Comuna Gârda de Sus, Alba

Gârda de Sus (în maghiară: Felsőgirda, în germană: Obergierd) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus (reședința), Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești.

Coordonate: 46°30′22″N 22°49′02″E ({{PAGENAME}}) / 46.506056°N 22.817305°E
Gârda de Sus
— comună —

Gârda de Sus (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Alba


Reședință	Gârda de Sus
Sate componente	Gârda de Sus, Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Ghețari, Gârda Seacă, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide, Sucești

Guvernare
- primar al comunei Gârda de Sus[*]	Marin Vârciu[*]^[1]^[2] (PNL, 1996)

Suprafață
- Total	82 km²
Altitudine	939 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.415 locuitori
- Densitate	22,74 loc./km²

Fus orar	UTC+2

Prezență online
site web oficial

Localizare în cadrul județului Localizare în cadrul județului
Modifică date / text

Demografie modificare

Componența etnică a comunei Gârda de Sus

Români (95,69%)

Alte etnii (4,31%)

Componența confesională a comunei Gârda de Sus

Ortodocși (95,48%)

Alte religii (0,14%)

Necunoscută (4,38%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gârda de Sus se ridică la 1.415 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.714 locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,69%).^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,48%), iar pentru 4,38% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație modificare

Comuna Gârda de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Marin Vârciu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1996. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Partidul PRO România	2
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	1
	Partidul România Mare	1

Atracții turistice modificare

Biserica de lemn "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", construcție 1792, monument istoric, satul Gârda de Sus
Biserica de lemn "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", construcție 1825, monument istoric, satul Biharia
Rezervația naturală "Peștera Scărișoara" (1 ha)
Rezervația naturală "Pojarul Poliței" (1 ha)
Rezervația naturală "Cheile Ordâncușei" (10 ha)
Rezervația naturală "Hoanca Apei" (1 ha)
Rezervația naturală "Avenul de la Tău" (1 ha)
Rezervația naturală "Avenul din Șesuri" (1 ha)
Rezervația naturală "Izbucul Poliței" (2 ha)
Rezervația naturală "Izbucul de la Cotețul Dobreștilor" (2 ha)
Rezervația naturală "Ghețarul de sub Zgurăști" (1 ha)
Rezervația naturală "Peștera Poarta lui Ionele" (1 ha)

Vezi și modificare

Biserica de lemn din Gârda de Sus
Biserica de lemn din Biharia
Peștera Scărișoara
Peștera Pojarul Poliței
Avenul din Șesuri
Izbucul de la Cotețul Dobreștilor
Ghețarul de sub Zgurăști
Peștera Poarta lui Ionele
Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.

Legături externe modificare

Materiale media legate de Gârda de Sus la Wikimedia Commons
Obiective turistice din Gârda de Sus

Note modificare

^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Lectură suplimentară modificare

Monografia comunei Gîrda de Sus - km 0 al traseelor turistice din Munții Apuseni, consultanți științifici: Tudor Sălăgean, Alexandru Diaconescu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2011

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-1] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-2] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]