Coasta Rupturile - Tanacu

Coasta Rupturile - Tanacu
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	România Județul Vaslui
Cel mai apropiat oraș	Vaslui
Coordonate	46°40′12″N 27°51′09″E () / 46.67000°N 27.85250°E^[1]
Suprafață	6 ha
Înființare	1973, declarat în 2000
Modifică date / text

Coasta Rupturile - Tanacu este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Tanacu.^[2]

Localizare modificare

Rezervația naturală cu o suprafață de 6 hectare^[3] se află în Podișul Central Moldovenesc, în partea central-nordică a județului Vaslui și cea sud-estică a satului Tanacu.

Descriere modificare

„Coasta Rupturile - Tanacu”, o zonă afectată de eroziunea apei și supusă de-a lungul timpului alunecărilor de teren, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)^[4]. Rezervația naturală se suprapune sitului de importanță comunitară omonim^[5] și reprezintă o arie naturală de interes botanic, aflată în locul cunoscut de localnici sub denumirea de Coasta Rupturile.

Floră modificare

Aria protejată dispune de un habitat natural de tip Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, ce adăpostește și conservă mai multe specii de ierburi și flori rare^[6].

Cârcel (Ephedra distachya)

Specii de flori și ierburi: zambilă sălbatică (din genul Hyacinthella leucophaea)^[7], tufă lemnoasă (Caragna fructex L.)^[8], bărbișoară (Bothriochloa ischaeum), o specie de rușcuță (din genul Adonis x hybrida)^[9], cârcel (Ephedra distachya), hajmă păsărească^[10] (Allium flavum), scaiul dracului (Eryngium campestre), flămânzică (Erophila verna), laptele-cucului (Euphorbia helioscopia), izmușoară de câmp (Acinos arvensis), cicoare (Cichorium intybus), clopoței (Campanula sibirica), sipică (Cephalaria uralensis), brândușă (Crocus reticulatus), ceapa-ciorii (Gagea pratensis), drăgaică (Galium verum), vulturică (Hieracium pilosella), cătușnică sălbatică (Marrubium peregrinum), sparcetă (Onobrychis viciifolia), belivalie sarmațiană (Bellivalia sarmatica), o specie de pălămidă din genul Cirsum cerrulatum, sparțetă (Onobrychis arenaria), stânjenel de stepă^[11] (Iris pumila), pintenoagă (Carthamus lanatus L.), luntricică (Oxytropis campestris) sau firuță (Poa angustifolia)^[12].

Căi de acces modificare

Drumul național DN24 pe ruta: Vaslui - Muntenii de Sus - drumul județean DJ244K - Tanacu.

Monumente și atracții turistice modificare

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica de lemn Sf. Voievozi din Tanacu

Biserica de lemn "Sf. Voievozi" din Tanacu, construcție 1826, monument istoric.
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Tanacu, construcție 1819, monument istoric.
Mănăstirea Tanacu.
Muzeul tradițiilor din satul Muntenii de Sus.

Vezi și modificare

Note modificare

^ Eunis.eea.europa.eu - Coasta Rupturile Tanacu; accesat la 9 februarie 2014
^ ProtectedPlanet.net - Coasta Rupturile - Tanacu, delimitarea ariei protejate, accesat la 19 aprilie 2012
^ Apmvs.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, accesat la 19 aprilie 2012
^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine., accesat la 19 aprilie 2012
^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl de importanță comunitară - Coasta - Rupturile Tanacu Arhivat în 5 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 9 februarie 2014
^ Eunis.eea.europa.eu - Flora sitului Coasta Rupturile Tanacu; accesat la 9 februarie 2014
^ en Rareplants.co.uk - Hyacinthella leucophaea - Zambilă sălbatică^{[nefuncțională]}, accesat la 19 aprilie 2012
^ en Eol.org - Caranga fructex L. - tufă lemnoasă, accesat la 19 aprilie 2012
^ en Zipcodezoo.com - Adonis x hybrida - plantă spontană, accesat la 19 aprilie 2012
^ Hașma păsărească mai este cunoscută și sub denumirea de ai galben
^ Stânjenelul de stepă mai este cunoscut și sub denumirea populară de rățișoare
^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 6 octombrie 2013, la Wayback Machine., accesat la 19 aprilie 2012

Hajmă păsărească sau ai galben (Allium flavum)
Bărbuşoară (Bothriochloa ischaemum)
Sparţetă sau sparcetă (Onobrychis arenaria

[1] Eunis.eea.europa.eu - Coasta Rupturile Tanacu; accesat la 9 februarie 2014

[2] ProtectedPlanet.net - Coasta Rupturile - Tanacu, delimitarea ariei protejate, accesat la 19 aprilie 2012

[3] Apmvs.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, accesat la 19 aprilie 2012

[4] Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine., accesat la 19 aprilie 2012

[5] Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl de importanță comunitară - Coasta - Rupturile Tanacu Arhivat în 5 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 9 februarie 2014

[6] Eunis.eea.europa.eu - Flora sitului Coasta Rupturile Tanacu; accesat la 9 februarie 2014

[7] Rareplants.co.uk - Hyacinthella leucophaea - Zambilă sălbatică^{[nefuncțională]}, accesat la 19 aprilie 2012

[8] Eol.org - Caranga fructex L. - tufă lemnoasă, accesat la 19 aprilie 2012

[9] Zipcodezoo.com - Adonis x hybrida - plantă spontană, accesat la 19 aprilie 2012

[10] Hașma păsărească mai este cunoscută și sub denumirea de ai galben

[11] Stânjenelul de stepă mai este cunoscut și sub denumirea populară de rățișoare

[12] Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 6 octombrie 2013, la Wayback Machine., accesat la 19 aprilie 2012

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]