Comuna Frumușica, Botoșani

Pentru alte sensuri, vedeți Frumușica (dezambiguizare).

Frumușica este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Boscoteni, Frumușica (reședința), Rădeni, Storești, Șendreni și Vlădeni-Deal. Denumirea satelor este legata fie de cadrul natural, fie de ponderea unor familii de răzeși si boieri, care au figurat printre favoriții domnitorilor din epocile de mult apuse. Denumirea comunei își are originea de la numele unei frumoase si harnice hangițe, FRUMUSICA, care avea un han, unde au poposit de-a lungul timpului, domnitorii Moldovei. ^{[necesită citare]}.

Frumușica

— comună —

Stemă

Frumușica (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 47°31′16″N 26°50′43″E / 47.521031°N 26.845394°E

Reședință

Componență

Frumușica
Boscoteni
Rădeni
Storești
Șendreni
Vlădeni-Deal

Guvernare

- primar al comunei Frumușica[*]

Constantin-Corneliu Bălășanu[*]^[3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

84,92 km²

Altitudine

135 m.d.m.

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 5657 locuitori

Fus orar

UTC+2

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Amplasarea în cadrul județului

Situația economica-socialaModificare

Așezată în drumul marilor artere comerciale, comuna Frumușica a atras numeroși oameni legați direct de viața comerciala, armeni, lipoveni, evrei, care au dat un impuls în dezvoltarea economica a comunei. În comuna funcționează 4 societăți agricole, 4 societăți de prestări servicii, 2 mori porumb, o moara grâu, 2 brutarii, o stație Peco, o mica societate de prelucrare a laptelui si mai multe societăți cu profil de comerț. Si totuși, agricultura este ramura de baza, unde lucrează 80% din populația comunei. În ceea ce privește creșterea animalelor, locuitorii comunei își păstrează tradiția de crescători vestiți, efectivele de animale menținându-se la un nivel ridicat.

Comuna Frumușica dispune de 47,1km, străzi si ulițe si 38 km drumuri comunale, care au fost pietruite în marea lor majoritate, având marele avantaj ca prin comuna trece drumul național care face legătura cu municipiul Botoșani si practic cu toate orașele tarii. Fiecare gospodărie este dotata cu câte un put pentru apa, iar satul de reședința, Frumușica, este racordat la rețeaua de apa si canalizare. Sistemul de telecomunicații este dezvoltat în satele comunei. Învățământul are bogate si însemnate tradiții, în fiecare sat exista câte o scoală si o grădinița. Comuna are un dispensar medical si un dispensar veterinar în care își desfășoară activitatea medici de specialitate si cadre sanitare medii.

Posibilitati de investitiiModificare

Comuna Frumușica are mari posibilități de remediere si redresare a economiei, ținându-se cont de resursele materiale si umane, în condițiile unei infuzii de capital, care sa asigure o infrastructura moderna. Astfel s-au propus o serie de proiecte de investiții:

Alimentarea cu apa potabila a localităților comunei.
Construirea unui dispensar uman.
Pietruirea drumurilor comunale.
Terminarea caii ferate care va face legătura între municipiul Botoșani si orașul Hârlău, aceasta cale ferata trecând prin comuna.
Amenajarea unei baze de agrement si a unei baze sportive.
Alimentarea cu gaz metan a gospodăriilor din satele Rădeni si Frumușica.
Înființarea unei fabrici pentru producerea conservelor de legume, a sucurilor, ținând cont ca zona este bogata în produse pomicole, viticole si legumicole.
Înființarea agro-turismului, având în vedere faptul ca zona este istorica, mândrindu-se cu monumentele istorice si cu frumosul cadru natural.

EtimologieModificare

Denumirea satelor este legata fie de cadrul natural, fie de ponderea unor familii de răzeși si boieri, care au figurat printre favoriții domnitorilor din epocile de mult apuse. Denumirea comunei își are originea de la numele unei frumoase si harnice hangite, FRUMUSICA, care avea un han, unde au poposit de-a lungul timpului, domnitorii M

DemografieModificare

Componența etnică a comunei Frumușica

Români (94,96%)

Necunoscută (4,03%)

Altă etnie (1%)

Componența confesională a comunei Frumușica

Ortodocși (95,42%)

Necunoscută (4,03%)

Altă religie (0,54%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frumușica se ridică la 5.657 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.117 locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,96%). Pentru 4,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,42%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[4]

Politică și administrațieModificare

Comuna Frumușica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Constantin-Corneliu Bălășanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	7
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul PRO România	2
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	1

Vezi șiModificare

Dealul Mare - Hârlău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)

NoteModificare

^ ^a ^b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
^ ^a ^b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Legături externeModificare

Frumusețile de la Schitul Balș^{[nefuncțională]}, 5 iulie 2008, Florentin Florescu, Ziarul Lumina

[kia.hu-1] „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.

[insse_2011_nat-2] Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[9f0e6e1505efdac8a709122968be5d5a-3] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[insse_2011_rel-4] Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[5] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[3]

[1]

[2]

[4]

[5]