Comuna Târgușor, Constanța
Târgușor este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Mireasa și Târgușor (reședința).
| Târgușor | |
| — comună — | |
.jpg) | |
 Târgușor (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°27′53″N 28°25′45″E / 44.46474°N 28.42928°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Constanța |
| SIRUTA | 62985 |
| Reședință | Târgușor |
| Componență | Târgușor, Mireasa |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Târgușor[*] | Mădălina Negru[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 225 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.375 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 907275 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Etimologie
modificareNumele comunei este dat de numele celui mai mare dintre localitățile componente și provine din limba tătară. În trecut a fost un sat tătăresc numit Pazarlî[2] sau Pazarlîk însemnând Târgul sau Satul cu târg[3]. Martin Gruneweg din Danzig, azi Gdansk, care între 1582 si 1586 a călătorit de șase ori în Imperiul Otoman cu caravanele negustorilor armeni din Liov menționează că în satul tătăresc Bazarlîkoy din întinsa câmpie a văzut întâia oară cum se ara cu o cămilă albă ca zăpada.[4]
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Târgușor
Români (88,8%)
Alte etnii (0,22%)
Necunoscută (10,98%)
Componența confesională a comunei Târgușor
Ortodocși (85,67%)
Adventiști (2,04%)
Alte religii (1,02%)
Necunoscută (11,27%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Târgușor se ridică la 1.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.616 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,8%), iar pentru 10,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,67%), cu o minoritate de adventiști (2,04%), iar pentru 11,27% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
modificareComuna Târgușor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mădălina Negru[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Lahovari, 1901 & p.642.
- ^ Murat, 2011 & p.268.
- ^ Ciocîltan, 2011 & p.90.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
modificare- Cheile Dobrogei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Bibliografie
modificare- Lahovari, George Ioan (). Marele dicționar geografic al Romîniei, Vol.IV. București: Societatea Geografică Romînă.
- Ciocîltan, Alexandru (), „Martin Gruneweg”, În Andreescu, Ștefan (coordonator), Călători străini despre Țările Române, Supliment 1, București: Editura Academiei Române, p. 352, ISBN 978-973-27-2118-6
- Murat, Taner (). Dicționar tătar crimean-român, Kîrîm Tatarșa-Kazakșa Sózlík. Charleston, SC, USA: CreateSpace. p. 402. ISBN 9781461083108.