Daniel 8

Daniel 8 este al optulea capitol din Cartea lui Daniel. Acesta relatează viziunea lui Daniel despre un berbec cu două coarne distrus de o capră cu o singură coarnă, urmată de istoria "cornului mic", care este un cod folosit de Daniel pentru regele grec Antioh al IV-lea Epifanul.

Daniel 8

Daniel 8
← capitolul 7 capitolul 9 →
Carte	Cartea lui Daniel
Categorie	Ketuvim
Parte a Bibliei creștine	Vechiul Testament
Ordine (Biblia creștină)	27

Chiar dacă se petrece în timpul domniei sau regenței regelui Belșazar (care probabil a murit în 539 î.Hr.), subiectul viziunii este opresiunea lui Antioh asupra poporului evreu în secolul al II-lea î.Hr.: el a interzis obiceiurile evreiești cum ar fi circumcizia, calendarul festivalurilor evreiești, restricțiile alimentare și respectarea Sabatului, a făcut deținerea unui sul al Legii o infracțiune capitală și a construit un altar pentru Zeus în Templu (denumit "abominabilul pustiirii"). Programul său a stârnit o revoltă populară care a condus la recucerirea Ierusalimului și a Templului de către Iuda Macabeul (164 î.Hr.).

Rezumat

În al treilea an al domniei lui Belșazar, regele Babilonului, Daniel în viziune își vede el însuși în Susa, care se află în Elam, în Iranul de astăzi. În viziunea sa, el vede un berbec cu două coarne, una mai mare decât cealaltă; berbecul se îndreaptă spre vest, nord și sud, și nicio altă fiară nu poate sta împotriva lui. Apoi, Daniel vede o capră masculină cu o singură coarnă venind dinspre vest fără să atingă pământul; aceasta lovește berbecul și-l distruge. La apogeul puterii sale, coarnei caprei îi este ruptă și în locul ei cresc patru coarne. Una dintre coarne este mică, dar devine mare și prosperează în tot ceea ce face, aruncând stele pe pământ, oprind sacrificiul zilnic, distrugând sanctuarul și aruncând adevărul la pământ. Daniel este informat că viziunea se va împlini în 2.300 de seri și dimineți, când sanctuarul va fi curățat. Îngerul Gabriel apare și îi spune lui Daniel că aceasta este o viziune despre escatologie.

Compoziție și structură

Articol principal: Cartea lui Daniel § Structura

Cartea lui Daniel a avut originea ca o colecție de povestiri populare printre comunitatea evreiască din Babilon și Mesopotamia în perioadele persane și elenistice timpurii (secolele V-III î.Hr.), iar ulterior a fost extinsă prin viziunile capitolelor 7-12 în era macabeeană (mijlocul secolului al II-lea î.Hr.). Daniel este o figură legendară, iar numele său a fost probabil ales pentru eroul cărții datorită reputației sale ca un înțelept văzător în tradiția ebraică. Structura capitolului poate fi descrisă astfel:

"Răspunsul lui Daniel regelui", de Briton Riviere, GMIII MCAG 1937 123-001

I. Introducere: dată și loc (versetele 1-2);

II. Raportul viziunii: berbec, capră, conversația angelică (3-12);

III. Epifania (apariția) interpretului: circumstanțe și dorința de interpretare, epifanie (15-17);

IV. Interpretare: circumstanțe, interpretarea imaginilor, declarație de încheiere a îngerului (18-26);

V. Declarație de încheiere a reacției viziunii, v.27.

Gen și teme

Antiochus IV Epiphanes

Cartea lui Daniel este o apocalipsă, un gen literar în care o realitate cerească este revelată unui destinatar uman; astfel de lucrări sunt caracterizate de viziuni, simbolism, un mediator supranatural, accent pe evenimente cosmice, îngeri și demoni, și pseudonimie (autor fals). Apocalipsele erau comune între 300 î.Hr. și 100 d.Hr., nu doar printre evrei și creștini, ci și greci, romani, persani și egipteni. Daniel, eroul cărții, este un văzător apocaliptic reprezentativ, destinatarul revelației divine: a învățat înțelepciunea magicienilor babilonieni și i-a depășit, deoarece Dumnezeul său este adevărata sursă de cunoaștere; el este unul dintre maskil, cei înțelepți, ale căror sarcină este să învețe dreptatea. Cartea este de asemenea o escatologie, înțeles ca o revelație divină referitoare la sfârșitul epocii prezente, un moment în care Dumnezeu va interveni în istorie pentru a inaugura regatul final.

Daniel 8 se conformează tipului "viziunii onirice simbolice" și profetiei "regale" sau "dinastice", analog cu o lucrare numită "Profetia dinastică babiloniană" - un exemplu mai extensiv apare în Daniel 11. Pentru sursele sale, se bazează pe Daniel 7, care furnizează simbolismul "cornului mic" și al "sfinților" (îngeri), precum și pe Cartea lui Ezechiel, care oferă locația lângă un râu și epifania îngerului, și pe Cartea lui Habacuc cu preocuparea pentru "sfârșitul timpului". "Cornul mic" care aruncă unele dintre stele la pământ amintește de Isaia 14:12 și Lucifer, care la rândul său presupune mitul ugaritic (canaanit) al încercării lui Attar de a lua tronul lui Baal.

Capitolul 8 este despre acțiunile puterilor lumii la "sfârșitul timpului". Cursul istoriei este pre-determinat, iar Antioh este doar un jucător în dezvoltarea planului lui Dumnezeu. Daniel 8 este astfel o reinterpretare și extindere a lui Daniel 7: unde capitolul 7 vorbea doar în mod criptic despre schimbarea de la imperiul medo-persan la era regilor greci, capitolul 8 face acest lucru explicit; de asemenea, capitolul 8 vorbește criptic despre "cornul mic", a cărui poveste va fi preluată în detaliu în capitolele următoare.

Interpretație

Contextul istoric

Daniel 8 este o interpretare a vremurilor autorului său, 167-164 î.Hr., cu o afirmație că Dumnezeu va pune capăt opresiunii poporului evreu. Începe cu cucerirea greacă a imperiului persan, atinge ascensiunea celor patru regate succesoare grecești, și apoi se concentrează pe cariera lui Antioh al IV-lea Epifanul, care a preluat tronul Siriei seleucide în 175 î.Hr. Antioh s-a găsit în conflict cu evreii, și deși detaliile sunt obscure, pare că a fost o revoltă în Ierusalim, el a trimis trupe să o reprimească, și ca urmare sacrificiul zilnic evreiesc a fost oprit și Templul a fost profanat. Data pentru aceasta este de obicei dată ca fiind 167 î.Hr. Tentativa de a eradica religia și cultura tradițională a provocat inevitabil o reacție, iar evreii rebeli, conduși de Iuda Macabeul și frații săi, au câștigat victorii militare suficiente împotriva seleucizilor pentru a recuceri și a purifica templul trei ani mai târziu.

Berbecul, capra, cornul mare și cele patru coarne noi

Simbolurile berbecului și caprei, explicate în textul lui Daniel 8 ca reprezentând regii Persiei și Greciei, par să fie desenate din constelațiile care prezidează Persia și Siria în astrologia elenistică. Oamenii de știință sunt de acord că primul corn al caprei (cornul care este rupt) este Alexandru cel Mare, iar cele patru coarne care apoi apar sunt cei patru generali care și-au împărțit imperiul său. Detaliul că capra nu atinge pământul în timp ce atacă berbecul ar putea reflecta viteza cuceririlor lui Alexandru.

"Cornul mic" și războiul său împotriva lui Dumnezeu

"Cornul mic" care apare din cele patru coarne este Antioh al IV-lea Epifanul. El "crește în putere spre sud și spre est și spre țara frumoasă", reflectând campaniile lui Antioh în Egipt (169-168 î.Hr.), Persia (166 î.Hr.) și Israel („țara frumoasă”). "Adevărul a fost aruncat la pământ" de către cornul mic în timp ce calcă pământul: aceasta este probabil o referire la Torah, Legea lui Moise.

„Sfinții” din Daniel 8:13 înseamnă cel mai probabil îngeri, în loc de sfinți, așa cum apare în Versiunea King James. Uneori, în Biblia ebraică, pare să se refere la israeliți. Stelele erau adesea identificate cu îngerii în Israelul antic, și în 8:10 cititorul este informat că cornul mic „a crescut mare ... și pe unii din oastea stelelor i-a aruncat la pământ și i-a călcat în picioare”, indicând că Antioh luptă împotriva „ostirii cerești” a îngerilor lui Dumnezeu. Într-adevăr, el "a aspirat să fie la fel de mare ca Prințul ostirii", chiar Dumnezeu însuși.

Daniel este singura carte din Biblia ebraică care dă nume îngerilor. Gabriel ar fi putut primi numele pentru că „are înfățișarea unui om” (ebraică gaber); el apare aici ca un mesager și interpret al mesajului lui Dumnezeu, aceeași rol pe care a primit-o ulterior de către autorul scenei anunțării din Luca (Luca 1:19,26). Mihail este înfățișat ca îngerul păzitor al Israelului și un războinic. Importanța acordată acestor ființe divine în Daniel este tipică pentru literatura ebraică elenistică, dar mult mai restrânsă decât în lucrări contemporane precum Prima Enoh.

The 2,300 evenings and mornings

În versetul 13, Daniel aude doi "sfinți" (îngeri). Unul întreabă: "Până când va dura această viziune referitoare la jertfa arsă regulată, la nesupunerea care face să devină pustiu, și la predarea sanctuarului și a ostirii pentru a fi călcată în picioare?" și lui Daniel i se spune că va fi "pentru 2.300 de seri și dimineți", sau 1.150 de zile. Aceasta este contrazisă (de două ori într-o singură propoziție) la sfârșitul lui Daniel 12, care spune că "de la momentul când jertfa arsă regulată este luată ... vor fi 1.290 de zile; fericiți sunt cei care perseveră și ating 1.335 de zile" (Daniel 12:11–12): numerele diferite, mai întâi 1.150 de zile, apoi 1.290, în final 1.335, sunt probabil revizuiri făcute când numerele anterioare au trecut fără îndeplinire.

Perioada în discuție a fost inițial durata desacrării Templului, dar 1.150 de zile sunt puțin mai puțin de trei ani și jumătate, în timp ce desacrarea a durat doar trei ani. Se pare că atenția autorului s-a mutat de la desacrare și re-dedicare a Templului la sfârșitul istoriei, care ar fi marcat de învierea morților: numărul final din Daniel 12:12 este urmat de instrucțiunea către Daniel să "mergeți și să vă odihniți; veți învia pentru răsplata voastră la sfârșitul zilelor".

Interpretarea celor 2.300 de seri și dimineți ca echivalent cu jumătate din numărul acelor zile - 1.150 de zile - pare să fie cea mai comună, dar C.L. Seow, un eminent specialist în Daniel, consideră că înseamnă 2.300 de zile întregi. Acest lucru ar fi echivalent cu aproximativ șapte ani; presupunând că punctul final este re-dedicarea Templului și restaurarea sacrificiilor în 164 î.Hr., punctul de plecare ar fi atunci asasinarea mareșalului Onias III în 171, un alt an notabil în evenimentele care au dus la desacralizare.

Interpretările escatologice creștine

Cartea lui Daniel, împreună cu Apocalipsa, formează una dintre bazele eshatologiei creștine. Autorii Evangheliilor l-au identificat pe Isus cu "unul ca un fiu al omului" din Daniel 7, iar până în secolul al III-lea d.Hr., piatra din Daniel 2 și a patra ființă din cuptorul încins din Daniel 3 au fost interpretate ca fiind Hristos, al patrulea regat din Daniel 7 era Roma, iar "cornul mic" era Antihristul (identificarea sa ca Antioh a fost negată de Ieronim într-un schimb celebru cu filozoful păgân Porfiriu). Cronologia lui Daniel a fost reinterpretată pentru a se potrivi cu așteptările creștine: de exemplu, profeția celor 70 de săptămâni din Daniel 9:20–27 a fost considerată de obicei că se încheie fie cu viața și moartea lui Hristos, fie cu distrugerea Ierusalimului în 70 d.Hr.

În Evul Mediu, catolicii disidenți, și mai târziu Martin Luther, l-au identificat pe papă ca Antihrist, în timp ce "cornul mic" includea pe Mahomed, Antioh și papalitate, în funcție de capitolul din Daniel implicat. În secolul al XVII-lea, puritanii englezi și-au interpretat lupta în termeni de armată a lui Dumnezeu (ei înșiși) luptând împotriva Antihristului (papa) și aliatului său (regele), iar bărbații Monarhiei a Cincea și-au luat numele și idealul de guvernare din Daniel 7.

Bibliografie

• Albertz, Rainer (2001). „Social Setting of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. I. Brill. ISBN 978-9004116757. 
• Aune, David E. (2010). „The World of Roman Hellenism”. În Aune, David E. The Blackwell Companion to The New Testament. John Wiley & Sons. ISBN 978-1-4443-1894-4. 
• Bandstra, Barry L. (2008). Reading the Old Testament: An Introduction to the Hebrew Bible. Wadsworth Publishing Company. ISBN 978-0495391050. 
• Beckwith, Carl L. (2012). Ezekiel, Daniel. IVP Academic. ISBN 9780830829620. 
• Bar, Shaul (2001). A Letter That Has Not Been Read: Dreams in the Hebrew Bible. Cincinnati: Hebrew Union College Press. ISBN 978-0-87820-424-3. 
• Boyer, Paul S. (1992). When Time Shall Be No More: Prophecy Belief in Modern American Culture. Harvard University Press. ISBN 978-0-674-95129-7. 
• Brettler, Mark Zvi (2005). How To Read the Bible. Jewish Publication Society. ISBN 9780827610019. 
• Carroll, John T. (2000). „Eschatology”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032. 
• Cohn, Shaye J.D. (2006). From the Maccabees to the Mishnah. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664227432. 
• Collins, John J. (1984). Daniel: With an Introduction to Apocalyptic Literature. Eerdmans. ISBN 9780802800206. 
• Collins, John J. (1993). Daniel. Fortress. ISBN 9780800660406. 
• Collins, John J. (1998). The Apocalyptic Imagination: An Introduction to Jewish Apocalyptic Literature. Eerdmans. p. 103. ISBN 9780802843715. Son of Man: The interpretation and influence of Daniel 7. 
• Collins, John J. (2001). Seers, Sibyls, and Sages in Hellenistic-Roman Judaism. BRILL. ISBN 9780391041103. 
• Collins, John J. (2001). „Current Issues in the Study of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. I. BRILL. ISBN 978-9004116757. 
• Collins, John J. (2002). „Current Issues in the Study of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-9004116757. 
• Collins, John J. (2003). „From Prophecy to Apocalypticism: The Expectation of the End”. În McGinn, Bernard; Collins, John J.; Stein, Stephen J. The Continuum History of Apocalypticism. Continuum. ISBN 9780826415202. 
• Coogan, Michael (2009). A Brief Introduction to the Old Testament. Oxford: Oxford University Press. p. 400. 
• Crawford, Sidnie White (2000). „Apocalyptic”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032. 
• Davidson, Robert (1993). „Jeremiah, Book of”. În Metzger, Bruce M.; Coogan, Michael D. The Oxford Companion to the Bible. Oxford University Press. ISBN 9780199743919. 
• Cross, Frank Leslie; Livingstone, Elizabeth A. (2005). The Oxford Dictionary of the Christian Church. Oxford University Press. ISBN 9780192802903. 
• Davies, Philip R. (2001). „The Scribal School of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. I. BRILL. ISBN 978-9004116757. 
• Davies, Philip (2006). „Apocalyptic”. În Rogerson, J. W.; Lieu, Judith M. The Oxford Handbook of Biblical Studies. Oxford Handbooks Online. ISBN 9780199254255. 
• DeChant, Dell (2009). „Apocalyptic Communities”. În Neusner, Jacob. World Religions in America: An Introduction. Westminster John Knox Press. ISBN 9781611640472. 
• Doukhan, Jacques (2000). Secrets of Daniel: wisdom and dreams of a Jewish prince in exile. Review and Herald Pub Assoc. ISBN 9780828014243. 
• Dunn, James D.G. (2002). „The Danilic Son of Man in the New Testament”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-0391041288. 
• Gallagher, Eugene V. (2011). „Millennialism, Scripture, and Tradition”. În Wessinger, Catherine. The Oxford Handbook of Millennialism. Oxford University Press. ISBN 9780195301052. 
• Godden, Malcolm (2013). „Biblical Literature" The Old Testament”. În Godden and, Malcolm; Lapidge, Michael. The Cambridge Companion to Old English Literature. Cambridge University Press. ISBN 9781107469211. 
• Goldingay, John J. (2002). „Daniel in the Context of OT Theology”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. II. BRILL. ISBN 978-0391041288. 
• Grabbe, Lester L. (2002). Judaic Religion in the Second Temple Period: Belief and Practice from the Exile to Yavneh. Routledge. ISBN 9780203461013. 
• Grabbe, Lester L. (2002). „A Dan(iel) For All Seasons”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-9004116757. 
• Grabbe, Lester L. (2010). An Introduction to Second Temple Judaism: History and Religion of the Jews in the Time of Nehemiah, the Maccabees, Hillel, and Jesus. Continuum. ISBN 9780567552488. 
• Grabbe, Lester L. (2002). Judaic Religion in the Second Temple Period: Belief and Practice from the Exile to Yavneh. Routledge. ISBN 9780203461013. 
• Grabbe, Lester L. (2002). „A Dan(iel) For All Seasons”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 9004116753. 
• Hammer, Raymond (1976). The Book of Daniel. Cambridge University Press. ISBN 9780521097659. 
• Harrington, Daniel J. (1999). Invitation to the Apocrypha. Eerdmans. ISBN 9780802846334. 
• Hill, Andrew E. (2009). „Daniel-Malachi”. În Longman, Tremper; Garland, David E. The Expositor's Bible Commentary. 8. Zondervan. ISBN 9780310590545. 
• Hill, Charles E. (2000). „Antichrist”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032. 
• Holbrook, Frank B. (1986). The Seventy Weeks, Leviticus, and the Nature of Prophecy (ed. Volume 3 of Daniel and Revelation Committee Series). Biblical Research Institute, General Conference of Seventh-day Adventists. ISBN 978-0925675026. 
• Horsley, Richard A. (2007). Scribes, Visionaries, and the Politics of Second Temple Judea. Presbyterian Publishing Corp. ISBN 9780664229917. 
• Knibb, Michael (2009). Essays on the Book of Enoch and Other Early Jewish Texts and Traditions. BRILL. ISBN 978-9004167254. 
• Knibb, Michael (2002). „The Book of Daniel in its Context”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 9004116753. 
• Koch, Klaus (2002). „Stages in the Canonization of the Book of daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 0391041282. 
• Kratz, Reinhard (2002). „The Visions of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 9004116753. 
• Lester, G. Brooke (2015). Daniel Evokes Isaiah: Allusive Characterization of Foreign Rule in the Hebrew-Aramaic Book of Daniel. The Library of Hebrew Bible/Old Testament Studies. Bloomsbury Publishing. p. 23. ISBN 978-0-567-65856-2. 
• Levine, Amy-Jill (2010). „Daniel”. În Coogan, Michael D.; Brettler, Marc Z.; Newsom, Carol A. The new Oxford annotated Bible with the Apocryphal/Deuterocanonical books : New Revised Standard Version. Oxford University Press. ISBN 9780199370504. 
• Lucas, Ernest C. (2005). „Daniel, Book of”. În Vanhoozer, Kevin J.; Bartholomew, Craig G.; Treier, Daniel J. Dictionary for Theological Interpretation of the Bible. Baker Academic. ISBN 9780801026942. 
• Mangano, Mark (2001). Esther & Daniel. College Press. ISBN 9780899008851. 
• Matthews, Victor H.; Moyer, James C. (2012). The Old Testament: Text and Context. Baker Books. ISBN 9780801048357. 
• Nelson, William (2013). Daniel. Baker Books. ISBN 9781441240064. 
• Newsom, Carol A.; Breed, Brennan W. (2014). Daniel: A Commentary. Presbyterian Publishing Corp. ISBN 9780664220808. 
• Nichol, F., ed. (1954). „chronology chart”. SDA Bible Commentary. pp. 326–327. 
• Niskanen, Paul (2004). The Human and the Divine in History: Herodotus and the Book of Daniel. Continuum. ISBN 9780567082138. 
• Pasachoff, Naomi E.; Littman, Robert J. (2005). A Concise History of the Jewish People. Rowman & Littlefield. ISBN 9780742543669. 
• Portier-Young, Anathea E. (2013). Apocalypse Against Empire: Theologies of Resistance in Early Judaism. Eerdmans. ISBN 9780802837110. 
• Provan, Iain (2003). „Daniel”. În Dunn, James D. G.; Rogerson, John William. Eerdmans Commentary on the Bible. Eerdmans. ISBN 9780802837110. 
• Redditt, Paul L. (2009). Introduction to the Prophets. Eerdmans. ISBN 9780802828965. 
• Reid, Stephen Breck (2000). „Daniel, Book of”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032. 
• Rowland, Christopher (2007). „Apocalyptic Literature”. În Hass, Andrew; Jasper, David; Jay, Elisabeth. The Oxford Handbook of English Literature and Theology. Oxford University Press. ISBN 9780199271979. 
• Ryken, Leland; Wilhoit, Jim; Longman, Tremper (1998). Dictionary of Biblical Imagery. InterVarsity Press. ISBN 9780830867332. 
• Sacchi, Paolo (2004). The History of the Second Temple Period. Continuum. ISBN 9780567044501. 
• Schwartz, Daniel R. (1992). Studies in the Jewish Background of Christianity. Mohr Siebeck. ISBN 9783161457982. 
• Seow, C.L. (2003). Daniel. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664256753. 
• Schiffman, Lawrence H. (1991). From Text to Tradition: A History of Second Temple and Rabbinic Judaism. KTAV Publishing House. ISBN 9780881253726. 
• Spencer, Richard A. (2002). „Additions to Daniel”. În Mills, Watson E.; Wilson, Richard F. The Deuterocanonicals/Apocrypha. Mercer University Press. ISBN 9780865545106. 
• Tatu, Silviu (2016). „1-2 Cronici”. În Ganea, Romulus V.; Gheorghiță, Radu; Gherman, Daniel; Tatu, Silviu. Introducere în studiul Vechiului Testament:Pentateuhul și cărțile istorice. Cluj Napoca / Oradea: Risoprint / Casa Cărții. pp. 408–409. ISBN 978-606-732-055-8. 
• Towner, W. Sibley (1993). „Daniel”. În Coogan, Michael D.; Metzger, Bruce M. The Oxford Companion to the Bible. Oxford University Press. ISBN 9780199743919. 
• Towner, W. Sibley (1984). Daniel. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664237561. 
• VanderKam, James C. (2010). The Dead Sea Scrolls Today. Eerdmans. ISBN 9780802864352. 
• VanderKam, James C.; Flint, Peter (2013). The meaning of the Dead Sea scrolls: their significance for understanding the Bible, Judaism, Jesus, and Christianity. HarperCollins. ISBN 9780062243300. 
• Weber, Timothy P. (2007). „Millennialism”. În Walls, Jerry L. The Oxford Handbook of Eschatology. Oxford University Press. ISBN 9780199742486. 
• Wesselius, Jan-Wim (2002). „The Writing of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-0391041288. 
• Hoehner, Harold W. (1978). Chronological aspects of the life of Christ (ed. [5th print.]). Grand Rapids: Zondervan. p. 115. ISBN 9780310262114. 
• Montgomery, James A (1927). A Critical and Exegetical Commentary on the Book of Daniel (ed. BiblioBazaar, 2010 Reprint). Edinburgh: T & T Clark. pp. 372–404. ISBN 9781176278707. 
• Walvoord, A commentary by John F. (1989). Daniel: the key to prophetic revelation (ed. Moody Paperback). Chicago: Moody Press. ISBN 9780802417534. 
• VanderKam, James C. (2010). The Dead Sea Scrolls Today. Eerdmans. ISBN 9780802864352. 
• VanderKam, James C.; Flint, Peter (2013). The meaning of the Dead Sea scrolls: their significance for understanding the Bible, Judaism, Jesus, and Christianity. HarperCollins. ISBN 9780062243300. 
• Waters, Matt (2014). Ancient Persia: A Concise History of the Achaemenid Empire, 550–330 BC. Cambridge University Press. ISBN 9781107652729. 
• Weber, Timothy P. (2007). „Millennialism”. În Walls, Jerry L. The Oxford Handbook of Eschatology. Oxford University Press. ISBN 9780199742486. 
• Wesselius, Jan-Wim (2002). „The Writing of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-0391041288.