Cimitirul de la Greaca
 |
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Gikü în octombrie 2023 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Cimitirul de la Greaca. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
| Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului. Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere. |
| Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
Cimitirul de la Greaca (sau de la Grecea), localizat în satul Colonița, municipiul Chișinău, Republica Moldova, datează din perioada Regimului Fanariot (1716-1821) și este clasificat ca monument istoric local. Înființat pentru familiile grecești din Colonița, cimitirul a devenit ulterior și locul de înmormântare pentru soldații evacuați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
| Cimitirul de la Greaca | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Localitate | satul Colonița |
| Țara | Republica Moldova |
| Edificare | |
| Data începerii construcției | aproximativ secolul XVIII-lea |
| Restaurare | 1965 |
Modifică date / text  | |
Istoria modificare
Cimitirul de la Greaca, aflat în proximitatea satelor Colonița, Grecea de Jos și Movileni, datează din secolul al XVIII-lea și este situat pe terenul fostei moșii a unui boier grec-fanariot. Conform surselor istorice, se presupune că terenul a fost donat de ultimul membru al unei familii elene pentru a servi drept loc de înmormântare la sfârșitul secolului XVIII, între anii 1780-1800. În 1877, Colonița a fost afectată de o epidemie de ciumă, care a condus la decesul a 33 de persoane, ulterior înmormântate în cimitirul menționat.
Băștinașii susțin existența cimitirului din secolul al XVIII-lea. Totuși, cele mai vechi morminte datează din 1927 și aparțin familiei Panglos, după cum indică inscripția de pe piatra de mormânt.[1]
În 1914, a fost inaugurată Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului” în Colonița, având un cimitir adiacent.Totuși, între 1940-1945, din cauza unei epidemii de tifos exantematic, cimitirul a fost temporar închis, determinând comunitatea să recurgă la cimitirul de la Greaca. Pe durata Celui de-al Doilea Război Mondial, Colonița a primit numeroși evacuați, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a mortalității. Victimele războiului, inclusiv soldați și refugiați din satele vecine, au fost înmormântate în cimitirul de la Greaca.
În anii postbelici, au fost propuneri de transformare a cimitirului într-o fermă agricolă, planuri care au fost însă abandonate în urma protestelor comunității. Până în 1965, satul Movileni a fost desființat și rezidenții săi s-au mutat în Colonița. Ca urmare, cimitirul de la Greaca a intrat într-o perioadă de declin, fiind afectat de deșeurile de la ferma vecină.Totuși, în 1990, un reportaj televizat a subliniat starea degradată a cimitirului, determinând autoritățile să împrejmuiască și să protejeze zona.
Anii 2000 modificare
Locuitorii Coloniței manifestă un respect profund față de Cimitirul de la Greaca, dedicând timp pentru a-l îngriji și a-l conserva. Descendenții familiei Panglos continuă să onoreze memoria strămoșilor lor, vizitând în mod regulat mormintele din cimitir. În 2021, un semn distinctiv a fost adăugat la cimitir prin instalarea unei clopotnițe, consolidând astfel caracterul sacru al zonei.
Tradițiile locale, împreună cu implicarea clerului, se manifestă și prin ceremonii anuale. În special în perioada Paștilor Blajinilor, parohul Victor Tofan, împreună cu comunitatea locală, organizează servicii religioase pentru a comemora și a onora atât răposații, cât și fondatorii acestui cimitir istoric.
Etimologie modificare
Denumirea "de la Greaca" are origini ce se regăsesc în secolul al XIX-lea, și, în consecință, este învăluită în controverse. O ipoteză sugerează că numele derivă de la proximitatea satului Grecea de Jos, care ulterior s-a unit cu Colonița. O altă interpretare indică faptul că cimitirul a fost amplasat pe terenul fostei moșii a unui boier grec-fanariot, și că primii care au fost înmormântați aici au fost membrii acestei familii, de unde și denumirea.
Bibliografie modificare
- Ion Proca/Chișinău 2001/,,Colonița Infinitului 1605-2001", pagina 9, alineatul 3.
- Elena Zamura, Marina Ablisimova, Alexandra Șeinina, Natalia Cambur, Iurie Balan, Ruslan Șevcenco, Constantin Kotov, Alexei Ablisimov/Chișinău 2005/,,Colonița.Geneză...prezent...nemurire...",paginile 76-77.
- Отчёт Кишиневского Земственного Управления, 1889, р.233.
- Вестник Бессарабской Земствы, 1885, Nr 3-4, p.72.
- Gheorghe Ghimpu/Chișinău 2002/,,Conștiința națională a românilor moldoveni", ediția a II-a.
Legături externe modificare
- http://colonita.md/satul-colonita/scurt-istoric/
- http://colonita.md/satul-colonita/biserica-localitatii/istoric/
- http://colonita.md/primaria/lansare-de-carte-si-deschiderea-bibliotecii-publice-din-s-colonita/
- https://anacec.md/files/Harabara-rezumat.pdf
- https://colonita.eu/diverse/1666/ Arhivat în , la Wayback Machine.
Referințe modificare
- ^ „Fișier:Piatra de Mormant a Nobilului Grec Iuliu Panglos.jpg - Wikipedia”. commons.wikimedia.org. . Accesat în .
