Castelul Corvinilor
Castelul Corvinilor | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 45°44′57.7608″N 22°53′18.078″E / 45.749378000°N 22.88835500°E |
Localitate | Hunedoara |
Țara | România |
Adresa | Str. Curtea Corvineștilor nr. 1-3 |
Edificare | |
Stil artistic | arhitectură gotică |
Data începerii construcției | |
Data finalizării | Castrul vechi: secolul al XIV-lea A doua fază: secolul al XV-lea A treia fază: 1458-1480 A patra fază: secolul al XVII-lea Ultima fază: secolul al XIX-lea |
Proprietar | Statul român |
Clasificare | |
Cod LMI | HD-II-m-A-03344 |
Prezență online | www.castelulcorvinilor.ro |
Modifică date / text |
Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei, este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.[1][2][3][4][5]
Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat[de cine?] în „top 10 destinații de basm din Europa”.[6][7][8]
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă „în picioare”.[9]
Istoric
modificareCastelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.
Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara. Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul . Ultimul turn de apărare (turnul „Ne boisa” = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate și Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inimă n-ai!”. În realitate, conținutul descifrat de specialiști este Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.[necesită citare]
Localizare
modificareAccesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) până în dreptul localității Sântuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmând DJ 687 până în orașul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Sântuhalm urmând bulevardele Traian, Republicii și Libertății. Vezi harta:[10] Geografic monumentul este situat în centrul județului Hunedoara, în partea sud-vestică a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificații estice ale munților Poiana Ruscă.
În prezent
modificareÎn anul 2014, castelul a fost vizitat de peste 230.000 de turiști.[11] În 2015, Castelul Corvinilor a avut 287.000 de vizitatori, în 2016 a fost vizitat de 300.193 turiști. În 2017, monumentul istoric din Hunedoara a primit vizita a 69.000 de oameni. În 2018, Castelul Corvinilor a înregistrat peste 351.000 de turiști.[12] În anul 2021, castelul a fost vizitat de peste 275.000 de turiști.[13]
În cultura populară
modificareCastelul Corvinilor a fost filmat și încadrat parțial (împreună cu Biserica evanghelică luterană fortificată medievală săsească din Biertan și centrul istoric al Sighișoarei) în videoclipul muzical pentru piesa „Zmeie” de formația rock românească Celelalte Cuvinte, piesă de pe albumul „Stem” lansat în anul 2008.[14]
Galerie de imagini
modificare-
Castelul Corvinilor datează din secolul al XV-lea și este unul dintre cele mai vizitate monumente istorice din Transilvania. Foto: Daniel Guță
-
Imagine de ansamblu la 02.06.2012
-
Vitralii Nicolae Moldoveanu
Bibliografie
modificare- Oliver Velescu, Castelul de la Hunedoara, ediția a II-a, Editura Meridiane, București 1968.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Octavian Floca, Regiunea Hunedoara - Ghid Turistic, p. 219, Ed. „1 Mai”, Deva, 1957
- ^ Ioan S. Gruescu, Gruparea industrială Hunedoara-Valea Jiului: Studiu de geografie economică, p. 141, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1972
- ^ Film, „Aproape De Soare” (1960), min. 38, Florin Piersic privind spre castel: „Măh.., frumos cuib și-au făcut huniazii ăia”
- ^ Marian Godină, Flash-uri din sens opus, Ed. „Curtea Veche”, 2016: „Am ajuns în Deva, de unde am plecat a doua zi la Hunedoara și am vizitat Castelul Huniazilor”
- ^ Stan Stoica, Dinu C. Giurescu, Dicționar de istorie a României, p. 67, Ed. „Meronia”, 2007
- ^ „Castelul Corvinilor din Hunedoara, în topul celor mai frumoase din lume”, Servuspress,
- ^ „Post The Most Wonderful Castles From Around The World”, Bored Panda
- ^ Alice Diana Boboc (), „12 Castele fascinante din întreaga lume”, Redescoperă Istoria
- ^ TOP 10 lucruri mai puțin cunoscute despre Castelul Corvinilor | GALERIE FOTO, 10 februarie 2013, Ciprian Iancu, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2016
- ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine. Harta, coordonate GPS
- ^ Biserica poleită în aur - comoara ascunsă a Hunedoarei, 11 iulie 2015, Ciprian Iancu, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2016
- ^ Daniel Guță. „Paradoxul Castelului Corvinilor, locul care bate an de an recordul la turiști. Numărul lor a crescut o dată cu taxele”. Accesat în .
- ^ „Romania's Corvin Castle hosts European Fair of Castles this month” (în engleză). Romania Insider. . Accesat în .
- ^ Celelalte Cuvinte (). „Celelalte Cuvinte - "Zmeie"”. YouTube. Accesat în .
Legături externe
modificare- Site-ul castelului
- Site de promovare a Castelului Corvinilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- FOTO VIDEO Castelul Corvinilor din Hunedoara, locul nesfârșitelor mistere, 10 august 2013, Daniel Guță, Adevărul
- Imagini de la Castelul Corvinilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Informații și imagini la Historical Text Archive
- Site-ul oficial al Ordinului Cavalerilor de Hunedoara (Asociatie de reconstituire medievala) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Muzeul „Castelul Corvinilor” din municipiul Hunedoara Arhivat în , la Wayback Machine.
- FOTOGALERIE Cum a fost „trezit la viață” un castel îngropat în legende înfiorătoare, 11 octombrie 2010, Daniel Guță, Adevărul
- Pe urmele huniazilor, 25 februarie 2008, Georgiana Fefea, Descoperă
- In spatele zidurilor Arhivat în , la Wayback Machine., 29 decembrie 2011, Revista Magazin
- Castelul Corvinilor, de 600 de ani[nefuncțională], 25 martie 2010, Monalise Hihn, Jurnalul Național
- Povestea neștiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar 28 octombrie 2018, Daniel Guță, Adevărul
- Castelul Huniazilor - Turistii straini, filati la castelul lui Iancu[nefuncțională], 22 iulie 2004, Eugenia Mihalcea, Jurnalul Național
- 22 iulie 2004: Castelul Hunizilor - Catedrala de la tara[nefuncțională], 22 iulie 2004, Alex Nedea, Jurnalul Național
- 22 iulie 2004: Castelul Huniazilor - Ferrari, la mana motilor[nefuncțională], 22 iulie 2004, Andreea Tudorica, Magda Colgiu, Jurnalul Național
- 22 iulie 2004: Castelul Huniazilor - Mandrie de otelar[nefuncțională], 22 iulie 2004, Alex Nedea, Jurnalul Național
- Cuibul de vulturi al Corvinilor, 2 august 2007, Evenimentul zilei
- Legende
- Legende Arhivat în , la Wayback Machine.