Comuna Bozioru, Buzău
Bozioru | |
— comună — | |
![]() | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 45°23′24″N 26°29′6″E / 45.39000°N 26.48500°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 45389 |
Reședință | Bozioru |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Bozioru[*] | Valentin Grigore[*][3][4] ( PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 3,679 km² |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▼ 1161 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 127075 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Poziția localității Bozioru | |
Modifică date / text ![]() |
Bozioru (denumită o vreme în perioada comunistă și Râu) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bozioru (reședința), Buduile, Fișici, Găvanele, Gresia, Izvoarele, Nucu, Scăeni, Ulmet și Văvălucile.
AșezareModificare
Comuna se află în partea central-nordică a județului, în Subcarpații Curburii, în valea râului Bălăneasa și pe dealurile din jurul lor. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203L, care duce spre sud de-a lungul râului Bălăneasa până la Pârscov și mai departe pe malul stâng al Buzăului spre Berca și Săpoca, și spre nord către Brăești.[5]
DemografieModificare
Componența etnică a comunei Bozioru
Români (97,93%)
Necunoscută (1,63%)
Altă etnie (0,43%)
Componența confesională a comunei Bozioru
Ortodocși (98,27%)
Necunoscută (1,63%)
Altă religie (0,08%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bozioru se ridică la 1.161 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.278 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,93%). Pentru 1,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,28%). Pentru 1,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrațieModificare
Comuna Bozioru este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Valentin Grigore[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
---|---|---|---|---|---|
Partidul Mișcarea Populară | 3 | ||||
Partidul PRO România | 3 | ||||
Partidul Social Democrat | 2 | ||||
Partidul Național Liberal | 1 |
IstorieModificare
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și era formată din 21 de cătune, din care cele mai importante erau Bozioru, Posobești și Scăeni, toată comuna având o populație de 2270 de locuitori. În comună funcționau 7 biserici (în satele Bozioru, Posobești, Scăeni, Văvălugi, Râu, Vornici și Schitu-Găvanele, și o școală mixtă în satul de reședință, cu 45 de elevi (din care 5 fete).[8] Fiind comună de munte, compoziția ei a evoluat în timp, satele risipite fiind identificate diferit la momente de timp diferite. Astfel, în 1925, comuna este consemnată în aceeași plasă, cu 13 sate și trei cătune: Bozioru, Buduile, Fișici, Gârla, Găvanele, Geambașu, Râu, Raști, Scăeni, Ulmetu, Valea Șagan, Corneanu, Gornet și Gresia, având 2353 de locuitori.[9] În 1931, comuna este consemnată fără satul Valea Șagan, având în schimb în plus satele Nucu și Văvălucile.[10]
În 1950, a fost inclusă în raionul Cislău din regiunea Buzău; în 1952, raionul Cislău a fost inclus în regiunea Ploiești, cu această ocazie numele comunei fiind schimbat în Râu. În 1968, comuna a recăpătat numele de Bozioru, fiind rearondată județului Buzău; cu această ocazie, chiar satul Râu a fost desființat, fiind inclus în satul Bozioru.[11]
Monumente istoriceModificare
Pe teritoriul comunei Bozioru există două obiective clasificate drept monumente istorice de interes național, ambele din categoria monumentelor de arhitectură. Unul îl constituie schiturile rupestre din Munții Bozioru, din zona satului Nucu, cu 12 puncte: Fundătura, Agatonul Vechi, Agatonul Nou, Fundul Peșterii, Văgăuna I, Văgăuna II, Piatra Îngăurită, Piatra lui Iosif, Peștera lui Dionisie, Piatra Șoimului I și Piatra Șoimului II. Celălalt monument este fosta mănăstire Găvanele din satul cu același nume, cuprinzând clopotnița și biserica Adormirea Maicii Domnului, construite la 1803.
În afara acestora, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde și alte monumente de interes local: șase monumente de arhitectură și trei situri arheologice. Două situri arheologice se află în satul Bozioru. Unul, aflat în punctul „La Biserică”, cuprinde o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII-lea–al XVIII-lea). Celălalt sit arheologic, aflat în spatele școlii din centrul satului cuprind o așezare și o necropolă din perioada Halstatt târzie. Al treilea sit arheologic se află la Scăeni, în zona „Izvorul Murătoarea”–„Dealul Tocitorilor”–„Grădinile Mari” și cuprinde patru așezări din perioada mileniilor al III-lea–al II-lea î.e.n., una din perioada Latène (secolul al V-lea î.e.n.– secolul I e.n.), două din mileniul I e.n. (perioada migrațiilor) și una din secolul al XVIII-lea.
Monumentele de arhitectură sunt biserica Sfinții Voievozi, cu clopotnița (1784), din satul Bozioru, biserica Nașterea Maicii Domnului, cu clopotniță (secolul al XVIII-lea) din zona Bozioru de Sus a aceluiași sat de reședință, apoi, în același sat, Casa Nicolai State (1923), Casa Mâncu și Casa Stere Blăjel (ambele din 1924), biserica de lemn Schimbarea la Față și Sfântul Nicolae (datând din 1832) din Văvălucile.
Vezi șiModificare
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Bozioru (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Boziorul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 579–580.
- ^ „Comuna Bozioru în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 77. .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .