Deschide meniul principal

Cloașter (din latină claustrum, în germană Kloster, în maghiară Kolostor) este denumirea veche românească pentru mănăstirile catolice. Termenul a pătruns în Evul Mediu pe filieră săsească, provenind din termenul german „Kloster”, care înseamnă mănăstire.

Denumirea de cloașter este atestată pentru mănăstirea medievală franciscană din Câmpulung (azi dispărută).[1] De asemenea, denumirea românească a satului Cloașterf are origini în acest termen (în germană: "Klosdorf", satul mănăstirii, fiind în trecut în posesia mănăstirii cisterciene de la Cârța).

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976, pag. 97.