcțiuni complementare. Amenajare mansardă în pod existent”, cod SMIS 32902, beneficiar.fonduri-ue.ro, accesat 2022-07-12
^ ^a ^b ^c ^d ^e Monuments database, 7 noiembrie 2017
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Cartarea monumentelor istorice Din Situl Urban "Cetatea Timișoara" – cvartal 07 Arhivat în 2 octombrie 2022, la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2022-07-12
^ ^a ^b Lista Monumentelor Istorice 2015 Arhivat în 21 ianuarie 2022, la Wayback Machine., Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 113 bis, 15 februarie 2016, accesat 2020-06-13
^ ^a ^b Stefan Both, Renașterea uneia dintre cele mai frumoase case din Timișoara: casa cu axul de fier de la carul prințului Eugeniu de Savoya devine centru de afaceri, adevarul.ro, 29 iunie 2015, accesat 2022-07-12
^ Mihai Opriș, Timișoara: Monografie urbanistică, vol. I: Descoperiri recente care au impus corectarea istoriei urbanistice a Timișoarei, Timișoara: Ed. BrumaR, 2007, ISBN: 978-973-602-245-6, p. 18
^ ^a ^b Valentin Capotescu, Arhitectura militară bastionară în România, vol. I: Cetatea Timișoarei, Timișoara: Ed. Bastion, 2008, ISBN 978-973-88780-1-3, p. 92
^ Johann Nepomuk Preyer, Monographie der königlichen Freistadt Temesvár - Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, ediție bilingvă germană-română, cu o prefață de Eleonora Pascu și o postfață de Ioan Hațegan, reeditare de Timișoara: Ed. Amarcord, 1995, ISBN: 973-96667-6-0, p. 184
^ Gabriel Székely, Enciclopedia arhitecților din Banat 1700–1990, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2018, ISBN: 978-606-32-0558-3, pp. 205–206
^ Lajos Kakucs, De la Cantina Săracilor la Căminul de Bătrîni și ajutorarea copiilor evrei din Viena, bjt2006.org, accesat 2022-07-12
^ ^a ^b Biserica Evanghelică Arhivat în 6 octombrie 2021, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-07-09
^ Adrian Ivașcu, Casa din Timișoara în care e zidit axul de fier de la carul de luptă al prințului Eugeniu de Savoya, ghidulbanatului.ro, 9 iulie 2020, accesat 2022-07-12
^ Viorel Dogaru, Obiecte neobișnuite. Descoperă misterele Timișoarei…, banatulazi.ro, 25 septembrie 2016, accesat 2022-07-12
^ Georgeta Stanici, Una dintre cele mai IMPOZANTE case din Timișoara a prins din nou viață. Cât a costat investiția, pressalert.ro, 18 decembrie 2015, accesat 2020-07-09
^ Bianca Dichis, O bijuterie veche de 300 de ani, scoasă la lumină! Centru de Afaceri de excelenta, deschis la Timisoara! Cum arata Casa cu axa de fier?, opiniatimisoarei.ro, 17 decembrie 2015, accesat 2022-07-12

Legături externe

Materiale media legate de Casa cu axă de fier la Wikimedia Commons

[UE-1] Documentația de atribuire a contractului de lucrări în cadrul proiectului „Restaurare, consolidare și refuncționalizare imobil în spațiu cu funcțiuni complementare. Amenajare mansardă în pod existent”, cod SMIS 32902, beneficiar.fonduri-ue.ro, accesat 2022-07-12

[4bc0f64f4767eaf44013c2b7efc28961-2] Monuments database, 7 noiembrie 2017

[C07-3] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Cartarea monumentelor istorice Din Situl Urban "Cetatea Timișoara" – cvartal 07 Arhivat în 2 octombrie 2022, la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2022-07-12

[lmi-4] Lista Monumentelor Istorice 2015 Arhivat în 21 ianuarie 2022, la Wayback Machine., Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 113 bis, 15 februarie 2016, accesat 2020-06-13

[SB1-5] Stefan Both, Renașterea uneia dintre cele mai frumoase case din Timișoara: casa cu axul de fier de la carul prințului Eugeniu de Savoya devine centru de afaceri, adevarul.ro, 29 iunie 2015, accesat 2022-07-12

[6] Mihai Opriș, Timișoara: Monografie urbanistică, vol. I: Descoperiri recente care au impus corectarea istoriei urbanistice a Timișoarei, Timișoara: Ed. BrumaR, 2007, ISBN: 978-973-602-245-6, p. 18

[C92-7] Valentin Capotescu, Arhitectura militară bastionară în România, vol. I: Cetatea Timișoarei, Timișoara: Ed. Bastion, 2008, ISBN 978-973-88780-1-3, p. 92

[8] Johann Nepomuk Preyer, Monographie der königlichen Freistadt Temesvár - Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, ediție bilingvă germană-română, cu o prefață de Eleonora Pascu și o postfață de Ioan Hațegan, reeditare de Timișoara: Ed. Amarcord, 1995, ISBN: 973-96667-6-0, p. 184

[9] Gabriel Székely, Enciclopedia arhitecților din Banat 1700–1990, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2018, ISBN: 978-606-32-0558-3, pp. 205–206

[LK-10] Lajos Kakucs, De la Cantina Săracilor la Căminul de Bătrîni și ajutorarea copiilor evrei din Viena, bjt2006.org, accesat 2022-07-12

[info-11] Biserica Evanghelică Arhivat în 6 octombrie 2021, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-07-09

[AI-12] Adrian Ivașcu, Casa din Timișoara în care e zidit axul de fier de la carul de luptă al prințului Eugeniu de Savoya, ghidulbanatului.ro, 9 iulie 2020, accesat 2022-07-12

[VD-13] Viorel Dogaru, Obiecte neobișnuite. Descoperă misterele Timișoarei…, banatulazi.ro, 25 septembrie 2016, accesat 2022-07-12

[GS-14] Georgeta Stanici, Una dintre cele mai IMPOZANTE case din Timișoara a prins din nou viață. Cât a costat investiția, pressalert.ro, 18 decembrie 2015, accesat 2020-07-09

[BD-15] Bianca Dichis, O bijuterie veche de 300 de ani, scoasă la lumină! Centru de Afaceri de excelenta, deschis la Timisoara! Cum arata Casa cu axa de fier?, opiniatimisoarei.ro, 17 decembrie 2015, accesat 2022-07-12

[1]

[4]

[5]

[2]

[3]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]