Deschide meniul principal
Cornel Lazăr
Cornel Lazar p97.png
Date personale
Născut1863[1]
Beliu[1]
Decedat19 noiembrie 1931[1]
Timișoara[1]
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot, protopop

Cornel Lazăr (n. 1863, Beliu - d. 19 noiembrie 1931, Timișoara) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[2][3]

BiografieModificare

Cornel Lazăr a studiat la liceul din Beiuș, dându-și examenul de bacalaureat la Oradea. A urmat cursurile Institutului Teologic din Arad. La începutul carierei sale, în perioada 1888 - 1905, a fost preot în comuna Almaș din județul Arad. În anul 1905 a fost ales cu unanimitate de voturi, în funcția de protopop-presbiter al Hălmagiului, funcție pe care a exercitat-o până la decesul său, în 1931.De asemenea, a exercitat și funcția de inspector pe lângă școlile confesionale din Hălmagiu. A fost implicat într-un incident în urma căruia i s-au retras toate drepturile de ajutor financiar din partea statului maghiar, din cauza faptului că a refuzat să de ascultare ordinului din partea autorităților maghiare, ce consta în afișarea pe frontispiciul școlii confesionale din Hălmagiu a unei table cu denumirea școlii în limba maghiară.S-a implicat în renovarea și pictarea bisericii din Hălmagiu, precum și în edificarea și renovarea mai multor școli confesionale din protopopiat. A fost membru pe viață al societății culturale ASTRA, membru al Reuniunii Învățătorilor din județul Arad, precum și militant activ în mișcarea memorandistă. A decedat la 19 noiembrie 1931.[1][4]:p. 171-172

Activitatea politicăModificare

 
Credențional

A fost președinte al clubului P.N.R. din Hălmagiu.Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Protopopiatul Hălmagiu.[2][4]:p. 172

RecunoașteriModificare

A fost decorat cu ordinul Coroana României și Răsplata muncii pentru biserică, clasa I.[2][4]:p. 172

NoteModificare

  1. ^ a b c d e Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2010, ISBN: 973-8141-90-7, p. 80
  2. ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, p. 86
  3. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  4. ^ a b c Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005

BibliografieModificare

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentarăModificare

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externeModificare

Vezi șiModificare