Comuna Creaca, Sălaj

comună din județul Sălaj, România

Creaca (în maghiară: Karika) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.

Creaca
—  comună  —
RO SJ Brusturi 11.jpg
Creaca (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°11′09″N 23°13′26″E / 47.185959°N 23.224015°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețRO Județul Sălaj COA.svg Sălaj

SIRUTA140672

ReședințăCreaca
Sate componenteCreaca, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului

Guvernare
 - PrimarIoan-Eugen Terec[*][3][4] ( IND, )

Suprafață
 - Total74,16 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2803 locuitori
 - Densitate41,07 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal457090

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

AșezareModificare

Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij.

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Creaca

     Români (94%)

     Romi (2,14%)

     Necunoscută (3,21%)

     Altă etnie (0,64%)


 

Componența confesională a comunei Creaca

     Ortodocși (65,32%)

     Penticostali (13,8%)

     Baptiști (14,66%)

     Martori ai lui Iehova (1,71%)

     Necunoscută (3,21%)

     Altă religie (1,28%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Creaca se ridică la 2.803 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.046 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,01%), cu o minoritate de romi (2,14%). Pentru 3,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,32%), dar există și minorități de baptiști (14,66%), penticostali (13,81%) și martori ai lui Iehova (1,71%). Pentru 3,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția numărului de locuitori ai comunei Creaca de-a lungul timpului așa cum apar în lucrarea lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8

1750: 1374 locuitori 1920: 4669 locuitori
1786: 2697 locuitori 1930: 5345 locuitori
1850: 3087 locuitori 1941: 5508 locuitori
1857: 3133 locuitori 1956: 5313 locuitori
1869: 3697 locuitori 1966: 4622 locuitori
1880: 3367 locuitori 1977: 4181 locuitori
1890: 3874 locuitori 1992: 3278 locuitori
1900: 3983 locuitori 2002: 3046 locuitori
1910: 4739 locuitori 2011: 2803 locuitori

Politică și administrațieModificare

Comuna Creaca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ioan-Eugen Terec[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partidul Mișcarea Populară1     
Uniunea Salvați România1     

Scurt istoricModificare

Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei.

EconomieModificare

Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.

Atracții turisticeModificare

 
Biserica de lemn din satul Prodănești
  • Biserica de lemn din satul Borza, construită în anul 1758, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brebi, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brusturi, construită în anul 1701, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Creaca, construită în anul 1710, monument istoric
  • Biserica de lemn din Jac, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Prodănești, construită în anul 1650, monument istoric
  • Castrul roman de la Brusturi
  • Dealurile Dumbrava

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

BibliografieModificare

  • V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • I.A.Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Sport Turism, București 1982
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Lectură suplimentarăModificare

  • Monografia comunei Creaca, Susana Taloș, Ludovica Ilieș, Editura Școala Noastră, Zalău, 2007

Legături externeModificare