Claudiu Isopescu
| Claudiu Isopescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Frătăuții Vechi, România |
| Decedat | (61 de ani) Roma, Italia |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | filolog[*] pedagog[*] cadru didactic universitar[*] traducător istoric literar[*] romanist |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea din București |
| Patronaj | Universitatea Sapienza din Roma |
Modifică date / text  | |
Claudiu Isopescu (n. , Frătăuții Vechi, Suceava, România – d. , Roma, Italia) a fost un traducător și istoric literar româno-italian.
Biografie
modificareÎn România
modificareA absolvit Gimnaziul german ortodox din Suceava și s-a înscris la Universitatea din Cernăuți, pe care a abandonat-o în contextul primului război mondial și s-a transferat la Facultatea de litere a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1919 cu distincția magna cum laude în filologie modernă, secția italiană.
În perioada 1920-1923 a fost profesor de limba germană și limba italiană la Liceul „Matei Basarab” din București.[1]
În Italia
modificareÎn 1923 a primit o bursă la Școala Română din Roma, pe care a absolvit-o în 1925 și s-a stabilit în Italia. Din 1925 a fost lector de limba și literatura română în cadrul catedrei de limbă română a Universității din Roma, iar apoi conferențiar (1929) și profesor titular (1936).[2] A urmărit în studiile sale raporturile culturale româno-italiene și a tradus în italiană opere literare românești.
A debutat prin publicarea unor materiale documentare în revistele Școlii de la Roma, apoi a colaborat la diferite reviste din Italia, dar și din România, precum:[3] Il giornale di politica e di letteratura, Roma, L'Europa Orientale, Meridiano di Roma, Rassegna Italo-Romena, Atti dell'Accademia degli Arcadi, L'Illustrazione toscana, Codrul Cosminului, Cahiers „Sextil Pușcariu”, Revue de Culture Européene, sau Revista germaniștilor români.
Profesorul Isopescu a îngrijit colecția „Scriitori români” a editurii La Nuova Italia din Perugia și a fost considerat de criticul și istoricul literar român Constantin Crișan un echivalent al lui Ramiro Ortiz în Italia.[4]
Lucrări publicate
modificare- Documenti inediti della fine del Cinquecento, București, 1929 – îngrijitorul ediției
- L'Italia e le origine della nuova letteratura romena (1929)
- La stampa periodica romeno-italiana in Romania e in Italia, Roma, 1937–1946[5]
- Saggi romeno-italo-ispanici, Roma, 1943
- Il poeta Romolo Scriban e l'Italia, Roma, 1943
- Il diplomatico studioso americano Eugene Schuyler (1840–1890) e i Romeni. Con uno sguardo sulla filologia romena in periodici inglesi ed americana del '800, Freiburg im Breisgau, 1954
Traduceri
modificare- Ion Luca Caragiale, Una lettera smarrita (O scrisoare pierdută), Perugia/Veneția, 1929 – traducere de Claudiu Isopescu și Agnese Silvestri Giorgi,[6] cuvânt înainte de Giulio Bertoni
Note
modificare- ^ Băileșteanu, Fănuș (). Personalități culturale românești din străinătate. Editura România Press. p. 108.
- ^ Horațiu Bodale, „Claudiu Isopescu - O inimă între Italia și România”, Revista Bistriței, XVII, 2003, pp. 275-277.
- ^ „Direcții de cercetare în studiile lui Claudiu Isopescu”. www.orizonturiculturale.ro. Accesat în .
- ^ Constantin Crișan, „Universalitatea scriitorului”, în Tribuna, anul VIII, nr. 39, 24 septembrie 1964, p. 1.
- ^ „Literatura română în Italia”. Observator Cultural. Accesat în .
- ^ Nic. N. Muntean, „La 30 ani de la moartea lui I. L. Caragiale, crainicul sufletului național peste graniță”, în Țara, anul II, nr. 358, 11 iulie 1942, p. 2.
Bibliografie
modificare- Petru Bejinariu, Familia Isopescu în mișcarea națională din Bucovina, Editura „Septentrion” Rădăuți, 2013
- Nicoleta Silvia Ioana, Claudiu Isopescu (1894-1956). Monografie[nefuncțională]. Teză de doctorat la Universitatea din București, Școala doctorală a Facultății de Litere, Secția Studii literare, 2011
- Nicoleta Silvia Ioana, Claudiu Isopescu, corifeu al culturii române în Italia. Editura Prouniversitaria, 2023