Cerneți, Mehedinți

Coordonate: 44°38′5″N 22°42′33″E ({{PAGENAME}}) / 44.63472°N 22.70917°E
Cerneți
— sat —
Biserica „Sfânta Treime” a mănăstirii Cerneți (monument istoric)

Țară	România
Județ	Mehedinți
Comună	Șimian

SIRUTA	109844

Populație (2021)
- Total	3.333 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	227446

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Cerneți este un sat în comuna Șimian din județul Mehedinți, Oltenia, România. Înainte de reîntemeierea orașului Severin, Cerneții au fost pentru mai multe secole centrul județului Mehedinți, aici aflându-se prăvălii de negustori și case ale boierilor mehedințeni (Glogovenii, Miculeștii, Tudor Vladimirescu etc.). După aceea Cerneții au decăzut repede, astfel că în momentul când N. Iorga vizita locul, fostul oraș era redus la o așezare cu „căsuțe scunde”.^[1]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cerneți, Mehedinți

Obiective turistice

Cula Tudor Vladimirescu ^[2], din sec. XVIII, cu două nivele și un amplu foișor la nivelul de sus, cu coloane scunde și greoaie.
Cula Nistor, din sec. XIX, înglobată în muzeul în aer liber din localitate.
Mănăstirea Cerneți este o mănăstire de maici, actualmente având două viețuitoare. Construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784 - 1794. Biserică fortificată, având un turn clopotniță masiv și înalt, ziduri groase și ferestre de tragere înguste, permițând apărarea din interior. Face parte din ansamblul fostei mănăstiri, din care se mai păstrează urme din ruinele chiliilor și zidului de incintă. Alături de Gura Motrului, Topolnița, Valea cu Apă, mănăstirea Cerneți a fost printre metocurile închinate mănăstirilor Tismana și Bistrița.
Biserica „Sfântul Nicolae”
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Personalități

Dimitrie Grecescu (1841-1910), botanist, medic, membru titular al Academiei Române.
Alexandru Săvulescu (1847-1902), arhitect român, unii dintre primii reprezentanți de seamă ai școlii românești de arhitectură modernă.
Ioan G. Bibicescu (1849-1924), publicist, om politic, economist, guvernator al Băncii Naționale a României.

Note

^ Iorga, Nicolae (1974), Priveliști din țară, București: Editura pentru turism, p. 163
^ “Cula” este un termen de origine turcă și este folosit pentru denumirea construcțiilor civile fortificate, construite cu precădere în secolele XVII-XVIII în Oltenia și Muntenia. Sunt construcții cu 2-3 etaje, care au la ultimul nivel un foișor de observație.

Imagini

Intrarea în localitate
Muzeul satuluii
Monumentul lui Tudor Vladimirescu
Cula Tudor Vladimirescu (monument istoric)
Cula Nistor (monument istoric)
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric)
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (monument istoric)
Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sf. Dumitru” (monument istoric)

Bibliografie recomandată

Bobleanță, Victor, Monografia comunei Cerneți, editura Eubeea, Timișoara, 2004, ISBN 973-673-019-0

Lectură suplimentară

Crașoveanu, Mariana, Monografia comunei Cerneți, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2008
Grecu, Doina - cadru didactic învățământ preșcolar, Monografia comunei Cerneți, județul Mehedinți, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2012
Drăguț, Cristina, Monografia comunei Cerneți, județul Mehedinți, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2008

[1] Iorga, Nicolae (1974), Priveliști din țară, București: Editura pentru turism, p. 163

[2] “Cula” este un termen de origine turcă și este folosit pentru denumirea construcțiilor civile fortificate, construite cu precădere în secolele XVII-XVIII în Oltenia și Muntenia. Sunt construcții cu 2-3 etaje, care au la ultimul nivel un foișor de observație.

[1]

[2]