Cerneți, Mehedinți
sat în comuna Șimian, județul Mehedinți, România
(Redirecționat de la Cerneți)
| Cerneți | |
| — sat — | |
.JPG) Biserica „Sfânta Treime” a mănăstirii Cerneți (monument istoric) | |
| Coordonate: 44°38′5″N 22°42′33″E / 44.63472°N 22.70917°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mehedinți |
| Comună | Șimian |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.333 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 227446 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Cerneți este un sat în comuna Șimian din județul Mehedinți, Oltenia, România. Înainte de reîntemeierea orașului Severin, Cerneții au fost pentru mai multe secole centrul județului Mehedinți, aici aflându-se prăvălii de negustori și case ale boierilor mehedințeni (Glogovenii, Miculeștii, Tudor Vladimirescu etc.). După aceea Cerneții au decăzut repede, astfel că în momentul când N. Iorga vizita locul, fostul oraș era redus la o așezare cu „căsuțe scunde”.[1]
Obiective turistice modificare
- Cula Tudor Vladimirescu [2], din sec.XVIII, cu două nivele și un amplu foișor la nivelul de sus, cu coloane scunde și greoaie.
- Cula Nistor, din sec.XIX, înglobată în muzeul în aer liber din localitate.
- Mănăstirea Cerneți este o mănăstire de maici, actualmente având două viețuitoare. Construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784 - 1794. Biserică fortificată, având un turn clopotniță masiv și înalt, ziduri groase și ferestre de tragere înguste, permițând apărarea din interior. Face parte din ansamblul fostei mănăstiri, din care se mai păstrează urme din ruinele chiliilor și zidului de incintă. Alături de Gura Motrului, Topolnița, Valea cu Apă, mănăstirea Cerneți a fost printre metocurile închinate mănăstirilor Tismana și Bistrița.
- Biserica „Sfântul Nicolae”
- Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Personalități modificare
- Dimitrie Grecescu (1841-1910), botanist, medic, membru titular al Academiei Române.
- Alexandru Săvulescu (1847-1902), arhitect român, unii dintre primii reprezentanți de seamă ai școlii românești de arhitectură modernă.
- Ioan G. Bibicescu (1849-1924), publicist, om politic, economist, guvernator al Băncii Naționale a României.
Note modificare
- ^ Iorga, Nicolae (), Priveliști din țară, București: Editura pentru turism, p. 163
- ^ “Cula” este un termen de origine turcă și este folosit pentru denumirea construcțiilor civile fortificate, construite cu precădere în secolele XVII-XVIII în Oltenia și Muntenia. Sunt construcții cu 2-3 etaje, care au la ultimul nivel un foișor de observație.
Imagini modificare
-
Intrarea în localitate -
Muzeul satuluii -
Monumentul lui Tudor Vladimirescu -
Cula Tudor Vladimirescu (monument istoric) -
Cula Nistor (monument istoric) -
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric) -
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (monument istoric) -
Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sf. Dumitru” (monument istoric)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Bibliografie recomandată modificare
- Bobleanță, Victor, Monografia comunei Cerneți, editura Eubeea, Timișoara, 2004, ISBN 973-673-019-0
Lectură suplimentară modificare
- Crașoveanu, Mariana, Monografia comunei Cerneți, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2008
- Grecu, Doina - cadru didactic învățământ preșcolar, Monografia comunei Cerneți, județul Mehedinți, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2012
- Drăguț, Cristina, Monografia comunei Cerneți, județul Mehedinți, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2008