Comuna Ceptura, Prahova

comună din județul Prahova, România

Ceptura este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ceptura de Jos (reședința), Ceptura de Sus, Malu Roșu, Rotari și Șoimești.

Ceptura
—  comună  —

Stemă
Stemă
Ceptura se află în România
Ceptura
Ceptura
Ceptura (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°00′47″N 26°19′51″E ({{PAGENAME}}) / 45.01306°N 26.33083°E

Țară România
Județ Prahova

SIRUTA132510

ReședințăCeptura de Jos
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Ceptura[*]Vasile George Stanciu[*][1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total47,05 km²

Populație (2021)
 - Total4.019 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal107125

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Așezare modificare

Comuna Ceptura este situată pe pantele sudice ale Subcarpaților Curburii, în partea prahoveană a podgoriilor Dealu Mare. Satul Ceptura de Jos este locul intersecției între șoselele județene DJ102K (ce o leagă de Urlați spre vest și de Fântânele, Vadu Săpat și Mizil spre est), și DJ102N, care o leagă spre nord de Gornet-Cricov și spre sud de Colceag (unde se intersectează cu DN1B și se termină în DN1D).[2]

Paralela 45 nord trece prin această localitate.

Demografie modificare




 

Componența etnică a comunei Ceptura

     Români (88,03%)

     Alte etnii (0,07%)

     Necunoscută (11,89%)



 

Componența confesională a comunei Ceptura

     Ortodocși (85,72%)

     Penticostali (1,57%)

     Alte religii (0,52%)

     Necunoscută (12,19%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ceptura se ridică la 4.019 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.717 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,03%), iar pentru 11,89% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,72%), cu o minoritate de penticostali (1,57%), iar pentru 12,19% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație modificare

Comuna Ceptura este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile George Stanciu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța pentru Ceptura7       
Partidul Național Liberal4       
Partidul Mișcarea Populară1       
Partidul PRO România1       

Istoric modificare

Ceptura a făcut parte din județul Saac, până la desființarea acestuia în anul 1847.[7] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se afla în plasa Cricovul din județul Prahova, având 6 cătune (cele actuale, plus Valea Gardului, sat absorbit între timp de cel de reședință). Populația totală era de 2338 de locuitori, iar comuna avea o școală de la 1848, frecventată de 151 de copii, și 5 biserici (3 în Ceptura de Sus și de Jos, câte unul în Șoimești și Rotari), plus un mic schit ce aparținea mănăstirii Căldărușani.[8]

În perioada 1925, comuna avea deja actuala componență, făcând parte din aceeași plasă.[9] Temporar, în 1931, i-a fost arondat și satul Bozieni, sat aproape dispărut, aflat pe teritoriul comunei vecine Fântânele.[10]

În 1950, ea a trecut la raionul Urlați al regiunii Prahova, și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968 a redevenit parte a județului Prahova, reînființat.[11][12]

Monumente istorice modificare

Șapte obiective din comuna Ceptura sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „sub arie” (satul Ceptura de Jos), cu așezări din neolitic și perioada Latène; așezarea din neoliticul timpuriu din „Vârful Râpei”; situl din „locul lui Dăncescu”, cuprinzând o așezare din perioada Latène și necropole din secolele al V-lea–al VII-lea și din secolul al XVI-lea, ultimele două aflate în satul Ceptura de Sus; și situl de „la Merez” (zona satului Șoimești), cuprinzând două așezări fortificate din Epoca Bronzului, aparținând respectiv culturilor Tei și Glina.

Casa Lina Bărbuceanu (începutul secolului al XIX-lea) din satul Ceptura de Jos este clasificată ca monument de arhitectură. Celelalte două obiective sunt monumente memoriale sau funerare: un ansamblu de două cruci de pomenire (1692 și 1836) din incinta bisericii „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva” din Ceptura de Jos; și o altă cruce de pomenire aflată pe culmea unui deal din Valea Bălana din zona aceluiași sat.

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Google Maps – Comuna Ceptura, Prahova (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Ecaterina Hangan, Contribuție la monografia județului Saac, în: „Hrisoave prahovene”, a doua sesiune de comunicări, 15-17 decembrie 1969, Ploiești, pag. 23.
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ceptura, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 317–318. 
  9. ^ „Comuna Ceptura în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210,214. . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .