Criste Cristoveanu
| Criste Cristoveanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Bacău, România |
| Decedat | (54 de ani) Bacău, România |
| Căsătorit cu | Ioana Kapri |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician avocat negustor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Senator al României | |
| În funcție – | |
| Prefect al județului Bacău | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată | |
| Deputat al României | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată | |
| Premii | Ordinul „Coroana României” în grad de comandor[*] () Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer[*] () Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 Medalia „Meritul comercial și industrial” () |
| Partid politic | PNL |
| Alma mater | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
Modifică date / text  | |
Criste Cristoveanu (n. , Bacău, România – d. , Bacău, România) a fost un comerciant, jurist, avocat și politician român - deputat și senator, prefect de Bacău.
Biografie
modificareCriste Cristoveanu s-a născut la 1 iunie 1884[1] în familia comerciantului armean Ovanes Cristea și Mașinca Cristea, născută Grigore Suceveanu[1], purtând inițial numele de botez Kristea[1]. La data de 21 aprilie 1898, Ovanes Cristea își schimbă numele în Ioan Cristoveanu[2][3], noul nume adoptat de angrosistul armean trecând și asupra urmașilor lui[2]. Urmează clasele primare la Bacău, la fel și gimnaziul[2]. La Iași urmează cursurile Liceului Negruzzi, înscris la secția clasică, în 1899[2]. În anul 1900 îi moare tatăl, Ioan Cristoveanu, organizarea afacerilor rămânând pe umerii adolescentului Criste[4], singurul băiat dintre cei patru urmași ai comerciantului armean. Urmează trei ani la „Școala de înalte studii sociale” din cadrul Facultății de Drept de la Paris[4], studii pe care le va continua în țară, la Facultatea de Drept de la Iași[5]. Depune ca soldat jurământul militar la 28 noiembrie 1905[5], iar la 1 noiembrie 1906 este trecut în concediu cu gradul de sergent[5]. Obține Diploma de licență în Drept în 1907 în urma susținerii examenului de licență „cu una bilă albă și 2 roșii”.
Se căsătorește cu Ioana (Janeta) Kapri[5] din Roman, ceremonia nunții având loc la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Roman[5][6]. Cu Ioana va avea trei fii, Nicolae, Ion și Gheorghe[6][7]. La 18 ianuarie 1908 primește o diplomă din partea Decanatului Corpului de Avocați din județ „spre a exercita advocatura în tot cuprinsul județului”. Se orientează spre politică, aderând la mișcarea liberală, probabil în anul 1907[5]. În anul 1913 participă la o misiune în Bulgaria[8], în timpul războiului balcanic, fiind înscris în „Corpul voluntar de automobiliști”, fiind unul dintre puținii posesori ai unui automobil Fiat 15HP[9].
Reîntors în țară înființează Banca Bacăului[3], cu sprijinul unor bune cunoștințe, cu scopul de a face „operațiuni de bancă și a participa la orice afaceri comerciale și industriale”[10], bancă ce a fost cunoscută cu numele de „Banca Cristoveanu” și care a funcționat până în 1931, când, la 28 februarie, a devenit o sucursală a „Băncii Românești”[11].
În 4 decembrie 1913 primește brevetul de înaintare la gradul de locotenent în rezervă[12]. În anul 1914 este ales deputat în Parlamentul României. La 23 septembrie 1916 locotenentul Cristea Cristoveanu are misiunea din partea Artileriei Armatei de Nord de a se deplasa „pe frontul armatei, la toate unitățile, pentru a controla și completa situațiunile cu efective în armătură, muniție, trăsuri și harnașamente”[13].
La 5 decembrie 1918 este numit Prefect al județului Bacău prin Decret regal No. 3597[14]. Din anul 1927, timp de un an, Criste Cristoveanu figurează ca senator în guvernarea liberală[15]. Între 9 septembrie 1936 și 11 martie 1937 este comisar al guvernului pe lângă Banca Națională a României[16].
Înfăptuiri
modificareRecunoaștere oficială
modificare- Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918 fără barete[18]
- Membru al ordinului ,,Coroana României" în grad de Comandor, 21 octombrie 1922[19]
- Medalia „Meritul comercial și industrial”, cls. I, decret 4183, 23 decembrie 1924[20]
- Membru al Ordinului Steaua României cu gradul de ofițer, 25 martie 1926[19]
- Meritul onorific ,,Vulturul României", pentru răsplătirea senatorilor și deputaților, în grad de comandor cl. II-a, 9 mai 1935[21]
- Membru de onoare al Ateneului popular ,,Vasile Alecsandri", 31 martie 1937[22]
Note
modificare- ^ a b c Mitocariu, 1998, p.11
- ^ a b c d Mitocariu, 1998, p.12
- ^ a b Ararat, nr. 11 p.5
- ^ a b Mitocariu, 1998, p.13
- ^ a b c d e f Mitocariu, 1998, p.14
- ^ a b Cordun, 2013, p.230
- ^ Mitocariu, 1998, p.99
- ^ Mitocariu, 1998, p.26
- ^ Mitocariu, 1998, p.32
- ^ Mitocariu, 1998, p.27
- ^ Mitocariu, 1998, p.28
- ^ Mitocariu, 1998, p.45
- ^ Mitocariu, 1998, p.52
- ^ Mitocariu, 1998, p.71
- ^ Mitocariu, 1998, p.107
- ^ Mitocariu, 1998, p.30
- ^ a b Mitocariu, 1998, p.104
- ^ Mitocariu, 1998, p.94
- ^ a b Mitocariu, 1998, p.195
- ^ Mitocariu, 1998, p.194
- ^ Mitocariu, 1998, p.207
- ^ Mitocariu, 1998, p.191
Bibliografie
modificare- Viața lui Criste Cristoveanu, Mitocariu Victor, Ed. Corgal Press, Bacău, 1998, ISBN 973-96642-9-6
- În dialog cu Andrei Cristoveanu Arhivat în , la Wayback Machine., 1-15 iunie 2007, Ararat - Periodic al Uniunii Armenilor din România, nr.11/2007 (anul XVIII Nr. 368), p. 5
- Familia Kapri, moșia de la Simonești și Ioana Cristoveanu Arhivat în , la Wayback Machine., Cordun-monografie - ediție revizuită și adăugită, Constantin Tudor, Emilia Țuțuianu, Cristiana Bortaș, Ed. Mușatinia, Roman, 2013, p. 229-231, ISBN 978-606-8203-25-6
Legături externe
modificare- În dialog cu Andrei Cristoveanu (continuare din numărul anterior), 16-30 iunie 2007, Ararat - Periodic al Uniunii Armenilor din România, nr.12/2007 (anul XVIII Nr. 369), p. 6