Acest articol se referă la o formă specifică de creaționism pseudoștiințific. Pentru argumente generice din „design inteligent”, vedeți Argumentul teleologic.
Pentru alte sensuri, vedeți Design inteligent (dezambiguizare).

Design inteligent, în original în limba engleză, Intelligent design, este o formă de creaționism[1][2] care presupune că „anumite caracteristici ale Universului și ale vieții sunt cel mai bine explicate prin existența unei cauze inteligente și nu prin procese nedirijate, așa cum ar fi selecția naturală”,[3][4] conform exprimării neretorice din engleză, „certain features of the universe and of living things are best explained by an intelligent cause, not an undirected process such as natural selection.”

Acesta este o parte a seriei de articole despre
Design inteligent
A savonette-type pocket watch
A savonette-type pocket watch
Concepte

Complexitate ireductibilă
Complexitate specifică
Universul bine articulat
Designer inteligent
Realismul teistic
Creaționism

Mișcarea designului
inteligent

Timeline
Discovery Institute
Center for Science and Culture
Wedge strategy
Critical Analysis of Evolution
Teach the Controversy
Design inteligent în politică
Procesul Kitzmiller contra
Dover Area School District

Reacții

Evreii
Biserica Ortodoxă
Biserica Romano-Catolică
Organizații științifice

Creaţionism -- Portal
 v  d  m 
A nu se confunda cu creaționism evoluționist.

Susținătorii de bază ai conceptului, care sunt toți asociați cu Discovery Institute din Statele Unite ale Americii, cred că realizatorul designului inteligent, așa numitul designer inteligent, este Dumnezeu, așa cum este cunoscut în creștinism. Adepții designului inteligent afirmă că aceasta este o teorie științifică, căutând, în același timp, redefinirea științei pentru a accepta explicații supranaturale ale tuturor fenomenelor.

Comunitatea științifică consideră designul inteligent ca pseudoștiință.[5][6][7][8]

Istoric modificare

Originea conceptului modificare

În 1910, evoluția nu era un subiect de controverse religioase majore în America, dar în anii 1920 controversa fundamentalist-modernistă din teologie a dus la opoziția fundamentaliștilor creștini față de predarea în școli a evoluției, ceea ce a produs creaționismul modern.[3] Predarea evoluției a fost suspendată în mod efectiv în școlile publice din SUA până în anii 1960, când evoluția a fost apoi reintrodusă în programa școlară și au existat o serie de procese în instanță prin care s-a încercat reintroducerea predării creaționismului alături de evoluție la orele de știință. Creaționiștii Pământului tânăr au promovat știința creației ca „o explicație științifică alternativă a lumii în care trăim”. Aceștia au invocat frecvent argumentul existenței unui design pentru a explica complexitatea întâlnită în natură și pentru a demonstra existența lui Dumnezeu.[9]

Originea termenului modificare

Concepte modificare

 
Una dintre cele mai „simple” forme de viață, Escherichia coli are un sistem motor complex și elice de propulsie, numită flagel bacterian, care conține 40 de piese în mișcare realizate din molecule de proteine. Behe a pretins că acest sistem ar fi ireductibil de complex, susținere despre care s-a dovedit că e eronată.

Complexitate ireductibilă modificare

Michael Behe este autorul designului inteligent. Behe afirmă că unele mecanisme sunt ireductibil de complexe și este imposibil să fi apărut prin evoluție nedirijată de o inteligență superioară.[10] Behe dă ca exemplu cursa de prins șoareci: orice element am scoate din ea, ea ar deveni nefuncțională, deci o combinație de elemente care nu are nicio funcție.[10] El argumentează că o cursă de șoareci poate apărea doar completă și nu poate fi un produs al unei evoluții prin care elementele se adaugă unul câte unul până când ajung să constituie cursa de șoareci.[10] Ea este diferită de un automobil, care continuă să funcționeze chiar dacă i s-a ars un far.[10]

Complexitate specifică modificare

Dembski susține că această complexitate specifică este prezentă într-o configurație când poate fi descrisă printr-un tipar care deține o mare cantitate de informație specificată în mod independent, pe care o definește ca având o probabilitate mică de a fi întâlnită. El oferă următorul exemplu pentru a demonstra acest concept: „O singură literă din alfabet este specificată fără a fi complexă. O secvență lungă de litere aleatoare este complexă fără a fi specificată. Un sonet de Shakespeare este atât complex cât și specificat.”[11]

Univers perfecționat modificare

Designul inteligent scoate în evidență reglarea incredibil de fină a universului, fapt care ar exclude hazardul, implicând aportul unei inteligențe supranaturale și trecând de la biologie la cosmologie.[12] Oamenii de știință au respins acest argument ca nefiind bazat pe dovezi.[13][14]

Designer inteligent modificare

Mișcare modificare

Religie modificare

Scopul final al mișcării de design inteligent (strategia penei pentru despicat) este crearea unui stat teocratic.[15]

Reacția celorlalte grupuri de creaționiști modificare

Parte a seriei despre
Creaționism
 

Istoria creaționismului
Neo-creaționism

Tipuri de creaționism

Creaționismul biblic
providențial/ deist
Creaționism evoluționist
Creaționism științific
Creaționism progresiv
Intelligent design

Teologie

Genesis creation narrative
Framework interpretation
Genesis as an allegory
Omphalos hypothesis

Creaționism științific

Baraminology
Flood geology
Creation geophysics
Creationist cosmologies
Design inteligent

Controversa

Mitul creației
Istorie
Public education
Teach the Controversy

Particular religious views

Deist · Hindu · Islamic · Jewish
Pandeist

Adepți

Oameni de știință

  Carte ·   Categorie ·  Portal

 v  d  m 

„Ca orice creștin (și ca orice teist) cred că lumea a fost creată de Dumnezeu și prin urmare este „proiectată inteligent”. Ideea de bază a designului inteligent este însă susținerea că acest lucru poate fi demonstrat științific; sunt sceptic referitor la aceasta. ...Pe cât pot vedea, Dumnezeu în mod sigur ar fi putut folosi procese darwiniste pentru crea lumea vie și pentru a o dirija în mersul ei; prin urmare evoluția în sine nu implică faptul că nu ar exista o direcție în istoria vietii. Ceea ce implică acel lucru nu este teoria evoluției in sine, ci evoluția nedirijată, ideea că nici Dumnezeu nici vreo altă persoană nu a intervenit în a ghida, direcționa sau orchestra cursul evoluției. Dar teoria științifică a evoluției, în mod foarte corect, nu afirmă nimic despre ghidarea divină sau lipsa ei. Ea nu afirmă că evoluția ar fi ghidată divin și nici nu susține că nu ar fi așa. Ca aproape oricare alt teist, resping evoluția nedirijată; dar teoria științifică de azi a evoluției — spre deosebire de adaosurile ei filosofice sau teologice — nu afirmă că evoluția nu ar fi dirijată. La fel ca știința în general, evoluția nu face afirmații despre existența sau activitatea lui Dumnezeu.[16]
—Alvin Plantinga

Reacția comunității științifice modificare

Cea mai mare societate științifică din lume, AAAS a scris:

„Întrebări și răspunsuri despre evoluție și designul inteligent: Este designul inteligent o alternativă științifică la teoria contemporană a evoluției? Nu. Susținătorii designului inteligent pot folosi limbajul științei dar nu folosesc metodologia ei. Ei nu au propus teste concrete pentru tezele lor, nu există rapoarte despre cercetări din prezent asupra acestor ipoteze la întrunirile relevante ale societăților științifice și nu există o literatură științifică privind astfel de cercetări, publicată în revistele științifice de specialitate. Deci nu a fost demonstrat că designul inteligent ar fi o teorie științifică.[17]

Numeric modificare

Dizidența științifică față de darwinism este o listă a unor oameni de știință care contestă că „toate dovezile științifice cunoscute susțin evoluția [darwinistă]”.[18][19] Mai multe nume au fost adăugate ulterior,[20][21] iar în august 2008 lista conținea 761 nume. În urma unui sondaj efectuat de National Center for Science Education (NCSE), a reieșit că unii dintre ei nu erau atât de critici față de teoria evoluției pe cât s-a crede din publicația Institutului Discovery, de exemplu unii dintre ei acceptă descendența comună a viețuitoarelor.[22][23] Stanley N. Salthe a declarat că nu susține nici evoluția, nici designul inteligent.[24] Robert C. Davidson, medic și om de știință creștin, profesor universitar ieșit la pensie, a abandonat lista semnatarilor. El a susținut că atunci când a semnat nu știa că Institutul Discovery este contra teoriei evoluției și afirmă că institutul promovează un conflict artificial între religie și știință (teza conflictului).[25]

Un semnatar, Forrest Mims, nu are nici doctorat, nici educație științifică universitară. Cel puțin șapte semnatari nu au titluri academice înalte în „inginerie, matematică, științele calculatoarelor, biologie, chimie sau una din științele naturii”. Afilierile profesionale au fost redate în mod cât mai superlativ cu putință, menționând cea mai prestigioasă instituție din cele urmate de absolvent, deși acest lucru este contrar standardelor academice și practicilor profesionale.[26]

Proiectul Steve este o listă de oameni de știință cu numele mic Stephen/Steven sau o variație a acestuia (de ex., Stephanie, Stefan, Esteban, etc.) care „susțin evoluția”. Pagina „Lista de Steve” oferă numărul total de oameni de știință numiți „Steve” care au semnat-o.[27] La 29 mai 2017, Proiectul Steve avea 1416 de semnatari.[27]

„Dacă Proiectul Steve a fost menit să arate că o majoritate considerabilă a comunității științifice acceptă o concepție naturalistă a evoluției, atunci National Center for Science Education (NCSE) și-ar fi putut folosi mai bine energia — acest fapt nu a fost niciodată disputat. Întrebarea mai interesantă este dacă vreun om de știință serios respinge o concepție naturalistă asupra evoluției.[28]
—William Dembski
„După mai mult de un deceniu de eforturi, Discovery Institute a anunțat cu mândrie în 2007 că a determinat 700 de oameni de știință și ingineri cu doctorat să semneze documentul «Dizidență științifică față de darwinism.» Deși numărul poate părea mare unora, el reprezenta un procentaj de mai puțin de 0,023 din oamenii de știință ai lumii. Pe frontul științific al ceea ce se intitula cu tupeu «Războaiele evoluției» darwiniștii au câștigat cu ușurință. Lupta ideologică dintre naturalism (metodologic) și supranaturalism a continuat în principal în fanteziile credincioșilor și în hiperbolele din presă.[29]
—Denis Alexander și Ronald L. Numbers, Biology and Ideology from Descartes to Dawkins, 2010

Sondaje modificare

Film modificare

Critici modificare

Critici științifice modificare

Departamentul de biologie la care predă Behe a publicat un avertisment prin care se dezice unanim (minus Behe) de teza lui Behe, afirmând că ea nu constituie știință.[30]

Susținătorii designului inteligent afirmă că știința trebuie să renunțe la naturalismul metodologic care definește știința modernă,[31][32] dar ei recunosc că designul inteligent nu a fost încă formulat drept teorie (sau mai bine zis ipoteză).[33] Părintele designului inteligent, Phillip E. Johnson, a recunoscut într-un interviu că nu există încă (anul 2006) nicio teorie a designului inteligent.[34] De asemenea, susținătorii designului inteligent afirmă că din start definiția științelor empirice acceptată pe larg este astfel formulată încât să nu permită nicio teorie științifică alternativă la teoria evoluției.[34] Lucru care a fost pledat de ambele părți din Procesul Kitzmiller și criticat de judecător în verdict că lărgirea definiției științelor empirice ar duce la considerarea astrologiei drept știință.[35]

De fapt, se argumentează că naturalismul metodologic nu este o precondiție (presupoziție) pentru a face știință, ci doar un rezultat al științei bine făcute: explicația cu Dumnezeu este cea mai puțin zgârcită (parcimonioasă), deci conform briciului lui Occam ea nu poate fi știință.[36]

Fundația creștină BioLogos declară că în mod clar teoria evoluției nu este o teorie intrată în criză epistemică.[37] (Francis Collins, om de știință credincios în Biblie[38] și „creștin născut din nou”,[39] a fost primul președinte al fundației, poziție la care a renunțat când a devenit directorul Institutului Național de Sănătate din SUA⁠(en)[traduceți] din 17 august 2009; ulterior a demisionat din funcția de director al institutului, efectiv de la 19 decembrie 2021.[40] Collins este membru al Academiei Pontificale de Științe.[41] De asemenea, el a condus Proiectul „Genomul uman”.[42])

Enciclopedia Britannica explică faptul că designul inteligent nu poate fi testat empiric și că nu reușește să rezolve problema răului; astfel, nu este nici știință credibilă, nici teologie credibilă.[8]

Argumente din ignoranță modificare

„Problema fundamentală a designului inteligent este că el nu joacă niciun rol în a explica natura. În esență este un argument negativ. El spune «Evoluția nu ține, deci designerul e responsabil. Evoluția nu ține, deci noi câștigăm din oficiu.»

Dar când îi întrebi «Ce-ți spune designul inteligent cu privire la natură? Îți spune ce a făcut designerul? Îți spune ce a folosit designerul pentru a proiecta ceva anume? Îți spune ce scop a avut designerul în a proiecta ceva anume? Îți spune când a făcut asta designerul? De ce a făcut asta designerul?» Nu-ți spune nimic în această privință. Pe scurt, este un argument negativ. Și nu poți clădi o știință pe un argument negativ.”
„Imediat ce ID-ul va fi devenit normă în învățământul olandez, studenții vor putea lua cu ușurință orice examen. De fapt, la fiecare întrebare se poate răspunde cu Dumnezeu. Cum a apărut lumea? Datorită lui Dumnezeu. Cum a apărut structura ADN-ului? Datorită lui Dumnezeu. Care este relația genealogică între maimuță și om? Ambele au fost făcute de Dumnezeu. Din ce particule constă fosfatul de potasiu? Din particule dumnezeiești. De ce se învârte Pământul în jurul Soarelui? Așa a hotărât Dumnezeu. ID-ul are răspunsuri la toate întrebările și tocmai de aceea trebuie privit cu suspiciune.[43]
—Marcel Roes

Probleme teologice modificare

Biologul și teologul (preotul) catolic Francisco J. Ayala a poreclit designul inteligent drept „design incompetent” afirmând că este o blasfemie să punem în seama lui Dumnezeu designul defectuos al multor organisme (printre care și omul).[44]

„În 2006, directorul Observatorului astronomic al Vaticanului, astronomul iezuit George Coyne, a condamnat designul inteligent drept un fel de « creaționism primitiv » care-l reduce pe Dumnezeu la un simplu inginer.”[45]

„Din punct de vedere științific creaționismul este lipsit de valoare, din punct de vedere filozofic este confuz, iar din punct de vedere teologic este de nereparat. Același lucru este valabil și pentru descendenții săi, teoria designului inteligent. Dar nu-i vom subestima puterea socială și politică.[46]
—Michael Ruse, Stanford Encyclopedia of Philosophy

Dumnezeul golurilor modificare

Un exemplu al unui asemenea argument, care îl folosește pe Dumnezeu ca explicație pentru una dintre lacunele curente din știința biologică, este după cum urmează: „Datorită faptului că știința curentă nu poate deduce cu exactitate cum a apărut viața, înseamnă că Dumnezeu a cauzat apariția vieții”. Criticii Designului Inteligent, i-au acuzat pe susținători de folosirea acestui tip de argument de bază.[47] Dumnezeul golurilor este tipul unei perspective teologice în care lacunele din cunoașterea științifică sunt considerate a fi dovezi pentru existența lui Dumnezeu. Designul inteligent caută să găsească dovezi pentru existența lui Dumnezeu în lacunele biologiei. Aceasta presupune riscul ca unele din acele lacune să dispară, iar astfel să pice argumentele care se bazau pe lacunele respective.

Procesul Kitzmiller modificare

Din verdictul Kitzmiller v. Dover Area School District:

„Profesorul universitar Behe a aplicat conceptul de complexitate ireductibilă la doar câteva sisteme special alese: (1) flagelul bacteriilor; (2) cascada biochimică a coagulării sanguine; și (3) sistemul imunitar. Contrar afirmațiilor profesorului universitar Behe cu privire la aceste câteva sisteme biochimice dintre mii și mii de sisteme care există în natură, Dr. Miller a adus dovezi, bazate pe studii cu peer-review, că ele în realitate nu sunt ireductibil de complexe.[48]

Mai întâi, expertul apărării, profesorul universitar Fuller a fost de acord că ID-ul aspiră la « a schimba regulile fundamentale » ale științei iar expertul principal al apărării, profesorul universitar Behe, a admis că această definiție lărgită a științei, care cuprinde ID-ul, ar cuprinde de asemenea astrologia. (28:26 (Fuller); 21:37–42 (Behe)).[35]

Pentru a stabili cum stau faptele, am considerat întrebarea seminală dacă ID-ul este știință. Am conchis că nu este și, mai mult, ID-ul nu se poate detașa de antecedentele sale creaționiste și deci religioase.[49]
—John E. Jones III, Kitzmiller v. Dover Area School District

Reacție modificare

Conform lui Phyllis Schlafly, „George Bush a fost ales de creștinii evanghelici, John Jones a fost numit judecător de George Bush, deci judecătorul va trebui să nu țină cont de precedentele legale și să dea un verdict care contravine legii.”[50] (În țările de drept jurisprudențial precedentele juridice sunt foarte importante.[51]) Judecătorul Jones este inamovibil, fiind numit pe întreaga lui viață.[50] El este luteran de origine galeză și face parte din Partidul Republican.[necesită citare][52] Este președintele consiliului de conducere al Dickinson College⁠(en)[traduceți] (colegiu de arte liberale care conferă diplome de Bachelor, adică BA și BSc, nivel de licență).[53]

Statut internațional modificare

Europa modificare

Relația cu islamul modificare

Manualele școlare din Republica Islamică Iran predau teoria evoluției.[54] Islamiștii din Iran nu interpretează Coranul în mod literal, deci mulți dintre ei nu au probleme cu teoria evoluției. În noiembrie 2019 a fost interzisă în Iran vânzarea cărților scrise de Yuval Noah Harari, pe care conservatorii l-au acuzat de „darwinism” și drept având scopul de a submina lent regimul iranian prin răspândirea punctelor de vedere occidentale.[55]

Relația cu ISKCON modificare

ISKCON se definește prin opoziție față de știința modernă.[56] Conform lui István Keul, Lalitanatha Dasa, autorul cărții Rethinking Darwin: A Vedic Study of Darwinism and Intelligent Design colaborează cu Michael Behe, William Dembski și Jonathan Wells pentru a căuta greșeli în teoria evoluției. ISKCON combate evoluția, pe Darwin și critică metodologia științifică modernă în scopul de a promova viziunea că Vedele conțin de la bun început adevărul științific absolut.[57]

Australia modificare

Bibliografie modificare

După data apariției:

  • Forrest, Barbara (). Creationism's Trojan Horse: The Wedge of Intelligent Design. U.S.: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-515742-0. 
  • Slack, Gordy (). The Battle Over the Meaning of Everything: Evolution, Intelligent Design, and a School Board in Dover, PA. U.S.: John Wiley & Sons. ISBN 978-0-7879-8786-2. 
  • Davis, Jimmy H. and Poe, Harry L (2008), Chance or Dance: An Evaluation of Design, Templeton Foundation Press, ISBN 978-1-59947-133-4

Note modificare

  1. ^ "The term is now used chiefly with reference to a modified form of creation science ... while minimizing the use of religious terminology." Oxford English Dictionary entry for Intelligent Design.
  2. ^ Barbara Forrest. Washington, D.C.: Center for Inquiry, Office of Public Policy. Understanding the Intelligent Design Creationist Movement: Its True Nature and Goals. [PDF]; 2007 May [archived 2011-05-19; cited 2007-08-06].
  3. ^ a b Padian, K.; Matzke, N. (). „Darwin, Dover, 'Intelligent Design' and textbooks”. Biochemical Journal. 417 (1): 29–42. doi:10.1042/bj20081534. PMID 19061485. .pdf
  4. ^
  5. ^ Boudry, M.; Blancke, S.; Braeckman, J. (). „Irreducible Incoherence and Intelligent Design: A Look into the Conceptual Toolbox of a Pseudoscience”. The Quarterly Review of Biology. 85 (4): 473–82. doi:10.1086/656904. hdl:1854/LU-952482. PMID 21243965.  available from Irreducible incoherence and intelligent design: a look into the conceptual toolbox of a pseudoscience, Universiteit Gent, pdf Arhivat în , la Archive.is
  6. ^ Pigliucci 2010
  7. ^ Mahner, Martin (). Pigliucci, Massimo; Boudry, Maarten, ed. Philosophy of pseudoscience reconsidering the demarcation problem (ed. Online-Ausg.). Chicago: University of Chicago Press. pp. 30–31. ISBN 9780226051826. Accesat în . Despite the lack of generally accepted demarcation criteria, we find remarkable agreement among virtually all philosophers and scientists that fields like astrology, creationism, homeopathy, dowsing, psychokinesis, faith healing, clairvoyance, or ufology are either pseudosciences or at least lack the epistemic warrant to be taken seriously. 
  8. ^ a b Ayala, Francisco Jose (). „evolution - Intelligent design and its critics”. Encyclopedia Britannica. Accesat în . 
  9. ^ Scott, Eugenie C.; Matzke, Nicholas J. (). „Biological design in science classrooms”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 104 (Suppl 1): 8669–8676. Bibcode:2007PNAS..104.8669S. doi:10.1073/pnas.0701505104 . PMC 1876445 . PMID 17494747.  abstract
  10. ^ a b c d H. Allen Orr "Darwin v. Intelligent Design (Again)", Boston Review, Commentary, September 1996.
  11. ^ William A. Dembski (1999). Intelligent Design, p. 47.
  12. ^ Gonzalez, Guillermo; Richards, Jay W. (). The Privileged Planet: How Our Place in the Cosmos is Designed for Discovery. Washington, D.C.: Regnery Publishing. ISBN 978-0-89526-065-9. LCCN 2004000421. OCLC 54046478. 
  13. ^ Stenger, Victor J. (). The Fallacy of Fine-Tuning: Why the Universe Is Not Designed for Us. Amherst, N.Y.: Prometheus Books. ISBN 978-1-61614-443-2. LCCN 2010049901. OCLC 679931691. 
  14. ^ Susskind, Leonard (). The Cosmic Landscape: String Theory and the Illusion of Intelligent Design (ed. 1st). New York: Little, Brown and Company. ISBN 978-0-316-15579-3. LCCN 2005018796. OCLC 60798474. 
  15. ^ Forrest, Barbara; Gross, Paul R. (). Creationism's Trojan Horse: The Wedge of Intelligent Design. Oxford University Press. p. 11. ISBN 978-0-19-531973-6. 
  16. ^ Plantinga, Alvin (). „Evolution, Shibboleths, and Philosophers”. The Chronicle of Higher Education. Accesat în . 
  17. ^ Q & A on Evolution and Intelligent Design AAAS. Citat: „Q & A on Evolution and Intelligent Design: Is intelligent design a scientific alternative to contemporary evolutionary theory? No. Intelligent design proponents may use the language of science, but they do not use its methodology. They have yet to propose meaningful tests for their claims, there are no reports of current research on these hypotheses at relevant scientific society meetings, and there is no body of research on these hypotheses published in relevant scientific journals. So, intelligent design has not been demonstrated to be a scientific theory.”
  18. ^ „A Scientific Dissent from Darwinism” (PDF). septembrie 2001. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  19. ^ Gross, PF; Forrest, BC (). Creationism's Trojan horse: the wedge of intelligent design. Oxford [Oxfordshire]: Oxford University Press. p. 172. ISBN 978-0-19-515742-0. 
  20. ^ Crowther, Robert (). „Dissent From Darwinism "Goes Global" as Over 600 Scientists Around the World Express Their Doubts About Darwinian Evolution”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Staff, Discovery Institute (). „Ranks of Scientists Doubting Darwin's Theory on the Rise”. Discovery Institute. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Evans, Skip (). „Doubting Darwinism Through Creative License”. NCSE. Accesat în . 
  23. ^ „Science Show: The Steve Project”. Australian Broadcasting Corporation. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Chang, Kenneth (). „Few Biologists But Many Evangelicals Sign Anti-Evolution Petition”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . ; available without login
  25. ^ Westneat D (). „Evolving opinion of one man”. The Seattle Times. Arhivat din original la . 
  26. ^ Forrest, B (). „Wedging Creationism into the Academy”. American Association of University Professors. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ a b „List of Steves”. National Center for Science Education. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Project Steve – Establishing the Obvious: A Response to the NCSE, William Dembski, Center for Science and Culture, Discovery Institute, 19 martie 2003.
  29. ^ Alexander, Denis; Numbers, Ronald L. (). Biology and Ideology from Descartes to Dawkins. University of Chicago Press. p. 328. ISBN 978-0-226-60840-2. 
  30. ^ „Department Position on Evolution and "Intelligent Design". Department of Biological Sciences, Lehigh University. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ Meyer, Stephen C. (). „Not by chance”. National Post. Don Mills, Ontario: CanWest MediaWorks Publications Inc. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ *Meyer, Stephen C.; Nelson, Paul A. (). „Getting Rid of the Unfair Rules”. Origins & Design (Book review). Accesat în . 
  33. ^ Giberson, Karl W. (). „My Debate With an 'Intelligent Design' Theorist”. The Daily Beast. New York: The Newsweek Daily Beast Company. Accesat în . 
  34. ^ a b D’Agostino, Michelangelo (). „In the matter of Berkeley v. Berkeley”. Arhivat din original la . The essence of his argument was that the logical structure of the evolution debate is framed in such a way as to favor evolution from the outset; scientists “have to rely on a definition of science that does not permit an alternative to naturalistic evolution.” 
  35. ^ a b Whether ID Is Science, p. 68
  36. ^ Jennings, Byron K. (). In Defense of Scientism: An Insider's view of Science. Byron Jennings. p. 60. ISBN 978-0-9940589-2-8. 
  37. ^ Potts, Rick () [14 ianuarie 2019]. „Is evolution a "theory in crisis"? - Common-questions”. BioLogos. Accesat în . 
  38. ^ „About The BioLogos Foundation”. The Biologos Foundation. Accesat în . We embrace the historical Christian faith, upholding the authority and inspiration of the Bible. We affirm evolutionary creation, recognizing God as Creator of all life over billions of years. We seek truth, ever learning as we study the natural world and the Bible. 
  39. ^ „Obama picks Francis Collins as new NIH Director”. Washington Post. . Accesat în . 
  40. ^ „Francis Collins to step down as director of the National Institutes of Health”. National Institutes of Health (NIH) (în engleză). . Accesat în . 
  41. ^ „Human genome and embryology experts named to Pontifical Academy of Sciences”. Catholic News Agency. Accesat în . 
  42. ^ „Francis S. Collins, M.D., Ph.D. Biography and Interview”. www.achievement.org. American Academy of Achievement. 
  43. ^ Marcel Roes, „INTELLIGENT DESIGN”, 3 iunie 2005, Folia Civitatis 37/anul 58, Universitatea din Amsterdam, p. 3. https://web.archive.org/web/20051226170906/http://www.foliacivitatis.nl/pfd/folia37_58.pdf
  44. ^ Dembski, William (). „18. Evil, Creation and Intelligent Design”. În Meister, Chad; Dew, Jr., James K. God and Evil: The Case for God in a World Filled with Pain (în engleză). Downers Grove, IL: InterVarsity Press. p. 263. ISBN 9780830866465. OCLC 858358369. 
  45. ^ Dixon 2008, p. 82.
  46. ^ Ruse, Michael () [30 August 2003]. „Creationism”. Stanford Encyclopedia of Philosophy. Accesat în . 
  47. ^ See, e.g., Mark Isaak (2006) The Counter-Creationism Handbook pp x, 11–12, 35.
  48. ^ en:s:Kitzmiller v. Dover Area School District#4. Whether ID is Science p. 76
  49. ^ en:s:Kitzmiller v. Dover Area School District#H. Conclusion
  50. ^ a b „Of Dover and Design”. Dickinson College. . Accesat în . What Phyllis Schlafly said, in effect, was that George Bush was elected by evangelical Christians, John Jones was appointed by George Bush and, therefore, he should disregard precedent and decide the case in a way that is inconsistent with the law. 
  51. ^ Marbury v Madison, 5 U.S. 137 (1803)
  52. ^ Conform en.wiki și wikidata
  53. ^ „Meet the Trustees”. Dickinson College. . Accesat în . 
  54. ^ Burton, Elise K. (). „Evolution and Creationism in Middle Eastern Education: A New Perspective”. Evolution. Wiley. 65 (1): 301–304. doi:10.1111/j.1558-5646.2010.01113.x. ISSN 0014-3820. PMID 20812978. 
  55. ^ AP; TOI STAFF (). „Iran bans sale of Israeli author accused of Darwinism, Zionism”. The Times of Israel. Accesat în . 
  56. ^ Hammer, Olav (). Claiming Knowledge: Strategies of Epistemology from Theosophy to the New Age. BRILL. p. 205. ISBN 90-04-13638-X. 
  57. ^ Keul, István (). Asian Religions, Technology and Science. Taylor & Francis. p. 88. ISBN 978-1-317-67447-4. 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

ID perspectives modificare

Non-ID perspectives modificare

Articole din mass media modificare

Articole în media românească modificare