Comuna Dascălu, Ilfov

comună din județul Ilfov, România

Dascălu (în trecut, Dascălu-Creața sau Pitar-Moșu) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Creața, Dascălu (reședința), Gagu și Runcu.

Dascălu
—  comună  —

Stemă
Stemă
Dascălu se află în România
Dascălu
Dascălu
Dascălu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°36′16″N 26°15′04″E ({{PAGENAME}}) / 44.60444°N 26.25111°E

Țară România
Județ Ilfov

SIRUTA102473

ReședințăDascălu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Dascălu[*]Doina Mănăilă[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total36 km²

Populație (2021)
 - Total3.497 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Așezare

modificare

Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Mostiștei, apă ce izvorăște de pe teritoriul comunei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ200, care o leagă spre nord de Grădiștea și spre sud de Ștefăneștii de Jos, Voluntari și București (zona Pipera). La Gagu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce către est la Petrăchioaia și mai departe în județul Ialomița la Sinești (unde se termină în DN2).

Demografie

modificare




 

Componența etnică a comunei Dascălu

     Români (89,08%)

     Alte etnii (0,2%)

     Necunoscută (10,72%)




 

Componența confesională a comunei Dascălu

     Ortodocși (87,25%)

     Alte religii (1,23%)

     Necunoscută (11,52%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dascălu se ridică la 3.497 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.154 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,08%), iar pentru 10,72% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,25%), iar pentru 11,52% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

modificare

Comuna Dascălu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Doina Mănăilă[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal4       
Alianța pentru Unirea Românilor1       
Alianța Dreapta Unită1       

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, purta numele de Dascălu-Creața și era formată din satele Creața, Dascălu, Runcu, Vărăștii de Jos și Vărăștii de Sus, totalizând 1487 de locuitori și 318 case. În comună funcționau o moară cu aburi, o mașină de treierat, două școli (câte una în satele Creața și Dascălu) și patru biserici ortodoxe (în Creața, Dascălu, Vărăștii de Sus și Vărăștii de Jos).[7] Satul Gagu făcea parte din comuna vecină Creața-Leșile.[8]

În 1925, satul Gagu trecuse deja la comuna Dascălu-Creața, care acum făcea parte din plasa Băneasa, având 2410 locuitori și fiind formată din satele Creața, Dascălu, Vărăștii de Jos, Vărăștii de Sus, Pârlita, Gagu, Merișeasca și Runcu.[9] În timp, satele Vărăștii de Jos și Vărăștii de Sus s-au contopit, formând satul Vărăști. În 1950, comuna a devenit parte din raionul Căciulați și apoi (după 1960) din raionul Urziceni al regiunii București. În 1968, a devenit parte a județului Ilfov, cu această ocazie primind numele de Dascălu și fiind desființate satele Vărăști (inclus în satul Dascălu) și Merișeasca (inclus în satul Gagu).[10][11] În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, comuna a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov,[12] care în 1998 a devenit județul Ilfov.

 
Biserica „Sfântul Dumitru” din Gagu

Monumente istorice

modificare

Patru obiective din comuna Dascălu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la vest de satul Dascălu, pe malurile unui afluent al Mostiștei și cuprinde o așezare din Epoca Bronzului și una din Evul Mediu timpuriu (secolele al IX-lea–al XI-lea). Alte două monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Adormirea Maicii Domnului” din fostul sat Vărăști (astăzi parte a satului Dascălu), datând din 1817; și biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din satul Gagu (datând din 1800–1801). Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din satul Dascălu este al patrulea monument, clasificat ca monument de for public.

Personalități născute aici

modificare
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Dascălu-Creața (Pitar-Moșu)” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 58. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Gagul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 453–454. 
  9. ^ „Comuna Dascălu-Creața în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .