Călinești, Fălești
| Călinești | |
| — Sat — | |
  Călinești Călinești (Moldova) | |
| Coordonate: 47°33′48″N 27°29′13″E / 47.5633333333°N 27.4869444444°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Fălești |
| Atestare | 1601 |
| Guvernare | |
| - Primar | Ala Procopciuc (independent[1], 2023) |
| Populație (2014)[2] | |
| - Total | 2.521 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5913 |
| Prefix telefonic | 259 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Călinești este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova. Are o suprafață de circa 2,45 km², cu un perimetru de 12,94 km. Este situat la o distanță directă de 25 km până la Fălești și 162 km până la Chișinău.[3]
Istorie modificare
| Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
Primii oameni s-au stabilit pe aceste locuri cu mai bine cu 2000 de ani î.H. Ei au întemeiat un sat și au început a valorifica meleagurile din jur. Majoritatea uneltelor erau făcute din cremene și oase de animale, au fost descoperite și unelte de aramă. Își ridicau case din lemn cu unu și două etaje, pereții fiind unși cu lut. Erau meșteri în olărit, făceau oale și fărfării din lut de diferite forme și dimensiuni. Satul a ars. Pe locurile caselor s-au păstrat până în zilele noastre grămezi de lut ars. Se găsesc diferite obiecte specifice pentru epoca eneoliticului.
După cucerirea Daciei de către Imperiul Roman, aici s-au format două sate ai căror locuitori se ocupau cu lucrarea solului, creșterea vitelor și cu diferite meșteșuguri. Ei aveau relații comerciale cu orașele imperiului Roman, folosind în acest scop moneda romană. Printre locuitori erau și oameni foarte bogați, unul din ei a colectat 346 de monede romane de argint emise pe vremea domniei împăratului Antonius Pius (138-161 d. Hr). Banii au fost îngropați lângă o movilăla marginea satului, se vede în preajma unei năvăliri ale dușmanilor. Satele au existat până la invazia hunilor din anul 376 e.n, care le-au prădat și le-au ars.
Prima mențiune certă a satului Călinești are loc la 12 martie 1601, într-un act domnească de unde aflăm că domnitorul Ieremia Movilă le întărește nepoților săi Drăghici și Româșcel mai multe sate pe Prut, printre care și Călinești.[4] De aici în colo timp de un secol, aflăm că această localitate a fost stăpânită pe rând de Gramă, Catrina Canta și Iancu Pruncu etc.
Pe tot parcursul istoriei satului bisericile și mănăstirile au fost prezente și au avut un rol important la dezvoltarea regiunii. În 1774 se înființează Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” (sau după o denumire mai veche „Mănăstirea Tureatca”) ctitorită de cneazul Piotr Rumeanțev. Istoria zbuciumată a mănăstirii a făcut ca să fie reconstruită de 6 ori până la etapa actuală. Din unele surse aflăm că mănăstirea a fost reconstruită pentru a patra oară în anul 1922 după care a fost destrămată, din nou fiind reconstruită în anul 1947 de către un locuitor al satului Călinești pe nume moș Sîrghi Magdîl. În anii 1960 autoritățile sovietice au închis lăcașul de cult.[5]. În 1861 se deschide școala bisericească parohială și peste 1 an se deschide și o școală populară cu o clasă ministerială, învățător era Natalia Agapiev, apoi și Vasile Popescu. În 1880 școala era întreținută de săteni și parțial de sat deși populația satului trecea cu puțin peste 1000.
În 1904 în Călinești locuiesc 1639 de suflete care stăpâneau 2128 desetine de pământ în timp ce proprietarul Chesco avea în posesie mai bine de 4845 de desetine. Satul avea 2 mori de vânt și una cu aburi, satul mai dispunea de poștă cu 5 cai, adică stație poștală. Școala de o clasă cu 65 de elevi era deja neîncăpătoare și nu mai corespundea cerințelor.
Nenorocirile dau peste călineșteni ca și peste toata populația Basarabiei, recolta fiind păgubită de grindină și de viiturile de pe Prut. Viața e mai grea și numărul populație scade, în 1910 deși în sat erau 262 gospodării în ele vețuiau numai 1481 de persoane care lucrau 1815 desetine.
După ocuparea Basarabiei de către sovietici în 1940, la recensământ era o populație de 2694 de oameni (2564 de români înscriși moldoveni ca etnie aparte, 98 de ucraineni ș.a.) în preajma celui de-al II-lea razboi mondial satul avea 2821 de locuitori și sute dintre ei fiind mânați pe front, găsindu-și moartea pe meleaguri străine. În centrul satului s-a ridicat în memoria celor căzuți un monument și se organizează în fiecare an slujbe de pomenire și activitați de comemorare.
După război se pune la cale o nouă orânduire socială sovietică, mai întâi aduce marea foamete din 1946-1947, apoi deportările, 27 de familii din Călinești sunt strămutate în Siberia.[6] Cu părere de rău organele sovietice nu s-au grăbit să înregistreze documentar aceste persoane.
Colectivizarea din anii 1949 si 1950 a fost o altă năpastă asupra populației, satul avea 2382 de locuitori (dintre care 2217 români, 89 ucraineni, 21 ruși ș.a.) apoi recensământurile din 1979 și 1989 înregistrează aici 3207 locuitori.
Despre istorie și specificul localității vorbesc denumirile locale - Hîrtopul Ganului, Fîntîna de curte, Fîntîna Doamnei, Iazul la tureatca, pădurea de Salcîmi etc.
În noiembrie 2000 Călinești avea 3180 de locuitori.
Geografie modificare
La este de sat este amplasată pădurea Călineștii Mici, un sector reprezentativ cu vegetație silvică.[7]
Demografie modificare
Structura etnică modificare
Structura etnică a comunei Călinești conform recensământului populației din 2004 [8]:
| Naționalitate | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Români/moldoveni | 2.775 | 98,37% |
| Ucraineni | 22 | 0,78% |
| Ruși | 14 | 0,5% |
| Găgăuzi | 3 | 0,11% |
| Bulgari | 1 | 0,04% |
| Evrei | 0 | 0% |
| Polonezi | 1 | 0,04% |
| Romi-Țigani | 1 | 0,04% |
| Altele | 4 | 0,14% |
| Total | 2.821 | 100% |
Administrație și politică modificare
Componența Consiliului local Călinești (11 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[9] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Candidat independent VALENTIN PANTEA | 1 | |||||
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 4 | |||||
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 3 | |||||
| Partidul Social Democrat European | 2 | |||||
| Candidat independent VASILE BURLACU | 1 | |||||
Personalități modificare
- Gheorghe Vrabie - artist, autorul stemei Republicii Moldova, al stemei și al drapelului municipiului Chișinău, și al leului moldovenesc.[10]
- Larisa Turea - jurnalistă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru[11]
- Anatol Magdâl - Maestru coregraf al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc” și „Mărțișor”, Maestru în Artă, profesor de coregrafie, cercetător de folclor și creații coregrafice[12]
- Iurie Negoiță - actor de teatru și cinema, absolvent al Institutului Rus de Artă Teatrală din Moscova, a activat la Teatrul Național „Mihai Eminescu" din Chișinău.
Note modificare
- ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Călinești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ Localitati Moldova: Satul Călinești din Raionul Fălești, localitati.casata.md
- ^ Documente privind Istoria României. A. Moldova. Volumul 1. Veacul XVII (1601-1605) București: Academia Republicii Populare Romîne, 1951. pp. 2. — 454 p.
- ^ Mănăstirea Călinești după 235 ani de la prima atestare, Cultura si Ortodoxie,
- ^ Mărturiile unui deportat: „Am fost transportați ca animalele și umiliți ca niște criminali, dar am găsit forțe să revenim acasă”, Timpul - Știri din Moldova
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Călinești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .
- ^ http://istoria.md/articol/958/Gheorghe_Vrabie,_biografie
- ^ Radio Chișinău, Ora cu Personalitate | Larisa Turea, autoarea “Cărții foametei”, Radio Chișinău, arhivat din original la , accesat în
- ^ Rezultatele proiectului „Contextualitatea culturii tradiționale în contemporaneitate: Hora satului în spațiul geocultural al Republicii Moldova”, sâmbătă, 14 decembrie 2019 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor)
Legături externe modificare
Materiale media legate de Călinești la Wikimedia Commons