Constantin Cantacuzino (postelnic)
| Constantin Cantacuzino (postelnic) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1598  |
| Decedat | 1663 (65 de ani)[1] |
| Părinți | Andronic Cantacuzino (Eirene) Rhaulaina|Rhallis[*][2] |
| Frați și surori | Iordache Cantacuzino[*] |
| Căsătorit cu | Elina Cantacuzino |
| Copii | Șerban Cantacuzino Stanca Brâncoveanu Constantin Cantacuzino[2] Drăghici Cantacuzino[2] Mihail Cantacuzino (spătar)[2] Elena 'Ilinca' Cantacuzina-Vlasiei[*][2] Maria 'Marica' Cantacuzina-Vlasiei[*][2] |
Modifică date / text  | |
Constantin Cantacuzino (cunoscut în istoriografia română drept postelnicul Constantin Cantacuzino; n. 1598 – d. 20 decembrie 1663), fiul lui Andronic Cantacuzino,[3] a fost un boier influent din Țara Românească, unul din cei mai apropiați dregători ai lui Matei Basarab. Printre copiii săi erau Șerban Cantacuzino (domn al Țării Românești), umanistul și politicianul Constantin Cantacuzino stolnicul, dregătorul și marele ctitor Mihai Cantacuzino și Stanca (măritată Brâncoveanu), mama domnului Constantin Brâncoveanu.
Amenințat cu moartea de către Mihnea al III-lea, în august 1658 s-a refugiat în Transilvania și apoi în Moldova. A fost extrădat și judecat de turci, dar a scăpat de acuzația de hiclenie.
La începutul domniei lui Grigore I Ghica era în relații foarte bune cu acesta, dar pârât de Stroe Leurdeanu și Dumitrașcu Cantacuzino că în lipsa din țară a domnului a complotat împotriva acestuia, a fost strangulat din ordinul lui Grigore Ghica în trapeza Mânăstirii Snagov, în 20 decembrie 1663. A fost înmormântat la Mânăstirea Mărgineni.[4]
Urmași
modificarePostelnicul a fost căsătorit cu Elina Cantacuzino, fiica voievodului Radu Șerban. Împreună au avut șase fii[5], toți ajungând la înalte dregătorii, caz unic în istoria Țării Românești, după cum observa istoricul Nicolae Stoicescu.
Fii:
- Drăghici Cantacuzino
- Șerban Cantacuzino
- Constantin Cantacuzino
- Mihai Cantacuzino
- Matei Cantacuzino, tatăl lui Toma Cantacuzino
- Iordache Cantacuzino
Fiice:
- Marica, căsătorită cu marele spătar Pană Filipescu și cu marele logofăt Radu Crețulescu
- Stanca, căsătorită cu Papa Brâncoveanu, mama lui Constantin Brâncoveanu
- Ancuța, căsătorită cu postelnicul Ianachi Catargi și cu comitele Stoian Florescu
| Constantin Cantacuzino | Elina Cantacuzino | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Stanca (căs. Brâncoveanu) |  ȘerbanCantacuzino | Constantin Cantacuzino | Mihai Cantacuzino | Alții | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Constantin Brâncoveanu | Ștefan Cantacuzino | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Referințe
modificare- ^ Constantin Cantacuzino, Genealogics
- ^ a b c d e f Genealogics
- ^ Octav-George Lecca, Familiile boerești române, București, 1899, p. 132
- ^ Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, sec. XIV-XVII, Editura enciclopedică română, București, 1971, p. 135
- ^ Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint, Ploiești. p. 103.
Bibliografie
modificare- Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română
- Șerban, Constantin (), Constantin Brîncoveanu, București: Editura Tineretului