Comuna Bârsănești, Bacău
Bârsănești (în maghiară Berszinest) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Albele, Bârsănești (reședința), Brătești și Caraclău.
Bârsănești | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 46°19′15″N 26°42′55″E / 46.32083°N 26.71528°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Bacău |
SIRUTA | 21454 |
Reședință | Bârsănești |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Bârsănești[*] | Gelu Botezatu[*][1] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 73,51 km² |
Altitudine | 268 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 4.258 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Așezare
modificareComuna se află în zona central-vestică a județului, în valea râului cu același nume (afluent al Tazlăului). Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Bacăul de Onești. Din acest drum, la Bârsănești se ramifică șoseaua județeană DJ116, care duce spre sud-vest la Târgu Ocna (unde se intersectează cu DN12A), Pârgărești și Oituz (unde se termină în același DN11).[2]
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bârsănești se ridică la 4.258 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.527 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,22%), iar pentru 5,64% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,14%), iar pentru 5,85% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Bârsănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gelu Botezatu[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
Partidul Național Liberal | 5 | |||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 2 |
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și avea în compunere satele Bârsănești, Albele, Glodoșu, Brătești, Caraclău și Codreanu, cu 2376 de locuitori ce trăiau în 630 de case. În comună funcționau o școală mixtă cu 43 de elevi (toți băieți) înființată în 1891 și patru biserici (în satele Bârsănești, Caraclău, Brătești și Albele).[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Trotuș a aceluiași județ, având 3787 de locuitori în satele Albele, Bârsănești, Brătești, Caraclău, Glodosu și Gura Văii și în cătunul Codreanu.[8]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat și tot atunci satele Glodosu și Gura Văii au fost desființate și incluse în satul Bârsănești.[9][10]
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Bârsănești, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Bîrsănești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 454.
- ^ „Comuna Bârsănești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .