Wikipedia

Casa cu Axa de Fier

monument istoric din Timișoara, România

Casa cu Axa de Fier[1][4] (uneori Casa cu Axul de Fier[5]) este o casă din Timișoara care apare pe planurile orașului din 1836. Este formată din două corpuri, pe colțul corpului de est fiind montat un ax de 2,5 m, care a dat și numele edificiului. Deși face parte din Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”, cod LMI TM-II-s-A-06095, este clasificată și individual ca monument istoric, cu codul LMI TM-II-m-B-06124.[4]

Casa cu Axa de Fier

Casa cu Axa de Fier în 2018
Map
Locația în România Timișoara
Clădire
Tipcasă
Stil arhitecturalclasicist
OrașTimișoara[2]  Modificați la WikidataTimiș[2]  Modificați la Wikidata
Țară România[2] Modificați la Wikidata
AdresăPiața Brătianu Ionel I.C., nr. 1[2]
ProprietarIn Tech Service SRL[1]
Coordonate45°45′27″N 21°13′54″E / 45.7575°N 21.2318°E ({{PAGENAME}})
Construcție
Începută1836[3]
Renovată2015
Număr etaje1 (corpul de est),
2 (corpul de vest)
Echipa de proiectare
ArhitectAnton Schmidt[3]
Echipa de renovare
ArhitectOana Sîrbu[1]
Firma de renovareSC SODA Architects SRL[1]
Monument istoric
AdresaPiața Brătianu Ionel I.C., nr. 1[2]
Edificare
Stare de conservarefoarte bună
Materialecărămidă
Clasificare
Cod LMITM-II-m-B-06124
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Istoric modificare

În perioada stăpânirii otomane, în partea de nord-est a fortificațiilor Cetății Timișoara se afla Bastionul Arsenalului de Artilerie.[6][7] În partea de nord-vest a bastionului se afla Turnul Rotund,[3][7] care era amplasat exact unde actual este curtea Casei cu Axa de Fier.[3] După cucerirea în 1716 a cetății de către armata habsburgică sub comanda lui Eugen de Savoia[8] acest turn a fost folosit în continuare ca pulberărie până în 1756, când a fost demolat.[3]

În 1831 terenul a fost parcelat, iar în anii 1836–1838 deja existau corpul de est (partea de clădire cu un etaj) din Piața Dr. I.C Brătianu nr. 1, construit de arh. Anton Schmidt, respectiv cel de vest (partea de clădire cu două etaje) din Piața Țepeș Vodă nr. 1.[3][9]

Între 1863–1864, perioadă în care a fost un val de foamete, în această casă a funcționat o cantină pentru cei în nevoie, susținută de organizații religioase și finanțată prin donații.[10]

Descriere modificare

Ambele corpuri sunt în stil clasicist și au parterul tratat ca un soclu cu bosaje. Sub ferestrele de la etajul întâi și sub cornișă sunt rozete neoromanice. Ferestrele sunt încadrate de pilaștri cu capiteluri corintice. La corpul de vest, inițial deasupra ferestrelor existau frontoane triunghiulare de factură clasicistă,[3] la care la restaurarea din 2015 s-a renunțat, uniformizându-se aspectul celor două corpuri.

Pe colțul corpului de est este montat un ax de 2,5 m lungime, despre care legenda afirmă că ar fi axul carului de luptă cu care Eugen de Savoia a intrat în cetate după cucerirea ei, la 18 octombrie 1716.[11][12][13] Însă se știe că în 1716 nu se utilizau care de luptă, iar Eugen de Savoia a intrat în cetatea cucerită călare. Axul, prea lung pentru un car sau trăsură, este unul de la un afet de artilerie grea de la începutul secolului al XIX-lea.[3][11]

Amenajări recente modificare

În 2015 ambele corpuri au fost reabilitate, în scopul de a deveni un centru de afaceri.[5] Transformarea din locuințe în sedii de firme s-a făcut prin proiectul „Restaurare, Consolidare și Refuncționalizare imobil în spațiu cu funcțiuni complementare, amenajare mansardă în pod existent”. Costul transformării a fost de 11,7 milioane de lei, din care 5,7 milioane fonduri din Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional, axa prioritară 1.[1][14] Fundațiile au fost subzidite, clădirea a fost mansardată și s-au construit spații noi la demisol. În urma modificărilor clădirea poate găzdui 15 firme, cu 60 de angajați.[15]

Note modificare

  1. ^ a b c d e Documentația de atribuire a contractului de lucrări în cadrul proiectului „Restaurare, consolidare și refuncționalizare imobil în spațiu cu funcțiuni complementare. Amenajare mansardă în pod existent”, cod SMIS 32902, beneficiar.fonduri-ue.ro, accesat 2022-07-12
  2. ^ a b c d e Monuments database,  
  3. ^ a b c d e f g h Cartarea monumentelor istorice Din Situl Urban "Cetatea Timișoara" – cvartal 07 Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2022-07-12
  4. ^ a b Lista Monumentelor Istorice 2015 Arhivat în , la Wayback Machine., Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 113 bis, 15 februarie 2016, accesat 2020-06-13
  5. ^ a b Stefan Both, Renașterea uneia dintre cele mai frumoase case din Timișoara: casa cu axul de fier de la carul prințului Eugeniu de Savoya devine centru de afaceri, adevarul.ro, 29 iunie 2015, accesat 2022-07-12
  6. ^ Mihai Opriș, Timișoara: Monografie urbanistică, vol. I: Descoperiri recente care au impus corectarea istoriei urbanistice a Timișoarei, Timișoara: Ed. BrumaR, 2007, ISBN: 978-973-602-245-6, p. 18
  7. ^ a b Valentin Capotescu, Arhitectura militară bastionară în România, vol. I: Cetatea Timișoarei, Timișoara: Ed. Bastion, 2008, ISBN 978-973-88780-1-3, p. 92
  8. ^ Johann Nepomuk Preyer, Monographie der königlichen Freistadt Temesvár - Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, ediție bilingvă germană-română, cu o prefață de Eleonora Pascu și o postfață de Ioan Hațegan, reeditare de Timișoara: Ed. Amarcord, 1995, ISBN: 973-96667-6-0, p. 184
  9. ^ Gabriel Székely, Enciclopedia arhitecților din Banat 1700–1990, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2018, ISBN: 978-606-32-0558-3, pp. 205–206
  10. ^ Lajos Kakucs, De la Cantina Săracilor la Căminul de Bătrîni și ajutorarea copiilor evrei din Viena, bjt2006.org, accesat 2022-07-12
  11. ^ a b Biserica Evanghelică Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-07-09
  12. ^ Adrian Ivașcu, Casa din Timișoara în care e zidit axul de fier de la carul de luptă al prințului Eugeniu de Savoya, ghidulbanatului.ro, 9 iulie 2020, accesat 2022-07-12
  13. ^ Viorel Dogaru, Obiecte neobișnuite. Descoperă misterele Timișoarei…, banatulazi.ro, 25 septembrie 2016, accesat 2022-07-12
  14. ^ Georgeta Stanici, Una dintre cele mai IMPOZANTE case din Timișoara a prins din nou viață. Cât a costat investiția, pressalert.ro, 18 decembrie 2015, accesat 2020-07-09
  15. ^ Bianca Dichis, O bijuterie veche de 300 de ani, scoasă la lumină! Centru de Afaceri de excelenta, deschis la Timisoara! Cum arata Casa cu axa de fier?, opiniatimisoarei.ro, 17 decembrie 2015, accesat 2022-07-12

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_cu_Axa_de_Fier&oldid=16093451