Deschide meniul principal

Defecțiunea Rusă

Context militar și politic apărut la sfârșitul anului 1917 și în prima parte a anului 1918, asociat destrămării armatei ruse pe întregul Front de Răsărit de la Marea Baltică la Marea Neagră și dezagregării acestuia.
Defecțiunea Rusă
Parte a Primului Război Mondial
Карикатура 1917.jpg
Caricatură germană din 1917. Aghiotantul spune Marelui Duce Mihail Romanov : „ești în siguranță Mihail Sergheevici, Armata este în grevă, astăzi !”
Informații generale
Perioadă 1917-1918
Loc Frontul de Răsărit
Cauze Revoluția Rusă
Rezultat Ieșirea unilaterală a Rusiei Bolșevice din război cu antrenarea Regatului României în aceeași direcție

Defecțiunea Rusă a reprezentat un context militar și politic[1] apărut la sfârșitul anului 1917 și în prima parte a anului 1918, asociat destrămării armatei ruse pe întregul Front de Răsărit de la Marea Baltică la Marea Neagră și dezagregării acestuia.[2]

Defecțiunea rusă a avut consecințe dintre cele mai grave pentru soarta României,[3] deoarece trupele ruse nu și-au respectat obligațiile asumate prin convenția militară[4] și Regatul României – redus de fapt la Moldova, a fost adus în situația de a nu se putea apăra singur. România a trebuit astfel să facă față presiunilor Puterilor Centrale[2] fără parteneriatul militar al Rusiei.[5]

Defecțiunea rusă s-a asociat cu ieșirea unilaterală a Rusiei Bolșevice din Primul Război Mondial.[6] Convorbirile de pace de la Brest-Litovsk finalizate cu încheierea armistițiului ruso-german la 22 noiembrie / 5 decembrie 1917 și tratativele similare angajate în 20 noiembrie / 3 decembrie 1917 de către comandantul trupelor ruse din Moldova – generalul Dmitri Șcerbaciov cu feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen și cu arhiducele Joseph August de Austria, au determinat guvernul de coaliție condus de Ion I.C. Brătianu să semneze cu Puterile Centrale un armistițiu provizoriu la Focșani în 26 noiembrie / 9 decembrie 1917.[2]

ReferințeModificare

  1. ^ Constantiniu, Florin; O istorie sinceră a poporului român; Ed. Univers Enciclopedic Gold; București; 2014; ISBN 978-606-8162-16-4; Cap. „O pace draconică”
  2. ^ a b c Dezbatere: Putea România rezista ...?, Georgescu, RIM 5-6/2010, p. 10
  3. ^ Bod, Emilian; Ciupercă, I;Europa în derivă, 1918-1940: din istoria relațiilor internaționale; Casa Editorială Demiurg; 2001; ISBN 978-973-8076-18-1; p. 28
  4. ^ Iacob, Gheorghe; Curs: România în secolul XX  Politică și societate - Partea I; Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza; Iași; 2010; p. 12
  5. ^ Dezbatere: Putea România rezista ...?, Ionescu, Mihail E., RIM 5-6/2010, p. 12
  6. ^ Mărturii documentare..., Damean, Oșca, RIM 5-6/2010, p. 99

BibliografieModificare

  • ***; Dezbatere: Putea România rezista militar în anii 1917-1918 ?; pp. 1-64
  • Damean, Sorin; Oșca, Alexandru ; Mărturii documentare privind acțiunile iredentei bulgare în Dobrogea pp. 99-103
Lectură suplimentară

Vezi șiModificare