Discuție:Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea

	Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea a fost propus ca articol de calitate, dar în urma discuției s-a constatat că nu îndeplinea criteriile la acea vreme. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost respins.
22 aprilie 2008 Propunere articol de calitate Respins

Pagina Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea a fost propusă anterior pentru ștergere, dar discuția a dus la păstrarea ei. Puteți consulta discuția respectivă pentru eventualele comentarii relevante.

	Articolul Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea este un subiect de care se ocupă Proiectul Arte plastice, o inițiativă de dezvoltare a unei serii de articole complete și documentate despre Arte plastice Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

• Titlul nu corespunde conținutului articolului, al cărui subiect se limitează la artele plastice românești în secolul 19 și prima jumătate a secolului 20. BlueMonday 1 aprilie 2008 02:41 (EEST)

DADA

• Cred și eu că titlul articolului ar suna mai corect ca "Arta plastică românească" - pe perioada de timp.
• În afară de Brâncuși, artiști plastici recunoscuți în lumea mare au mai fost Victor Brauner și Marcel Iancu, unul din creatorii curentului "DADA" (acest nume, se zice, provine din românește - Tristan Tzara și frații Iancu vorbeau între ei românește și Jan Arp se strâmba după ei cu "dada" - ulterior i s-au lipit explicații mai intelectuale).
• Articolul mi-a plăcut. Felicitări.Alex F. 3 aprilie 2008 01:32 (EEST)

children again... / cu toata stima pentru eforturile autorului

cu toata stima pentru eforturile admirabile de documentare si compilare a diversor surse, si pentru munca in sine de introducere pe wiki a unui astfel de articol-mamut, trebuie sa fac cateva remarci care vor fi drastice, si nu se adreseaza autorului (pe care il rog mult sa nu dispere, si sa citeasca pana la capat!):

1) consider in continuare ca e ciudat cum wikipedia utilizeaza aparent masiv munca (sau, ma rog, activitatea) copiilor. Chiar daca desigur nu e ceva condamnabil, wiki fiind non-profit (asa cum mi-a amintit Firilacroco) e totusi ciudat. In definitiv, o enciclopedie inseamna o dis-cernere de informatii ample, care implica deobicei o anumita maturitate, ba chiar o batranete inteleapta. Chit ca am crescut intr-o familie de artisti si am avut note minunate la lb. romana, nu cred ca as fi putut redacta corect un articol despre INTREAGA ARTA ROMANEASCA la o varsta de 14-15 ani. Si sa ma ierte autorul daca e totusi matur. In plus, incep sa apara, vrand-nevrand, emotiile, si spunem "cum sa stergem sau modificam asa un articol? e scris de o tanara speranta..." nu trebuie sa-l dezamagim, etc. Altfel tratezi in discutiile de principiu (care sunt uneori dure, de dragul adevarului) un om matur, si altfel un copil.

2) cum se poate evita ca un asemenea articol vast, insa plin de mici greseli de limba, stil si ortografie (chiar in primul paragraf) sa nu ramana la nesfarsit asa? Sa il corectez eu? Nu sunt sigur ca are sens. Ar trebui sa-l rescriu in mari parti. Cate astfel de articole exista pe wiki.ro, in care stilul si continutul sunt, cred eu, intr-un dezacord cam nepotrivit cu importanta si vizibilitatea paginii, care stil risca sa prolifereze, si poate fi luat de model de alti scolari care cauta informatii in wiki? Inteleg ca a fost un concurs de scriere, dar totusi... As prefera ca articolul sa fie din bucati disparate, fara diacritice, dar bucatile, fiecare in parte, sa fie logice si clare, decat sa avem un mare articol, cvasi-complet, care insa in prea multe detalii duce lipsa de consistenta a ideilor. Cred ca wiki ar face bine ca in genere sa sustina claritatea scurta, nu vastitatea. Prea des articolele scurte sunt catalogate "ciorna" ("ciot"), si asta creeaza impresia ca cele vaste ar fi automat mai bune. Nicidecum.

Cum spuneam, nu vreau sa-l intristez pe probabil foarte tanarul autor. Insa una este pasiunea fiecaruia dintre noi pentru a incerca ceva, una este scoala, si alta o pagina disponibila pentru toata suflarea. Poate un marcaj de genul "eseu de tanar scolar" ar fi potrivit? unul care sa avertizeze cititorul neavizat, fara discernamant in domeniul plastic, ca informatia continuta e in sine foarte interesanta, dar ca insa interconectarile si detaliile nu sunt inca la un nivel potrivit, un nivel la care acest subiect nu poate fi compilat uneori nici macar de un student la istoria artelor.

Concret, ca si ceilalti, as recomanda o structurare mult mai limpede a articolului. Partile de introducere trebuie sa defineasca mai clar conceptele, si mai scurt, as evita deasemenea amestecarea definitiilor de concepte cu ilustrarea lor prin nume. Un titlu ca "arta plastica romaneasca moderna" ar fi mai potrivit, stiind cu totii ca modernitatea incepe odata cu iluminismul secolului XVIII practic, si ca "proiectul modernitatii" e inca, dupa unii, in derulare.

In final: draga autorule, daca iti doresti sa inveti sa scrii bine (fie literatura, fie referate de orice fel si eseuri) o prima si esentiala axioma este SA ARUNCI PESTE BORD orice tine de stilul alambicat promovat in majoritatea scolilor romanesti, la limba romana.

Orienteaza-te dupa ratiune si limpezime! Nu infloriturile de fraze sunt cele care le fac frumoase, ci logica si sensul lor. Elimina tot ce tine de pasiunea pentru forma, si cauta continutul. Nu scrie asa cum te invata profesorii, cu introduceri de genul "Eminescu a fost luceafarul poeziei romanesti" si cu incheieri "aseminea".

Simplifica tot ce e "redundant" tot ce se repeta inutil, si tot ce crezi ca ar face un alt cititor sa caste a plictis. Cauta sa exprimi doar idei, nu locuri comune, si sa te ajuti de procesul scrierii pentru a ti le limpezi - a scrie e o forma de a invata (pe care tu deja evident o practici mult! si e bine asa!). Nu copia fraze de prin alte locuri, doar pentru ca suna bine, lasa-te calauzit de firul gandirii, si transforma-l in scriere. El va garanta stilul tau literar autentic.

Si daca totusi stiai toate astea, atunci considera ca nu strica sa le fi auzit din nou, reconfirmate, de la un modest cititor.

Poate vei fi cam intristat - e de inteles. Considera insa ca ceea ce-ti scriu este ceea ce pretind si de la mine insumi sau de la oricine altcineva. Fii insa sigur ca pasiunea ta de a scrie asa un articol lung garanteaza insa ca ai toate sansele sa ajungi la acea calitate a scriiturii si gandirii, care nu va mai necesita nici o remarca critica.

Dincolo de toate acestea, ma bucur ca te pasioneaza artele plastice, de care eu sunt, in special cele romanesti, foarte legat emotional.

Horia mar 11 aprilie 2008 00:44 (EEST)