Dioxolan
compus chimic
| Dioxolan | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 646-06-0 |
| PubChem CID | 12586 |
| Formulă chimică | C₃H₆O₂[1]  |
| Masă molară | 74,036779 u.a.m.[1] |
| Punct de topire | −95 °C[2][3] |
| Punct de fierbere | 78 °C[3] la 101,325 kilopascali |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
1,3-dioxolanul[4] este un compus organic cu formula chimică (CH2)2O2CH2. Este similar cu tetrahidrofuranul, însă are un atom de oxigen în locul unei grupe metilenice CH2. Izomerul său, 1,2-dioxolanul, este un peroxid organic. Compusul este utilizat ca solvent și ca co-monomer în poliacetali.
Obținere modificare
1,3-dioxolanul se obține în urma reacției etilenglicolului cu formaldehida:[5]
Dioxolanii, derivații săi, pot fi obținuți în urma reacției dintre aldehide sau cetone și etilenglicol, reacție ce poartă numele de acetalizare (formare de acetal, în acest caz unul ciclic):[6]
Note modificare
- ^ a b „Dioxolan”, 1,2-Dioxolane (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset
- ^ a b Basic laboratory and industrial chemicals: A CRC quick reference handbook[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Front Matter”. Nomenclature of Organic Chemistry : IUPAC Recommendations and Preferred Names 2013 (Blue Book). Cambridge: The Royal Society of Chemistry. . p. 145. doi:10.1039/9781849733069-FP001. ISBN 978-0-85404-182-4.
- ^ von Karl-Heinz Lautenschläger, Werner Schröter, Andrea Wanninger (). Taschenbuch der Chemie – Karl-Heinz Lautenschläger, Werner Schröter, Andrea Wanninger. Harri Deutsch Verlag. p. 451. ISBN 978-3-81711760-4.
- ^ R. A. Daignault, E. L. Eliel (), „2-Cyclohexyloxyethanol (involves acetalisation of cyclohexanone)”, Org. Synth.; Collective Volume, 5, p. 303
Vezi și modificare
- Dioxan
- 1,3-benzodioxol
- Tetrahidrofuran (oxolan)