Catedrala greco-catolică din Gherla
| Catedrala Greco-Catolică din Gherla | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică |
| Jurisdicție religioasă | Eparhia de Cluj-Gherla  |
| Țara |  România |
| Localitate | Gherla |
| județ | Cluj |
| Adresa | Bulevardul Ștefan cel Mare |
| Coordonate | 47°01′55″N 23°54′33″E / 47.0319°N 23.9092°E |
| Istoric | |
| Data începerii | |
| Data finalizării | 1906 |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Catedrala Greco-Catolică din Gherla, cu hramul Intrarea în Templu a Fecioarei Maria, a fost construită între anii 1905-1906 drept catedrală a Episcopiei Române Unite de la Gherla.
Istorie
modificareConstrucția catedralei a început în anul 1905, după ce în anul 1904 episcopul Ioan Sabo a obținut de la Ministerul Cultelor de la Budapesta 80.000 de coroane de aur, suma necesară pentru realizarea edificiului eclezial. Zidirea bisericii s-a încheiat pe data de 4 decembrie 1906. Sfințirea a fost făcută de episcopul Ioan Sabo în ziua de 24 noiembrie 1907.[1]
În anul 1917 Armata austro-ungară a rechiziționat arama de pe cupolă și două clopote ale catedralei. Soldații imperiali au lucrat 19 zile ca să dea jos arama și să monteze în locul ei „tinichea albă”.[2] În acest lăcaș au fost așezate osemintele episcopilor uniți ai Gherlei, Ioan Sabo și Vasile Hossu.
Edificiul eclezial a fost folosit drept catedrală a Episcopiei de Gherla până în anul 1930, când Eparhia unită de la Gherla și-a mutat sediul la Cluj, în timpul episcopului Iuliu Hossu, ocazie cu care a fost schimbată și denumirea oficială în „Episcopia de Cluj-Gherla”. Astfel, biserică episcopală a devenit Catedrala Schimbarea la Față din Cluj (vechea biserică a mănăstirii minoriților donată de către Vatican românilor greco-catolici), iar catedrala din Gherla a primit statutul de con-catedrală.
Din anul 1948, când autoritășile comuniste au interzis Biserica greco-catolică din România, edificiul este folosit de o parohie ortodoxă. În data de 2 iunie 2005 patriarhul Teoctist a anunțat intenția de restituire a acestui lăcaș de cult vechilor proprietari, Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla.[3] Catedrala însă nu a fost restituită nici până în ziua de azi.
Note
modificare- ^ Victor Bojor, Canonicii Diecezei Gr. Cat. de Gherla, Cluj 1937, pag. 15.
- ^ Bojor, Op. cit.
- ^ Premierul Tăriceanu s-a întâlnit cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, amosnews.ro, 2 iunie 2005.