Comuna Salva, Bistrița-Năsăud
Salva este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[2]
| Salva | |
| — comună — | |
 | |
 Salva (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 47°20′15″N 24°22′10″E / 47.337417°N 24.369408°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bistrița-Năsăud |
| SIRUTA | 34397 |
| Reședință | Salva |
| Sate componente | Salva |
| Guvernare | |
| - Primar | Doru-Florin Sas[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 29,36 km² |
| Altitudine | 313 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.491 locuitori |
| - Densitate | 103 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 427255 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Comuna a fost reorganizată prin Legea Nr. 67 din 23 martie 2005, când din ea s-a desprins satul Runcu Salvei pentru a se înființa comuna Runcu Salvei.[3]
Nume
modificare"Cu ocaziunea uneia din călătoriile sale în Ardeal, împăratul Iosif al II-lea (1773, 1783 și 1786) încredințându-se că Românii sunt latini a exclamat: <<Salve sis tu parve Romuli nepos!>> - adică <<Vă salut, mici nepoți ai Romei!>>, exclamațiune pe care marele filoromân maiorul grănicer Antonio Cosimelli a eternizat-o, numind satul Lunca Vinului: Parva; satul Vărarea: Nepos; satul Strâmba: Romuli; iar satul Salva, de lângă Năsăud,cu acest nume existând încă din vechime"[4]. Este probabil ca numele "Salva" să provină din perioada Daciei romane (106-271 e.n.).
Personalități
modificareAntonio Cosimelli, născut la Roma, pe la 1762 era căpitan în Regimentul al II-lea român de graniță de la Năsăud. A rămas în amintirea grănicerilor ca un mare binefăcător al populației române din regiune. în 1785 a ieșit la pensie cu grad de vicecolonel. A fost însărcinat cu cercetarea și delimitarea teritoriilor satelor grănicerești față de acelea care aparțineau autonomiei săsești de la Bistrița. A scris la 1768 "Poemation de secunda legione valachica", odă în limba latină în care, printre altele, face fine observații asupra temperamentului și obiceiurile românilor de pe Valea Someșului Mare.[4]
- Tănase Tudoran (1659-1763), martir, originar din satul Bichigiu.
- Tiberiu I. Morariu (1905-1982), geograf, membru corespondent al Academiei Române;
- Maria Peter (1925-2005), interpretă de muzică populară;
- Maria Butaciu (19 februarie 1940 - 11 iunie 2018) interpretă de muzică populară;
- Virginia Linul (n.11 septembrie 1970) doctor in istorie si etnografie, creatoare de costume populare, interpreta de muzica populara, cetatean de onoare a comunei Salva;
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Salva
Români (93,26%)
Alte etnii (0,08%)
Necunoscută (6,66%)
Componența confesională a comunei Salva
Ortodocși (90,37%)
Greco-catolici (1,04%)
Penticostali (1%)
Alte religii (0,48%)
Necunoscută (7,11%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Salva se ridică la 2.491 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.738 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,26%), iar pentru 6,66% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,37%), cu minorități de greco-catolici (1,04%) și penticostali (1%), iar pentru 7,11% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
modificareComuna Salva este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Doru-Florin Sas[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
Atracții turistice
modificare- Mănăstire "Izvorul Tămăduirii"
- Casa Costumului Popular - Virginia Linul
- Platoul Mocirla cu Troița "Tănase Tudoran"
- Statuia "Tiberiu I.Morariu"
- Colecții private de obiecte tradiționale
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Legea Nr. 67 din 23 martie 2005” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b Iuliu Moisil, Biografia lui Anton Cosimelli, în "Arhiva Someșană", nr. 25, Năsăud, oct. 1938-mart. 1939, p.450.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .