Ecuația lui Dirac[2] Funcția lui Dirac statistica Fermi–Dirac[*] Dirac fermion[*][[Dirac fermion (fermion which is different from its antiparticle)|]] Dirac comb[*][[Dirac comb (periodic distribution ("function") of "point-mass" Dirac delta sampling)|]] constanta Planck redusă operatorul Dirac[*] Dirac adjoint[*][[Dirac adjoint (dual to the Dirac spinor)|]] Abraham-Lorentz-Dirac force[*][[Abraham-Lorentz-Dirac force |]] Dirac sea[*][[Dirac sea (ground state of a fermionic field; thought of as a "sea" of negative-energy states that have been all filled in, thus rendering the vaccum stable)|]] Dirac measure[*][[Dirac measure (measure that is 1 if and only if a specified element is in the set)|]] Dirac spinor[*][[Dirac spinor (spinor of 2^{⌊n/2⌋} complex dimensions in n (real) spacetime dimensions)|]] Dirac large numbers hypothesis[*][[Dirac large numbers hypothesis (the hypothesis that the numerical similarity between the proton–electron gravitational force–electrical force ratio and the classical electron radius–age of the universe ratio is not a coincidence)|]] Complete Fermi–Dirac integral[*][[Complete Fermi–Dirac integral (mathematical integral)|]] Kapitsa–Dirac effect[*][[Kapitsa–Dirac effect (Diffraction of matter by a standing wave of light)|]] Dirac bracket[*][[Dirac bracket (quantization method for constrained Hamiltonian systems with second-class constraints)|]]
Dirac este unul din întemeietorii mecanicii cuantice și electrodinamicii cuantice (teoria cuantelor).
În 1928 a elaborat și apoi a dezvoltat teoria relativistă a dinamicii electronilor.
A lansat concepția conform căreia în Univers există un număr uriaș de electroni cu energie negativă, inaccesibili observației.
Conform teoriilor sale, vidul ar consta dintr-un număr mare de electroni de energie negativă.
A introdus funcția care îi poartă numele pentru distribuții punctuale și care are un rol important în teoria relativității.
A furnizat câteva teorii privind descompunerea simultană a mai multor operatori liniari ai unui spațiu nuclear.
Cea mai importantă lucrare a sa este The Principles of Quantum Mechanics, apărută la Oxford în 1930 în primă ediție, în care sunt expuse pentru prima dată într-o manieră unitară principiile mecanicii cuantice.