Wikipedia

Comuna Breaza, Buzău

comună din județul Buzău, România
Pentru alte așezări cu același nume, vedeți Breaza (dezambiguizare).
Breaza
—  comună  —
RO BZ Greceanca Manafu cross 01.JPG
Breaza se află în România
Breaza
Breaza
Breaza (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°5′44″N 26°31′30″E ({{PAGENAME}}) / 45.09556°N 26.52500°E
ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Buzău county CoA.png Buzău
SIRUTA45619
ReședințăBreaza
Componență
Breaza
Bădeni
Greceanca
Văleanca-Vilănești
Vispești
Guvernare
 - primar al comunei Breaza[*]​Adrian Drugă[*]​[3][4] ( PSD, )
Suprafață
 - Total50,04 km²
Altitudine328 m.d.m.
Populație (2011)[1][2]
 - Total▼ 2913 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal127105
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția în cadrul județului Buzău
Poziția în cadrul județului Buzău
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Breaza este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bădeni, Breaza (reședința), Greceanca, Văleanca-Vilănești și Vispești.

AșezareModificare

Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, culmea căruia este cel mai înalt punct al comunei și extremitatea sa nordică. Principala cale de comunicație este șoseaua județeană DJ205, care leagă comuna Breaza spre vest de Năeni și spre est de Pietroasele și Vernești (DN10). Legătura cu reședința Buzău se face prin șoseaua județeană DJ103R, care leagă comuna de satul Istrița de Jos, unde se intersectează cu DN1B.[5]

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Breaza

     Români (94,81%)

     Romi (2,71%)

     Necunoscută (2,43%)

     Altă etnie (0,03%)




 

Componența confesională a comunei Breaza

     Ortodocși (96,39%)

     Necunoscută (2,47%)

     Altă religie (1,13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Breaza se ridică la 2.913 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.175 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,82%), cu o minoritate de romi (2,71%). Pentru 2,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,4%). Pentru 2,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrațieModificare

Comuna Breaza este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Adrian Drugă[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Mișcarea Populară3      
Partidul Național Liberal2      

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău era formată din satele Breaza, Bădeni, Drăgăicești, Dorobanți și Greceanca, având în total 2610 locuitori. În comună funcționau 3 biserici, o cășerie, o moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete).[8] În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862–1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești.[9]

În 1925, în comuna Breaza este consemnat și satul Istrița de Jos, iar comuna avea 4525 locuitori. Comuna Vispești fusese atunci, însă, desființată, satele ei fiind incluse în comuna Năeni.[10][11] În 1931, s-a înființat și comuna Greceanca, cu satele Greceanca, Bădeni, Dorobanți, Drăgăici, Istrița de Jos și Pepiniera Istrița; comuna Berca rămânea atunci doar cu satul ei de reședință.[12]

În 1950, comunele Breaza și Greceanca au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele Săhăteni și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență.[13]

Monumente istoriceModificare

 
Crucea Manafului, monument istoric

Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea–al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.), una aparținând perioadei Halstatt (secolele al XII-lea–al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică din perioada Latène (secolul al IV-lea î.e.n.) și una din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Celălalt sit arheologic este cel de lângă satul Breaza, tot sub vârful Istrița, aflat în punctul „Fântâna lui Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea.

Restul de cinci obiective sunt cruci de piatră clasificate drept monumente memoriale sau funerare: unul se află în satul Breaza, între vii, „la Bătrânele”, din 1740, celelalte patru fiind în satul Greceanca: Crucea Manafului, datând din 1846 se află la 1 km sud de sat,[14] în vreme ce alte cruci, datând respectiv din 1676, secolul al XVIII-lea, și 1706, sunt aflate respectiv în curtea școlii, în curtea de la numărul 107 și în cea de la numărul 307.

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ Google Maps – Comuna Breaza (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Breaza, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 636–637. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Vispești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 748. 
  10. ^ „Comuna Breaza în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Năeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 77,80. . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ Iulian Bunila (), „Povestea unui monument ascuns între viile Dealului Istrița. Crucea Manafului conține simboluri creștine și musulmane”, Adevărul, accesat în  

Vezi șiModificare

  • Dealul Istrița (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Breaza,_Buzău&oldid=15677403