Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate

Articole de calitate Propuneri Criterii Procedură Arhivă
Comandă rapidă:
WP:PAC
WP:PAF


Această pagină găzduiește propunerile de acordare a statutului de articol de calitate și cele de reevaluare a articolelor care au deja acest statut. Pentru ca un articol să primească și să-și păstreze statutul de calitate el trebuie să respecte cele mai înalte standarde în privința conținutului și a formei de prezentare, precizate printr-o serie de criterii.

Primirea și păstrarea statutului se fac în urma unor discuții în care utilizatorii își exprimă opiniile cu privire la nivelul de calitate al articolelor. Aceste discuții au loc sub forma unor liste de obiecții la care autorii trebuie să răspundă prin modificarea corespunzătoare a articolului. În finalul discuției unul dintre responsabilii cu articolele de calitate apreciază dacă s-a ajuns la un consens în privința calității articolului și ia decizia potrivită.

Detaliile despre procedură pot fi consultate la pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reguli.

Procedura de nominalizare

Nominalizările pot fi făcute doar de către utilizatorii cu minim 100 de contribuții, și minim 30 de zile vechime la Wikipedia în limba română.

  1. Înainte de a nominaliza un articol, asigurați-vă că îndeplinește toate criteriile de calitate.
  2. Introduceți formatul {{PAC}} la începutul articolului pe care îl nominalizați și apoi salvați pagina.
  3. Din formatul PAC, dați clic pe „Creați pagina de nominalizare”.
  4. Completați formularul de nominalizare preîncărcat justificând de ce credeți că articolul este unul de calitate, semnați-vă cu patru tilde (~~~~) și salvați pagina.
  5. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Titlul articolului}} și introduceți-l la începutul secțiunii de propuneri. Înlocuiți „Titlul articolului” cu titlul propriu-zis.

Exprimarea opiniilor

Articolele propuse spre evaluare sau reevaluare pot fi comentate de către oricine. Recomandăm totuși utilizatorilor anonimi să-și creeze un cont (sau să se autentifice) pentru a putea fi contactați ulterior în legătură cu comentariile făcute.

  • În primul rând citiți cu mare atenție articolul și evaluați în ce măsură acesta îndeplinește toate criteriile de calitate.
  • Dacă subiectul articolului nu vă este familiar, menționați acest lucru. Puteți evalua și astfel de articole, dar în acest caz nu veți reuși să comentați decât aspecte de formă.
  • Opiniile se introduc apăsând pe butonul modifică din dreptul secțiunii corespunzătoare. Butonul modifică pagina de sus nu poate fi folosit.
  • Pentru a susține promovarea articolului nominalizat în forma curentă, fără alte modificări, scrieți De acord și expuneți motivele. Dacă sunteți unul dintre autori precizați acest lucru.
  • Pentru a vă opune promovării în forma curentă, scrieți Împotrivă sau Obiecții și faceți o listă cu abaterile de la criterii. Autorii se vor strădui să modifice articolul pentru a rezolva problemele ridicate (sau vă vor explica de ce obiecțiile nu sunt valide). Obiecțiile vagi, care nu pot fi rezolvate direct prin modificări ale articolului, vor fi ignorate. Vă rugăm să reveniți ulterior la pagina nominalizării pentru a vedea dacă autorii au rezolvat problemele. Pe măsură ce modificările făcute în articol răspund în mod satisfăcător obiecțiilor, tăiați propriile comentarii (cu <s> ... </s>), iar atunci când nu mai aveți nici o obiecție nerezolvată tăiați și cuvântul Împotrivă sau Obiecții și scrieți De acord înaintea lui.
  • Autorii modifică articolul pe perioada dezbaterii pentru a răspunde obiecțiilor. Pe măsură ce rezolvă problemele, autorii vor comunica acest lucru dedesubtul fiecărui comentariu în parte, dar nu vor tăia sau șterge comentariile evaluatorilor, ci vor aștepta s-o facă aceștia.
  • Puteți ajuta în procesul de evaluare și prin sugestii care nu reflectă neapărat o susținere sau o obiecție. În acest caz scrieți la început Comentariu.
  • Vă rugăm să nu folosiți în dezbateri imagini — de genul X mark.svg Yes check.svg Symbol support vote.svg Symbol oppose vote.svg — și nici formate cu texte gata scrise, deoarece acestea încetinesc sau întrerup încărcarea paginii.

Felicitări tuturor celor care scriu articole de calitate!

De asemenea le mulțumim participanților din cadrul dezbaterilor de mai jos.

În același timp le suntem recunoscători celor care fac completări și corecturi în articolele propuse ori reevaluate.

PropuneriModificare

CeangăiModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol foarte bine scris. Asybarisaport 6 august 2019 22:26 (EEST)

Trebuie sa recunosc faptul ca punerea in discutie este un forte bun prilej de a rezolva atat contradictiile care rezulta din text, cat si de stopare pe termen lung, a atacurilor la care este supus autorul principal. De asemenea, este in bun prilej ca autorul principal sa inteleaga faptul ca o opine negativa despre modul cum a fost acoperit un anume aspect, nu este neaparat un atac asupra autorului.
Ma astept ca procesul de evaluare si de ameliorare al articolului sa dureze vreo 6 luni sau mai mult si ma gandesc la faptul ca prima tinta ar trebui sa fie un text cat mai putin contestabil.--Accipiter Gentilis Q.(D) 7 august 2019 09:49 (EEST)
Articolul nu se află nici pe departe de AC, și poate nici AB, deoarece multe fraze din secțiunile despre Limbă, Demografie nu sunt acoperite de note de subsol, iar secțiunile despre Religie și Cultură sunt deocamdată superficiale, urmând a fi completate. Întradevăr, experiența cu articolul despre salină îmi spune că o muncă în echipă sau niște sfaturi din exterior din partea unor oameni cu un alt fel de simț critic nu pot decât să ofere și alte puncte de vedere și indicații valoroase. Eu întotdeauna am fost deschis criticilor și mă pot adapta ușor la anumite cerințe, dar nu pot accepta să fiu luat peste picior de anonimi sau colegi de la care nu mă așteptam la așa ceva, să mi se spună pe față că aș face propagandă ungurilor, pentru că-i de porc. Ungurii nu au avut niciodată un interes pentru ceangăi, atât din considerente geografice (în afara Carpaților) cât și din punct de vedere al culturii aparte, rezultate din urma fuzionării altor culturi. Cercetători etnografi sau lingviști recunosc că există și elemente românești în rândul ceangăilor. Și câte mai pot spune pe tema asta...dar nu-i prilejul potrivit. Numeroase studii științifice pe această temă au fost făcute în mare parte de profesori și alte cadre din universități din Ungaria și Transilvania, noi la rândul nostru avem cercetările unor titani precum Xenopol, Iorga, Hasdeu. Din păcate în ultimii circa 70 de ani avem parte și de lucrări considerate neștiințifice scrise de unii diletanți. Dar o problemă în sine nu este, deoarece au fost analizate și combătute cu argumente valide, atât de unguri cât și de români. Subiectul este destul de vast și dispune de un volum însemnat de lucrări, dar la care românul de rând nu are acces pentru că 1. nu sunt popularizate și 2. sunt în alte limbi. Eu am plecat de la această problemă și am decis să le fac cunoscute.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 10:14 (EEST)

Subiectele care au legatura cu maghiarii ii irita invariabil pe romani, dupa cum e normal sa-i irite si folosirea neponderata a autorilor maghiari sau a unor surse occidentale care se bazeaza aproape in exclusivitate pe surse primare maghiare. Pe de alta parte, unele ironii sunt constructive. Trebuie tinut cont de toate acestea. E dorinta dv. sa faceti lumina intr-un subiect de o asemenea anvergura, deci ar fi bine sa va asumati dezideratele unui asemenea efort, pe care eu sunt dealtfel, doritor sa-l sprijin. --Accipiter Gentilis Q.(D) 7 august 2019 10:51 (EEST)

Haideți să judecăm drept: spre exemplu, secțiunea Limbă folosește în tot cuprinsul ei cercetări ale unor lingviști maghiari. De ce? Acum 50-60 de ani, când comuniștii (pe atunci) multiculturaliști încercau să facă lumină în cazul minorităților naționale, au convenit ca știința limbii să rămână cercetătorilor maghiari, și asta pentru că cercetătorii români nu doreau să se implice, pentru că erau de părere că era o treabă ce le revenea ungurilor. Acum a rămas o problemă: unii ceangăi erau și bilingvi, deci vorbeau și româna, dar nu cu un grai specific moldovenesc, ci cu altul apropiat tot de cel ardelenesc. Deci trebuia să se implice și aici cineva. Din nou românii au convenit că ar fi tot treaba maghiarilor, iar ei la rândul lor lăsau treaba românilor, rămând o lacună în ceea ce privește graiul românesc ceangăiesc care a fost acoperită parțial după revoluție de un profesor de la Bacău (Dănilă), dar într-un mod considerat neprofesionist, abordând un punct de vedere naționalist și plin de mistificări. Aici a intervenit o altă problemă: un cercetător ce studiază o comunitate bilingvă trebuie să știe amândouă limbi, sau să se consulte cu alți cercetători vorbitori ai acelei limbi în cauză, iar acesta nu știa și nici nu a colaborat, deci (x2) a mers pe orbecăite și la indicațiile minuționase ale episcopiei de Iași sau asociației Mărtinaș. Adică, cu toate că a făcut el ceva acolo, e contestat de unii (încă) la adăpost. Să aleg ce este corect din lucrările lui e contrar regulilor enciclopediei, deci trebuie să găsesc o critică pertinentă a lucrării, făcută de un profesionist care își asumă lucrarea sub un nume real, nu nickname. Una singură am găsit și aia e a unei unguroaice care îl menționează în treacăt. Deci (x3) ne ivim că există un singur punct de vedere viabil și bazat de studii științifice, necontestat de alți cercetători (nu unii care o fac pe cercetătorii, deși nu sunt în măsură să o facă).--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 11:31 (EEST)

Presupunând că am înțeles corect că vreți să mai lucrați la articol, câteva observații legate de formă. Nu am terminat de citit articolul, vor mai urma.

  • în introducere, în ultima frază nu e clar cu cine au fost asimilați
  • secțiunea "Etimologia"
    • paragraful 4 nu are predicat.

  Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)

    • paragraful 5 pare legat de paragraful 3, nu 4.

  Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)

    • subsecțiunea despre "primele atestări..." nu e sub formă de text. Personal mi se pare greu de citit, mă gândesc că ar fi preferabilă ca tabel în dreapta textului secțiunii mari, dar e chestie de gust, poate rămâne și așa.

Deocamdată e ok, în tabel nu cred că ar fi posibil deoarece sunt și texte (un citat, explicații, etc.) și ar părea dezordonat.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)

  • secțiunea "Origini"
    • "Teoriile originii turcice"
      • prima frază are o construcție ciudată

  Rezolvat, sper. Timpul verbului deranja. --Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)

      • în al doilea paragraf spuneți "origine cavară", linkați la Kavari, pentru ca mai apoi să vă referiți la cabari.

  Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)

    • "Teoria originii cumane" - "Mai mulți istoricii și lingviștii români și maghiari": prea mulți de i--Strainu (دسستي‎)  7 august 2019 11:51 (EEST)

  Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)

Motorina... sper ca nu te-ai suparat ca am pus articolul asta la PAC, stii ca am vrut si cu Salina Ocna acelasi lucru. Un articol de calitate este in primul rand unul care ofera informatii serioase, referntiate si intr-un limbaj decent daca nu mai mult de atat. Eu spun ca este pacat la cat ai lucrat la el sa ramana de izbeliste printre alte ciurucuri pentru a fi descoperit din intamplare doar de cei care stiu ca exista ceangai pe planeta. Un AC se tot completeaza pe masura ce apar surse si doritori de a-l upgrada. Asa ca nu te inflama la ipocrizii si bagat batzul prin gard. Cainii latra, carutza trece. Asybarisaport 7 august 2019 11:58 (EEST)
Nu e vorba de supărare, dar am cam fost luat pe nepregătite. Sunt secțiuni unde neapărat e nevoie de surse.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:21 (EEST)

Continuare:

  • secțiunea "Origini"
    • "Teoria originii maghiare occidentale"
      • nu e clar ce înseamnă "așezări continue" (continue dpdv geografic sau temporal?). Mai ales fraza "În urma dispariției comunităților din rândul așezărilor continue..." m-a lăsat mască.

  Rezolvat Asta e de trecut în caiet la mine, secțiunea perle și alte nestemate.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)

      • ultima frază din paragraful 6 e excesiv de lungă, alambicată și are probleme cu timpurile verbale.

  Rezolvat „Spartă” ca să se „digere” mai bine. :)--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)

      • n-am acces la sursa din ultimul paragraf, dar îmi pare o aglomerare cam diversă de informații pentru o singură pagină

Vă referiți la sursa lui Spinei?--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)

Da. Victor Spinei; Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 198--Strainu (دسستي‎)  8 august 2019 14:28 (EEST)
E de pe o singură pagină, vedeți captura de ecran.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 august 2019 14:47 (EEST)
      • (problemă prezentă în mai multe secțiuni) pare că folositi interschimbabil "catolicii din Moldova", "maghiarii din Moldova" și "ceangăi". E corect?

Problema a apărut după ce articolul a avut mai mulți autori de-a lungul timpului. M-am ferit pe cât posibil de termenul generalist „catolici”. Și termenul de „maghiari” l-am folosit doar unde se știe sigur că sunt etnici maghiari.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)

    • "Teoria originilor secuiești"
      • Care e teoria de fapt? Pare a fi ceva de genul "maghiar vechi(?)+secui=ceangăi", dar nu scrie nicăieri explicit, e doar o succesiune de evenimente într-o ordine nu neapărat cronologică.

Păi da, în județul Bacău secuii s-au așezat pe niște maghiari veniți înainte (în unele zone chiar și peste români, sau pe lângă).--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)

O clarificare ar fi benefică.--Strainu (دسستي‎)  8 august 2019 14:28 (EEST)
    • "Alte ipoteze și concluzii"
      • "termenii de maghiarii moldoveni și secuii moldoveni" - cred că sună mai bine "maghiari moldoveni și secui moldoveni".

  Rezolvat Nu am văzut ăia doi de i.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)

      • e un pic ciudat că o secțiune ce conține "concluzii" în titlu este urmată de alte 2 secțiuni foarte lungi.
    • "Teoriile originii românești"
      • N-am mai apucat s-o citesc pe toată, dar e nevoie de mai multe surse puternice pentru a justifica existența unor PoV precum "Concepțiile ce neagă caracterul maghiar al limbii vorbite și a originii ceangăilor au rădăcini ideologice", "lucrări mai vechi pseudoștiințifice" etc. O singură sursă e insuficientă.--Strainu (دسستي‎)  7 august 2019 20:19 (EEST)

Încerc să aduc mai multe surse.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)

Ion H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Cât timp sursa asta lipsește din articol nici pe departe nu poate fi un articol de calitate. Este o carte complexă, realizată în cel mai pur stil științific, apreciată și premiată peste hotare pentru modul cum a fost realizată. 86.121.24.176 (discuție) 8 august 2019 00:20 (EEST)

Dacă ne întrecem pe „cele mai apreciate lucrări” peste hotare atunci dau și eu unul: „Les Csangos de Moldavie”, Bernard Le Calloc'h, 2005. Cenzorul de lucrări occidentale și/sau maghiare o acceptă?--Kunok Kipcsak (discuție) 8 august 2019 10:43 (EEST)

Câteva observații preliminare, în baza unor opinii acumulate în ultimele luni:

  • trebuie făcută o distincție netă între datele susținute științific și speculații, fie ele ale altora sau ale lui Tánczos (pentru că și el face speculații, uneori fără o bază foarte fermă). Un exemplu este ignorarea unor evoluții demografice reale la nivelul populației de etnie maghiară de pe teritoriul statului român, după WWI, evoluții justificate de exemplu și de pierderea unor privilegii economice care fuseseră susținute anterior de statul austro-ungar prin instrumente de politică externă. Un alt exemplu din unele studii ale lui este faptul că dacă cineva știa câteva elemente de limbă maghiară, automat era categorisit ca având origine maghiară. Poate le-a învățat pe stradă în copilărie, când juca țurca împreună cu amicii cu reale origini maghiare,fără ca individul în cauză să aibă însă aceleași origini, de exemplu.
  • articolul este dezechilibrat nu atât pentru că folosește preponderent surse de o anumită factură (etnică, să-i zicem), în lipsa unei ponderări cu surse științifice din mediul universitar de limbă română, care pe moment nu prea există există, ci fiindcă el construiește o imagine incompletă. Este clar că românii au dormit pe ei și se vaită acum degeaba, în contextul în care există o abundență de surse ale cercetătorilor maghiari. Cu același probleme m-am confruntat și eu la articolele despre Divizia Secuiască, unde înafara clișelor "unguri = criminali, anti-naționali, etc." e greu de găsit (nu însă și imposibil) ceva credibil. Trebuie săpat mai mult prin sursele ocidentale, probabil de limbă franceză sau germană, în special în perioada 1900-1938.--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 august 2019 00:27 (EEST)
Abia acum vă citesc mesajul și rămân uimit de această constatare: Un alt exemplu din unele studii ale lui este faptul că dacă cineva știa câteva elemente de limbă maghiară, automat era categorisit ca având origine maghiară. Poate le-a învățat pe stradă în copilărie, când juca țurca împreună cu amicii cu reale origini maghiare,fără ca individul în cauză să aibă însă aceleași origini, de exemplu. Astfel de studii implică 3 elemente mari și late: limba maternă (învățată de la părinți), ce se consideră persoana respectivă și istoria comunității prin alte recensăminte, mențiuni ale unor călători, etc. E extrem de dubios ce susțineți dvs. și arătați că aveți o impresie deformată asupra chestiunii, corelând-o cu evenimente aparent asemănătoare petrecute în Transilvania, ceea ce din start e greșit început. --Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 07:50 (EEST)

Sunt câteva aspecte care trebuie lămurite:

  • Există termenul grup etnografic? Dacă da, atunci să se aducă surse de încredere la articolul de bază în care să se menționeze definiția sau explicarea termenului. Deocamdată lipseșc aceste surse și fiecare speculează cum poate cu acest termen. Dacă nu există, atunci trebuie înlocuit cu termenul adecvat.
Vedeți:en:Ethnographic group--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 august 2019 11:22 (EEST)
  • Ce sunt ceangăii? O minoritate etnică sau una religioasă? Un răspuns la această întrebare ar ajuta foarte mult la realizarea articolului.
  • Trebuie înțeles de toată lumea că în activitatea profesională un specialist (istoric, lingvist) emite niște ipoteze, teorii care sunt sau nu sunt validate în timp de alții care-i urmează. Dacă o teorie, o ipoteză, nu este validată în timp de alți cercetători nu înseamnă că toată opera aceluia trebuie aruncată la gunoi. Este aberant. Chiar la capitolul despre originea ceangăilor sunt mai multe ipoteze și despre niciuna nu se poate spune 100% că este validă. Iar unele au fost abandonate de tot în timp. Asta nu înseamnă că aruncăm la coș întreaga operă a acelor autori. Deci, trebuie precauție în a elimina pe unii autori și a ridica în slăvi pe alții. Luăm ipotezele așa cum au fost formulate de ei și dacă mai sunt susținute și de alții, bine. Dacă nu, rămâne singura opinie și cu asta basta.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Utilizator:86.121.24.176 (discuție • contribuții).

Kunok Kipcsak, având în vedere discuțiile de aici și din PD, vreți să continui cu lectura și observațiile de formă sau aștept să mai schimbați și reiau mai încolo?--Strainu (دسستي‎)  8 august 2019 14:28 (EEST)

Dacă doriți, puteți continua. Pot fi greșeli pe care nu le-am remarcat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 august 2019 14:47 (EEST)
N-am mai apucat timp liniștit ca să caut greșeli, dar aș vrea să fac două observații generale care să vă ajute în cazul în care veti renunța la nominalizare:
  1. Articolul este în mod evident dezechilibrat: 1/3 origini, 1/3 grupuri și dialecte, 1/3 restul. Știu că ați separat recent Portul popular ceangăiesc, poate ar fi mai potrivit să amânati separarea până la finalizarea articolului principal.
  2. Proza este greu spre foarte greu de citit de un amator ca mine. În mod obiectiv, motivele par să fie variația stilului de la un paragraf la altul, uneori de la o frază la alta: secolul XIX vs. secolul al XIX-lea', catolici vs. maghiari vs. ceangăi, folosirea neuniformă a topicii și a unor prepoziții (nu mai găsesc exemple acum, dar mi-au sărit în ochi niște "cu" ciudate si o frază cu topică nemțească), repetarea unor informații cu unele detalii schimbate (vezi cazul Endre Veress care în aceeași secțiune e numit de 3 ori, de fiecare dată cu alt nume și alt alias). Prezența mai multor autori în istoricul articolului e o explicație, dar cea mai mare parte a textului citit cu atenție de mine vi se datorează, ceea ce înseamnă că e mai probabil să fi luat materiale din surse diferite și să nu le fi reformulat suficient, astfel că ele și-au păstrat fiecare stilul. Dincolo de posibilele probleme de drepturi de autor, o uniformizare a stilului folosit e necesară pentru ușurința citirii.--Strainu (دسستي‎)  9 august 2019 23:08 (EEST)

Cerere retragere nominalizareModificare

Aș dori să retrag această nominalizare deoarece nu pot lucra sub presiunea unor anonimi sau condiționat de alte cerințe. Voi lucra în ritmul meu la acest articol, încercând în primul rând să contrabalansez sursele maghiare și străine și cu surse românești, să aduc surse unor informații nereferințiate, completarea secțiunilor despre Religie, Demografie, Cultură, Limbă și câte ceva pe la Origini. Eventuale observații le voi primi cu plăcere pe pagina mea de discuție sau a articolului, atât timp cât sub formulate civilizat și nu în dodii și miștouri țigănești.

Este evident că îmbunătățirea articolului a deranjat posibile grupări cu interese ascunse, aspect ce reiese din nemulțumirea, manifestată destul de ciudat, a unui coleg pentru faptul că aș fi trecut informații „compromițătoare” despre Biserica Catolică, deși acele informații provin din surse veridice și nu le contestă nimeni, fiind vorba mai ales de arhive ale Securității, cât și din atacul organizat al unor anonimi care dau impresia (probabil falsă) că ar fi un utilizator mai vechi de aici, și care par vădit deranjați de informații despre implicarea statului român în problema românizării ceangăilor, unde iarăși, informațiile sunt susținute în mare parte de arhive ale Securității și cărți, atât românești, ungurești și străine pe această temă. În cazul ultimei (sau ultimelor) persoane sunt supus în continuu unor atacuri într-un limbaj înțepat sau doar mizerabil.

O nouă nominalizare (de data asta AB) a voi face când voi constata eu că merită.--Kunok Kipcsak (discuție) 9 august 2019 20:11 (EEST)

Nu este cazul, eu te sustin si mai sunt si altii. Tu ia ce este bun din recomandari si mergi mai departe. Asybarisaport 9 august 2019 21:44 (EEST)

SurseModificare

Aș vrea să ridic în atenție pe cine anume face Tánczos semidocți:

Motivul acestei aduceri în atenție este acela de a evidenția de ce anume Tánczos trebuie ponderat într-o măsură cât se poate de potrivită. De asemenea, căutând după numele de mai sus și "Csangos" sau Csángós, apare pe net o tonă de literatură, care poate fi studiată.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 august 2019 22:38 (EEST)
Deci, cu toată delicatețea posibilă, afirm conștient de faptul că aș putea supăra pe cineva, că a fi aduse în atenție anumite probleme de către anumiți colegi nu reprezintă țigăneală sau expresia unor interese oculte, ci exprimarea unor nedumeriri reale privind cele scrise în articol.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 august 2019 22:42 (EEST)

Soluția facilă este de a retrage articolul, soluția optimă este de a căuta ajutor, în cadrul nominalizării actuale. Din punctul meu de vedere cea de a doua ar fi de ales, cu condiția transformării într-o nominalizare la Articol Bun. Tema este mult prea complexă pentru un singur om și necesită documentare extensivă, ceea ce în actualul stadiu este mai potrivit pentru un AB. Observațiile din partea celor bine intenționați, sunt mai mult decât binevenite.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 august 2019 22:49 (EEST)

Așa cum mi s-a atras atenția și mie mai demult, vedeți că episcopul Anton Coșa (care se consideră ceangău) nu e același cu istoricul Anton Coșa din Miercurea Ciuc (care susține că ceangăii nu există).--Kunok Kipcsak (discuție) 9 august 2019 23:45 (EEST)
Iar referitor la Tánczos, nu numește persoanele în sine "semidocte", ci tezele acestora fără fundament științific solid și influențate profund de un naționalism exacerbat (vezi Bucur, Ciubotaru). O lucrare care se pretinde științifică trebuie să abordeze echidistant problema, nu să promoveze cu mult patos un punct de vedere născocit de laboratoarele propagandei național-comuniste și considerând celelalte teorii a fi "propagandă maghiară". Nu știu cum să vă spun ca să nu vă rănesc sentimentul patriotic...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:01 (EEST)
...și culmea, Tánczos zice tot el că există, într-adevăr, români asimilați între ceangăi (aducând ca dovadă nume de familie), dar între asta și a spune că toți ceangăii sunt "o etnie inventată de unguri" și că sunt "români maghiarizați și alungați de unguri din Transilvania", pe când, rețineți, pe la 1700 curentul naționalist încă nu pătrunsese prea mult și comunitățile maghiare și române trăiau relativ bine, singurul dușman al acestora fiind austriecii, e distanță lungă. Vedeți punctul de vedere al lui Marius Diaconescu.--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:22 (EEST)

Vorbim deci de acel Coșa care a scris:

  • Monografia satului Somușca, Ed. "Magic Print", 2013
  • Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII-XVIII), Iași, Editura Sapienția, 2007
  • Comunitățile catolice din județul Bacău, Bacău, Editura Magic Print, 2007
  • Repertoriul comunitatilor catolice din judetul Bacau, Buletin istoric” 7/2006
  • Un izvor inedit privind catolicii din Moldova: „Ziarul Parohiei Faraoani”, 2005
  • Pildești, Monografie istorică, Editura Presa Bună. Iași, 2002
  • Problema originii catolicilor din Moldova, în Carpica, XXXI, 2002
  • Cleja. Monografie etnografică, București, Editura Semne, 2001
  • Bisericile din Faraoani, în almanahul „Presa Bună”, Iași, 2000.--Accipiter Gentilis Q.(D) 10 august 2019 00:18 (EEST)
Da, acesta e, dar sper că nu vă lăsați surprins de cantitatea cărților...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:22 (EEST)
Nu, nu m-am lăsat impresionat de ceva anume. Am vrut doar să vă semnalizez dv. faptul că există motive reale ca alții, care citesc opinii divergente, să vrea mai mult de la articol decât numai afirmațiile lui Tánczos. Adică ceea ce vreau să vă spun este că un pic de relaxare ar fi optimă, pentru a elucida împreună cu alții forma a ceea ce trebuie scris în articol. --Accipiter Gentilis Q.(D) 10 august 2019 00:42 (EEST)
În mod evident, Meinolf și Tismăneanu nu sunt umblă amândoi sub numele de "Tánczos"...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:58 (EEST)
Nu, dar Tismăneanu face un anume gen de politică, Meinolf Arens studiază problema din perspectiva istoriei monarhiei Habsburgice, iar eu care m-am plimbat ceva prin estul județului Neamț și cunosc preoți și oameni din zonă, îmi pun, zic eu justificat niște întrebări. Este și efectul unei curiozități mai vechi, generate de întinderea răzășiilor din Moldova versus moșiile mânăstirești, problemă care se coroborează cu împingerea celor veniți din Ardeal către zone geografice, unde așezarea acestora să nu deranjeze cumva stăpânirea în liniște a pământului și șerbilor/iobagilor de către mănăstiri.--Accipiter Gentilis Q.(D) 10 august 2019 01:10 (EEST)

Am adus lămuriri sub formă de note de subsol asupra celor afirmate de Tánczos. Mai urmează la Bucur, Dănilă și Nouzille.--Kunok Kipcsak (discuție) 18 septembrie 2019 15:55 (EEST)

Am șters unele legături interne din acel mesaj care îl scotea pe Tánczos drept „inamicul nr. 1”. Era vorba de unul Micu Bucur, nu de acel Marius Bucur, profesor, Coșa episcopul la fel neavând nicio treabă, idem Renate Weber.--Kunok Kipcsak (discuție) 21 septembrie 2019 10:08 (EEST)
Observ că discuția de aici stagnează de ceva vreme. Dacă autorul (Kunok Kipcsak) consideră că sunt anumite aspecte ale articolului care pot fi îmbunătățite, propun ca la momentul actual să închidem discuția cu acordarea statutului de Articol bun, articolul îndeplinind cu brio majoritatea criteriilor, fiind bine scris, singura condiție fiind ca afirmațiile pentru care nu există surse să fie eliminate.— Ionutzmovie discută 16 decembrie 2019 04:12 (EET)
@Ionutzmovie: Mai am de lucru la el, dar în genere cu structura asta va rămâne. Nu s-ar mai putea aștepta până anul viitor cu nominalizarea AC? Întreb asta pentru că îmi amintesc că la articolul despre Salina Târgu Ocna a stat cam un an la nominalizări AB și a fost rescris complet. Acesta e nominalizat din luna august. Îmi vine puțin greu să-l termin, deoarece stau destul de rău cu tradusul surselor și am mai multe capitole de acoperit, de unele chestiuni nici nu m-am atins încă, și din puținul timp alocat Wikipediei se adaugă și faptul că-s parazitat de anonimi, ceea ce îmi reduce exponențial din cheful de muncă. Și de parcă nu-mi era de ajuns, sunt câțiva care nu se pricep deloc dar sunt mereu pe poziții. E aiurea, de aceea îmi trebuie timp.--Kunok Kipcsak (discuție) 20 decembrie 2019 14:41 (EET)
Nu este absolut nicio problemă, nominalizarea poate rămâne deschisă până considerați că articolul a ajuns la starea sa finală, prioritar la AC este ca articolul să fie de înaltă calitate din toate punctele de vedere, iar nominalizarea de aici este una care a ajutat consistent la dezvoltarea sa. Am observat că discuția stagna și am văzut propunerea de retragere care făcută de dvs., care ar fi fost inoportună pentru un articol foarte bun, cu mici scăpări care nu ar fi justificat neacordarea niciunui statut. Dacă modificările anonimilor vă împiedică să dezvoltați articolul până la capăt, vă recomand să propuneți articolul pentru semi-protejare, atașând această discuție.— Ionutzmovie discută 21 decembrie 2019 00:06 (EET)
Vă mulțumesc. Anonimii din Ilfov au încetat din luna octombrie să mai intervină direct în pagina de discuție, în schimb au mai fost excepții în această lună la Cafenea.--Kunok Kipcsak (discuție) 24 decembrie 2019 13:55 (EET)

PDVN si alteleModificare

Eu nu cred ca s-a echilibrat PDVN-ul si ca atare eu cred ca trebuie sa mai asteptam. Punctul 3 si 4 de la criterii de evaluare AB ataca direct punctul 5 de dispute. Am incredere ca autorul va rezolva, asa cum a promis, toata treaba intr-un final care inca se lasa asteptat. Asybarisaport 16 decembrie 2019 13:06 (EET)
Din câte am înțeles, punctul 3 de la criteriile de evaluare AB se referă la acoperirea bună a subiectului, adică tratarea tuturor detaliilor importante și concentrarea asupra subiectului, fără a intra în detalii inutile. Punctul 4 cere neutralitate, prin prezentarea punctelor de vedere într-un mod cinstit, fără a favoriza unul din ele. 5 se referă la stabilitate, fiind în directă legătură mai ales cu punctul 4. Aș dori să știu care sunt probleme privind acoperirea subiectului și neutralitatea, ca să nu-mi scape ceva.--Kunok Kipcsak (discuție) 16 decembrie 2019 15:04 (EET)

Capitolul Teoriei originii romanesti, UNU - nu este complet si DOI - nu e bine structurat. UNU - Nu este complet ca nu ai adus informatiile de la Martinas pe care ti le-am mai semnalat, cel putin o sinteza a lor - este necesara. DOI - nu Martinas a fost primul care a scos teoria ci Iosif Petru M. Pal - asa ai scris in articol, eu nu stiu. Informatiile le-ai pus intr-un alt capitol Stabilirea originilor. Ca atare eu propun o resturcturare astfel:

1. Teoria originii romanesti
1.2. Prima enuntare - Iosif Petru M. Pal
1.3. Fundamentarea legionara
1.4. Utopia etnică românească a lui Râmneanțu.
1.5. Noi abordari - Dumitru Mărtinaș. Aici trebuie sa-l aperi pe Martinas cu granita militara, etc... ce are el prin carte ca n-am citit-o- am mai vorbit asta, dar ai uitat. Desigur ca daca Martinas a facut referire la predecesori sau a luat ceva de la ei, trebuie mentionat si asta. Daca nu-l aperi pe Martinas, PDVN-ul sare in aer. Stiu ca nu-ti place si ca esti tifos maghiar. Dar trebuie sa te pui in locul celor care-l cred pe Martinas, pentru ei scrii, nu pentru mine sau pentru Gentilic sau Ionutz & co. Si crede-ma ca sunt multi, o stii si tu ca altfel nu aveai texte atat de consistente care sa-l combata. Dar asta am mai vorbit... ce vrei un ritual de exorcizare? :))))))

Daca faci asta, capitolul Stabilirea originilor dispare.

Daca Teoria originii romanesti nu are tot ce trebuie PDVN-ul este in aer. Daca rezolvi asta, articolul nu este un AB ci un AC. Nu stiu ce-i veni colegului sa-l declaseze asa~, ii va fi frica ca-i sare cineva in cap. Nu cred ca este cazul... de AB. Asybarisaport 16 decembrie 2019 17:23 (EET)

Am completat articolul cu faptul că Pal și fratele lui Dumitru Mărtinaș, Ioan, au venit primii cu această teorie, explicat și contextul. Apoi am prezentat ce a scris Dumitru Mărtinaș, cu asimilarea maghiarilor și sașilor, invaziile din Moldova și venirea românilor din Transilvania care defapt sunt ceangăii. Nu am găsit nimic să scrie de granița militară, ci că au plecat datorită înrolărilor forțate în armată impuse de austrieci, nu se intră în detalii. Toată asta e prezentată pe vreo 6 pagini în carte, dar se reiau ideile și ar ieși vreo 3 (deci nu e chiar succint). Acum trebuie să prezint argumentele lingvistice pe care le-a adus și am terminat cu prezentarea teoriei. Va trebui să prezint și contextul în care a apărut cartea, ca să nu-l las doar pe Pal cu explicația.--Kunok Kipcsak (discuție) 31 decembrie 2019 19:05 (EET)
Am mutat conținutul de la perioada comunismului și băgat la Teoria originii românești.--Kunok Kipcsak (discuție) 2 ianuarie 2020 17:02 (EET)
Am eliminat și legătura către ceangai.ro la capitolul Teoria originii românești și am folosit drept sursă cartea însăși.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:24 (EET)

Verificări necesareModificare

Cu referire la naționalismul românesc versus extincția sentimentului identitar la ceangăi, consider utile următoarele verificări util să aduc în atenție necesitatea următoarelor clarificări:

Capitolul referitor la conservarea identității etnice
  • Perioada Principatului Moldovei și a vechiului Regat:
  • Religia ceangăilor era reprezentată de religia catolică. Cum a acționat episcopul catolic Nicolae Iosif Camilli pentru a-i îndepărta pe ceangăi de credința lor identitară (în sens religios) ? Poate era vorba de îndepărtarea nu de credința identitară (în sens religios), ci de perspectiva național-identitară maghiară. Altfel spus, aici referirea se face probabil nu la unitatea religioasă de credință (este cât se poate de îndoielnic precum că un episcop catolic ar fi încercat să-i îndepărteze pe ceangăi de catolicism), ci la cea național-politică
  Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:30 (EET)
  • Clarificări legate de eventuala legătură dintre statutul sudiților ca și supuși străini privilegiați în raport cu cei autohtoni și opoziția la investirea clerului de limbă maghiară care urma să fie sub protecția Imperiului Austro-Ungar.
  • Clarificări legate de eventuala legătură dintre aspirațiile politice ale italienilor aflați în plin proces se unificare (proces al cărui mari opozanți au fost mai întâi Imperiul Austriac și apoi Austro-Ungaria) și opoziția clerului italian la extinderea influenței clerului maghiar în Moldova. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:03 (EET)
Ar fi o cauză, pe lângă conflictul continuu datorat ordinelor diferite (italienii erau conventuali, maghiarii iezuiți), alta ar fi tendința panlatinistă a Vaticanului dar și educația preoților maghiari în universități din Imperiul Austriac/Austro-Ungar, care nu erau pe placul italienilor.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 20:00 (EET)
Asta ca să nu mai amintim de opoziția rușilor la prezența în Moldova (zonă "tradițională" de influență imperială rusească) a unor factori de influență austro-ungari... Mă rog, ceea ce vreau să subliniez e faptul că motivele pentru care ceangăii nu au beneficiat de cler în limba proprie sunt mult mai complexe.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 ianuarie 2020 20:27 (EET)
Mie cel puțin nu este nevoie să-mi subliniați acest aspect. Altora poate... Încă mă documentez. Pe tema asta o scris Rafael-Dorian Chelaru.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 20:35 (EET)
  • Pare cel puțin straniu faptul că în secolul XVIII la invitația unor domnitori ai Moldovei s-au stabilit în Moldova venind din Transilvania unele comunități de limbă maghiară, care s-au angajat la respectarea "rânduielilor pământului", pentru ca un secol - un secol și ceva mai târziu, supunerea lor la o legislație națională unificatoare să pară un lucru suspect și blamabil (în condițiile în care angajamentul luat la venire implica această supunere).--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:47 (EET)
?--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 16:08 (EET)
  • Capitolul referitor la Epoca interbelică:
  • Formularea "Atitudinile mai mult sau mai puțin conflictuale față de minorități au întărit o conștiință românească specifică" sugerează ideea că atitudinile față de minorități au fost catalizatorul conștiinței românești specifice, ceea ce este eronat. Ideea națională este efectul unui proces îndelungat cristalizat pe deplin în secolul XIX. Este adevărat că minoritățile au intervenit și ele la un moment dat ca element activ de influență și că etno-naționalismul ortodox a reprezentat liantul unificator al României Mari, dar de aici până la a atribuit minorităților caracterul de principal factor determinant este o mare distanță, cu atât mai mult dacă vorbim de politica revizionistă intebelică, politică legată în mod esențial de state precum Germania sau URSS și de acțiunile pe plan extern ale acestora. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:23 (EET)
  • Expresia "Alte atitudini ostile au fost remarcate în cazul căsătoriilor mixte, unde copiii nu puteau fi botezați la catolicism." impune clarificări suplimentare. Au existat vreun decret sau vreo lege în acest sens ? Dacă da, legislația respectivă trebuie menționată. Întreb pentru că eu unul nu am auzit ca preoții catolici să nu pretindă cumva, ca botezul copiilor unui catolic să se facă în religia catolică, deci am putea vorbi de o condiție de simetrie, ceea ce dacă este adevărat, ar trebui evidențiat. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:36 (EET)
  • Capitolul referitor la perioada de dominație a extremei drepte
  • Din expresia "Această strategie i-a ajutat pe ceangăi să evite discriminarea și violențele care au atacat comunitățile evreiești, rome, slave și altele.", care ar fi acele comunități "slave și altele" care au beneficiat de discriminare și de violențe, pe motive etnice. Întreb și eu, pentru că de exemplu polonezii, slovacii, sârbii și croații sunt tot slavi, pe lângă ruși, uraineni și bulgari.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:59 (EET)
  • Referitor la expresia privind presupusa deznaționalizare sau secuizare a românilor transilvăneni., tentativele de deznaționalizare ale românilor transilvăneni sunt o realitate istorică incontestabilă. De unde și până unde asta e o "presupunere" ?--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 19:16 (EET)
  Rezolvat. Am lucrat și cu o traducere în maghiară a textului și acolo îmi ieșea că punea la îndoială acțiunea. În textul în limba engleză doar se menționează.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 16:06 (EET)
Măi, da' nemulțumit ești în noul an, ce-ai pățit? Esti bine? ma ingrijorezi Genitilicule, zau asa... Asybarisaport 2 ianuarie 2020 19:35 (EET)

Eu cred că odată pe trimestru pot comenta un pic problema. Nu l-am mai frecat pe om la cap non-stop pentru că nu a fost cazul și fiindcă este mai mult decât evident că până acum a muncit din plin să rezolve unele inadvertențe. Probelemele restante merită însă și ele rezolvate, după părerea mea. Revin, deci:

  • Capitolul referitor la perioada comunismului:
  • Referitor la expresia După o pauză de patru ani în care comunitatea ceangăiască nu a mai fost presată de occident, despre ce anume este vorba în ce privește presiunea exercitată asupra comunității ceangăiești de către Occident ?
  • "Nicolae Ceaușescu a oficiat întâlniri cu conducerea Vaticanului în 1973 și 1978" - poate că expresia a "a oficiat" ar putea fi înlocuită de a avut.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 19:45 (EET)
  Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 08:21 (EET)
  • Cu referire la capitolul despre perioada postdecembristă:
  • Există voci care afirmă cu interesul crescut la factorilor maghiar interni și externi pentru ceangăi are o legătură evidentă inclusiv cu dorința de extindere a bazei electorale a UDMR, cu atât mai mult cu cât procentual vorbind din punct de vedere electoral, organizația respectivă este într-un real pericol de a nu mai intra în Parlament, în condițiile menținerii actualului prag. Cred că ar trebui câteva propoziții și despre acest aspect.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 20:14 (EET)
Există voci multe, dar n-avem surse de încredere. Abia la Andreescu am găsit treaba că nu îi consideră o etnie separată, ci maghiari. Am menționat și faptul că AMCM aparține de UDMR, citând Consiliul Europei.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 11:26 (EET)

Cu referire la restul articolului, punctez alte probleme rezolvabile:

  • Capitolul despre teoria originii maghiare orientale
  • Expresia continuitatea unor populații, indiferent de originea lor (cumană, românească, maghiară sau germană) în spațiul moldav este puțin probabilă datorită invaziilor mongole ce au avut loc în secolul al XIII-lea aruncă textul în cazanul aflat în clocot al disputei româno-maghiare a continuității elementului românesc în spațiul dintre Prut/Nistru, Carpați și Dunăre. Nu cred că este cazul ca o astfel de opinie să distrugă credibilitatea textului. Invazia mongolă a ajuns și în Transilvania, fără însă a-i distruge complet pe „hunguri” și a determina extincția lor. De aceea, expresia trebuie atribuită explicit autorului respectiv, de forma "Potrivit lui XYZ...etc...etc..."--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 20:26 (EET)
  Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:30 (EET)
  • Stilul neuniform al referențierii: [117]:p. 48 versus [118], de exemplu. Ar trebui folosit un singur stil.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 20:32 (EET)
La Andreescu am apelat la [117]:p. 48 pentru a mai reduce numărul referințelor. Acum sunt 333, cu tot cu el cred că ies vreo 350...--Kunok Kipcsak (discuție) 2 ianuarie 2020 20:36 (EET)
  Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 15:52 (EET)
  • Strict referitor la AB/AC: există probleme legate de FOP la unele dintre fotografiile bisericilor de la capitolul „Altele”
  Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:25 (EET)
> 70 de ani de la decesul arhitectului... Apropo: FOP Ok: Biserica din Săbăoani, din Bacău.--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 ianuarie 2020 00:14 (EET)
Nici ultimele două nu sunt OK? Au fost publicate într-o carte în 1985.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 ianuarie 2020 09:29 (EET)
  • Nu sunt prea sigur despre relevanța obiectivă a capitolului despre numele de familie. IMHO originea maghiară a ceangăilor este demonstrată și numele respective sprijină această idee. Totuși, poate că o reorganizare a acestui capitol sub forma unui tabel, eventual colapsabil, ar fi o alternativă mai bună. Adaug și faptul că unele dintre nume încă mai necesită referințe.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 20:55 (EET)
  Rezolvat Făcut tabel, șters ce era nereferențiat. Dacă o fi să găsească cineva o listă mai cuprinzătoare cândva...--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 08:21 (EET)
  • Reiau pe scurt din pagina de discuție:
  • Bârgău nu este în Moldova
  • ideea că Regatul maghiar a avut avanposturi până la Nistru trebuie probată [v. de ex. Rădvan p. 364 unde acesta face afirmația că Cetatea Albă,Licostomo (și alte așezări apar printre custodiile ce aparțineau vicariatului franciscan al Rusiei (Rusia Roșie)]
  • mențin ideea că expresia „Chiar și unele orașe au fost așezate în locuri de importanță majoră din punct de vedere economic, comercial, strategic (Roman, Bacău, Adjud, Târgu Trotuș, Târgu Ocna, Baia, Iași, Huși, Bârlad etc.).” în contextul respectiv, sugerează că toate aceste orașe au fost întemeiate de maghiari, ceea ce este discutabil și în unele cazuri o aiureală, chit că unele nume au substrat maghiar.
Inițial am crezut că o fi o greșeală de traducere și autorul ar fi vrut să spună altceva, dar se pare că nu (secțiunea „Dispute și controverse”). E o aiureală în mare parte, iar pe de alta dacă ne uităm la istoria iașilor și berladnicilor și la faptul că au fost în atenția ungurilor am putea spune alte lucruri :) Iar Baia e săsească, Romanul românesc and so on. Deci trebuie scos neapărat.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 11:03 (EET)
  Rezolvat. Am șters lista. Doar pentru unele orașe precum Târgu Trotuș sau Bacău s-ar putea găsi surse că au fost fondate de maghiari, în rest nimic. Și până și aici e o problemă, fiind vorba de secolele XII-XIII unde sursele documentare sunt mai mult inexistente și informațiile se bazează pe presupuneri.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 11:09 (EET)
  • mențin ideea că deja cu începere din secolul XII nu prea mai putem vorbi de migrații, ci de invazii tătare, incursiuni, expediții sau colonizări în relație cu diverse popoare sau structuri statale. Termenul de migrație este deci impropriu folosit în text, în relație cu epoca de după secolul XIII de după sedentarizarea tătarilor Hoardei de Aur.
  • formularea "limba maghiară vorbită de ceangăii din Moldova se compune dintr-un dialect ceangăiesc, sau două dialecte ceangăiești de nord și de sud" tot neclară rămâne.
  • formularea "crimele de violență" nu este cea mai fericită. Poate formulări de genul crime asociate violenței sau crime în context violent ar fi o soluție.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 22:45 (EET)
  Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 15:59 (EET)
  • mențin idea că Harta.jpg rămâne o hartă problematică, chiar dacă există o mențiune de informare care explică ceea ce nu arată harta. Mă rog, în lipsa uneia mai bune ar putea fi eventual tolerată la limita limitei (deși sunt tentat să spun că nu ar trebui tolerată). Totuși, discuțiile pe marginea hărților făcute de Cepleanu m-au convins că hărțile clare făcute pe marginea unor date evidente și necontestabile sunt cea mai bună alternativă. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 23:25 (EET)
Harta e realizată într-o perspectivă diacronică și e normal să nu mai corespundă realității actuale. Voi încerca (nu știu dacă voi și reuși) să fac o altă hartă raportându-mă la localitățile unde s-a menținut această cultură. În mare ar corespunde cu Map of Csangos in Moldavia.png a lui István Győrffy.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 08:21 (EET)
Pe de altă parte harta e problematică nu atât celor care nu au citit articolul ci mai mult celor nu au citit Codex Bandinus și alte rapoarte ale unor misionari italieni, maghiari, polonezi, balcanici ..., publicate/traduse de Hurmuzaki-Densușianu, Iorga, Călători străini [...], Antal Horváth etc. Adică e nevoie de un nivel de specializare ridicat în ceea ce ține de istoria catolicismului și minorităților maghiare și germane în Moldova pentru a o interpreta corect. Harta poate servi doar drept motiv de scandal pentru trepădușii nervoși care văd în orice informație care nu le este pe plac în „tendințe expansioniste budapestane”, „propagandă șoroșistă” ... to be continued. --Kunok Kipcsak (discuție) 11 ianuarie 2020 14:32 (EET)
Harta aia este pur și simplu defectuos creată... E ca și cum aș face eu o hartă a răspândirii indienilor din subcontinentul indian în Statele Unite și aș acoperi toată suprafața cu aceeași culoare, de aceeași intensitate, că doar indienii sunt peste tot în Statele Unite, nu ? Ce ar sugera acea hartă, va mesaj vizual ? Că SUA sunt o țară de indieni, nu ? Adică ar fi suficient un singur indian în Insulele Hawaii, ca să acopăr Hawaii cu culoarea indienilor, să zicem.
Ceea ce i-ar trebui hărții ăleia în primul rând, ar fi transformarea petelor de culoare în arii de puncte cu suprafața dintre puncte cu aceeași culoare cu restul Moldovei, pentru a putea transmite vizuale mesajul că ceangăii sunt o proporție doar, din întreg. După aia, fie ar trebui umblat la densitatea punctelor în raport cu proporția lor în teritoriul dat, fie la intensitate de culoare, fie la amândouă, cu o scală explicativă care să lege densitatea de culoare și a punctelor de o reprezentare proporțională. Mă rog, dacă rezolvarea chestiei cu densitățile de culoare și ale punctelor necesită un înalt grad de cunoaștere a problemei și multă migală, fiind ceva extrem de complicat de făcut, cea cu punctele - fie ele și aflate în distribuție uniformă ar fi de bază și în același timp fundamentală. --Accipiter Gentilis Q.(D) 11 ianuarie 2020 14:55 (EET)
Exemplul pe care l-ați dat nu este cel mai fericit, dar hai să zicem. Harta se referă la prezența culturii de-a lungul timpului, nu la populație. La populație e și mai complicată treaba, dar cultura e altă mâncare de pește. Pentru demografie nu degeaba am pus alta mai sus, a lui Győrffy (nu Daniela Győrffy)...--Kunok Kipcsak (discuție) 11 ianuarie 2020 15:04 (EET)
Eu cred că ce am avut de spus, am zis. O hartă, în concepția mea, trebuie să transmită un mesaj exact și util. Harta, astfel cum este acum, pe lângă ilustrarea (poate corectă) a distribuției geografice, sugereză ideea că locurile respective sunt ocupate exclusiv de ceangăi, ceea ce este fals. În plus nu este de-a lungul timpului, fiindcă se referă la o perspectivă actuală, în care granițele sunt cele de după anii 1990. Mai mult, nu face distincție între totalul catolicilor și ceangăi, sugerând o altă idee actual falsă, că absolut toți toți catolicii din Moldiva sunt în prezent și ceangăi. Ca să fie complet, zone precum Bilbor, Dămuc, Bicaz Chei, Huisurez - care au o proporție de peste 90 % români sunt trecute le ceea ce s-ar vrea a fi arealul locuit de secui. Mai sunt și altele (de exemplu sugerează că ceilalți ceangăi, din Ghimeș și din Țara Bârsei n-ar fi catolici, din moment ce ceilalți cu albastru sunt trecuți la ceangăi și catolici), dar că să fiu mai scurt, concluzia este că e o aiureală, în perspectivă diacronică sau nu. --Accipiter Gentilis Q.(D) 11 ianuarie 2020 15:28 (EET)

ReevaluăriModificare

Comandă rapidă:
WP:RAC

Puteți propune reevaluarea unui articol de calitate atunci când aveți argumente că acesta nu îndeplinește criteriile de calitate. Discuția se va desfășura după aceeași procedură ca în cazul articolelor nominalizate pentru acordarea statutului.

Pentru a propune reevaluarea unui articol urmați acești pași:

  1. Introduceți formatul {{RAC}} în articolul ce vreți să îl propuneți spre reevaluare și salvați pagina.
  2. Din formatul RAC, dați clic pe „lăsați un comentariu”.
  3. Va apărea o pagină nouă, unde va trebui să spuneți motivele pentru care considerați că articolul trebuie reevaluat, semnați-vă cu patru tilde (~~~~), și salvați.
  4. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/nume articol}}, și introduceți-l în partea superioară a listei de reevaluări. Înlocuiți „nume articol” cu numele propriu-zis al articolului.

Pentru a vă exprima opinia vă rugăm să începeți comentariile prin cuvinte precum Păstrează sau Retrage și să vă argumentați opiniile.

Evident că în acest caz nu se poate ajunge la un consens total cu privire la păstrarea calificativului, din moment ce există oricum cel puțin o părere care să susțină retragerea calificativului, anume cea a persoanei care a propus retragerea. Responsabilii cu articolele de calitate vor decide dacă este justificată retragerea calificativului conform părerilor exprimate.


Sava HențiaModificare

Trebuie retras statutul de AC deoarece, pe buna dreptate, are eticheta TON, deci in mod evident din cauza ca Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie, nu poate fi AC. Asybarisaport 20 octombrie 2019 20:33 (EEST)

A se vedea Discuție:Sava Henția#Ton. În opinia mea, problemele expuse acolo au fost rezolvate.--Accipiter Gentilis Q.(D) 1 decembrie 2019 18:29 (EET)

De aceea am și scos eticheta...--Accipiter Gentilis Q.(D) 1 decembrie 2019 21:07 (EET)

La citirea pe diagonală a introducerii, am remarcat mai multe exprimări non-neutre, de același gen care m-au făcut să mă implic la Valeriu Pantazi, de exemplu „Modul lor de execuție, sensibilitatea, carnalitatea senzuală și împlinită mascată de o boare argintie a luminii lunii aflată în crepuscul, cu motive preluate de la marele magician francez de la sfârșitul secolului al VIII-lea, nu au avut șansa de a se perpetua în opera vreunui alt artist român”. E fără ghilimele, nu e un citat și nu este însoțită de vreo sursă. Cercetare originală în cel mai rău caz, ton neenciclopedic în cel mai bun. PS. Observ că Asybaris01 ar fi putut să încerce să identifice de unul singur problemele din articol, dar a decis să îl „auto-nominalizeze” la retragerea AC. Nu e prima dată când o face, dar de la concluzii deocamdată mă abțin. //  Gikü  vorbe  fapte  1 decembrie 2019 21:46 (EET)

Si ce Gikule? Vrei sa-mi tai gatul? Eu am pus la reevaluare pentru ca nu am timp si chef sa-i fac ce vrei tu si Gutza. Ar trebui sa faceti matanii ca aveti pe ce lucra si sa-l corectati, nu sa ma acuzi pe mine ca am semnalat ca daca are Ton nu e AC. Pune mana si munceste daca vrei, daca nu, luati steluta si va fi articol obisnuit nu AC. Ce eu sunt sclavul vostru? Asybarisaport 1 decembrie 2019 21:57 (EET)

[Conflict de modificare] Regret că mă văd nevoit să explic, dar noțiunea "în diagonală" descrie cât se poate de exact situația, deoarece citit în diagonala "ailaltă" rezultă că e acoperit de referința 16 de mai jos (adică de la al cincilea paragraf al capitolului "Studiile și cariera"... (aka aia preluată de la pagina 358 din Funzetti).--Accipiter Gentilis Q.(D) 1 decembrie 2019 23:31 (EET)

Acum sa revenim la "exemplul" contestat. Probabil ca tu nu ai auzit de marii critici de arta din Romania, asa cum este in cazul concret de acum Ion Frunzetti... pag. 358 referentiat la nr. 16. Daca la Chisinau in curtea ta unde te invarti impreuna cu Dodon, nu s-a auzit de Ion Frunzetti, sa stii ca pe aici si prin lume s-a auzit. Textul ala nu este cercetare originala in cel mai rau caz, nici ton in cel mai bun si sigur nici un melanj toxic pus de mine la vrajeala. Este un text pe care l-am reformulat pentru ca regulile de aici nu permit ferma de citate. Faptul ca Frunzetti l-a laudat pe Hentia la superlativ este ceva notabil, asa cum Hentia ca pictor este notabil pentru Romania si nu pentru Basarabia. Asta face diferenta care denota ca nu este suficient sa stii sa citesti, ci trebuie sa mai si intelegi ce citesti. Poarta un nume chestia asta dar am un lapsus acum. Acelasi lucru se intampla si la Luchian unde se accentueaza uneori in exces saracia, umilul, boala, iubirea de oameni, melancolia, ura fata de bogatani etc. D-aia am pus Ton acolo, cu toate ca am atenuat eu destul de mult asta. La fel este cu Bancila, etc, nu mai reiau. Dar cine sa inteleaga? Te bagi ca musca-n lapte si crezi ca inventezi focul.Asybarisaport 1 decembrie 2019 23:26 (EET)P.S. Din partea mea faceti praf si pe Hentia si pe Pantazi si pe... tot ce urmeaza, nu ma mai intereseaza.
@Asybaris01: Făcând abstracție de subtilele atacuri la persoană la adresa mea... am explicat la Wikipedia:Reevaluare articole bune/Valeriu Pantazi/1 că este important ca textul unui articol să fie enciclopedic, iar atunci când este nevoie de expus părerea unui om de artă, această părere trebuie să apară în context, cu ghilimelele de rigoare și cu o remarcă atașată, de genul „conform criticului de artă Ion Frunzetti”. //  Gikü  vorbe  fapte  2 decembrie 2019 10:36 (EET)
Mi se pare destul de rezonabil, în special chestia aia cu "conform lui Cutărescu". În rest ghilimelele nu vor putea fi puse întotdeauna, deoarece cea mai mare parte din texte au fost reformulate.
Pe de altă parte, când e vorba de tonul neutru al unui articol, nu poți face abstracție nici de cei care elogiază personajul, nici de cei care-l înjură. Însă dacă nu-l înjură mai nimeni, nu este pertinent motivul de a nu insera în mod decent elogiile, pe motiv că articolul este dezechilibrat.
Într-o altă ordine de idei (independent de autorul acestor articole, aka Asybaris01), recomand tuturor care au ceva de comentat despre acest gen de articole să le citească pe cât posibil mai întâi cu atenție de la cap la coadă și să încerce ulterior să se ducă să vadă tablourile, NU NUMAI imaginile acestora. Vizionarea tablourilor poate avea un efect salutar asupra opiniilor despre articol. Altfel spus, când veți citi despre "galbenul de Coșula" mergeți și vedeți mănăstirea Coșula, pentru că până nu o veți vedea nu veți înțelege ce e cu acel galben. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 decembrie 2019 11:09 (EET) P.S. Eu unul, așa am procedat.
Cred că, din contra, pentru ca articolul să iasă neutru trebuie să ignori pe cât posibil propriile impresii despre subiect. Stăpânul inelelor, la popularitatea pe care o are printre fanii genului fantezie și la moștenirea cu adevărat incontestabilă în genul dat, s-ar putea spune că ar fi justificat să fie scris în ton elogiator, dar după cum vedem citind pe diagonală introducerea, nu e. Apoi, nu este relevant cât de pregătit este cititorul la un anumit subiect, în articolele Wikipedia el trebuie să găsească o explicație clară de ce opera cutare este considerată de referință în arta românească, de ce „galbenul de Coșula” are semnificația pe care o are etc., fiindu-i furnizate argumentele criticilor în mod neutru, indiferent de existența sau inexistența criticii negative. Rămân la ideea că în textul unui articol este vital să fie clar unde se termină textul enciclopedic, care trebuie să fie mai mult sau mai puțin sec – dar la sigur neutru –, și unde începe caracteristica dată de Cutărescu. //  Gikü  vorbe  fapte  2 decembrie 2019 11:34 (EET)
Era vorba de faptul că propriile impresii despre subiect pot influența înțelegerea motivelor pentru care cineva anume, care a consemnat date într-o sursă, scrie într-un anume fel despre acel subiect. Adică e util să citești un comentariu despre o carte, dar cel mai important este să citești tu însuți cartea pentru a-ți forma propria opinie.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 decembrie 2019 11:44 (EET) P.S. O fi trebuind să fie sec, dar asta nu înseamnă că e prohibit să să fie și agreabil.
Reversul medaliei este că nu prea e în regulă să ataci ceva ce nu ai cunoscut tu însuți. Adică să spui despre o chestie că e "o porcărie" bazându-te pe opiniile altora, nu e cușer. Și, strict la subiect, un articol despre artă nu este același lucru cu un articol despre un sistem bielă-manivelă sau despre Linux, deși toate articolele trebuie să se supună acelorași comandamente, la modul general. De notat însă că și inovația are o totuși o limită, ce e drept. -Accipiter Gentilis Q.(D) 2 decembrie 2019 11:51 (EET) P.S. În plus un astfel de articol are menirea de a te convinge și "să vezi tablourile", nu numai să "te informeze" precum că ele "există".
Misiunea cunoașterii nu este numai pur teoretică, ci trebuie să aibă o finalitate practică, de cele mai multe ori palpabilă. Cunoașterea nu este așadar independentă de subiect sau de obiect și, mai ales, de individ. Deci trebuie să te adresezi individului, iar arta este o formă de cunoaștere care se adresează atât minții cât și sentimentului sau sufletului. Ce sentiment poți să ai față de Linux, sau ce senzație interioară îți poate crea o bielă-manivelă ? În schimb un tablou apelează din start la contextul în care se află individul, la experiențele lui anterioare și la cele ale mediului social în care se află, precum și la caracteristicile proprii (educație, fire, bagaj de cunoștințe, etc...), de aceea limbajul care îl descrie e un pic altfel (și nu vorbim de poezie...).--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 decembrie 2019 12:03 (EET)
(sper că nu aveți ceva împotrivă: am realiniat paragrafele mai spre stânga) Pot să mă aduc pe mine ca exemplu, și asta nu ar fi un argument obiectiv, dar... sunt mulți oameni care au sentimente de admirație supremă pentru Telescopul spațial Hubble și sistemul de operare Linux și nu îl au pentru picturile niciunui artist. Este foarte posibil să nu am dreptate, dar cred că asta nu mă face pe mine sau pe cei cu aceleași opinii mai puțin cultivați. Nu neg că este corect ca limbajul să fie adaptat în funcție de subiectul descris (mai sec la Linux și mai puțin sec la Mona Lisa), dar conform WP:PDVN un articol trebuie formulat „în felul în care simțiți că lumea se referă la obiectul articolului, și nu neapărat așa cum simțiți în mod personal că stau lucrurile” și că el „trebuie să poată fi acceptat în aceeași măsură de persoanele cărora le place și de cele cărora le displace ideea/obiectul articolelor”. (Menționez aici că nu e vorba că „îmi displace”, ca cititor, obiectul articolului, dar că mă aștept ca articolul să mă informeze într-un mod care nu mă impune să trag anumite concluzii.) Combinația ăstora două ne impune să scriem pe un ton neutru. //  Gikü  vorbe  fapte  2 decembrie 2019 12:27 (EET)
E corect și nu contrazice nimeni de aici necesitatea PDVN și în plus nu "achiesez" cu modul în care Asybaris01 s-a exprimat mai sus. Cu toate acestea, nu pricep care e problema dacă textul consemnează impresiile criticilor de artă, reformulate sau nu, în mod echilibrat. Că vouă nu vi se par echilibrate, e posibil să fie și asta, dar de unde vreți să imagineze autorul alte păreri dacă astea sunt cele ale criticii de specialitare ? În plus nu e clar dacă a pus o referință la sfâșit, că e opinia preluată din sursă ? Giku, haideți să nu investigăm pe care parte a găinii iese oul, că nu e ok... Dacă reformulezi textul în mod accesibil nu e bine că încalcă PDVN, dacă nu-l reformulezi e fermă de citate, dacă nu-i dai articolului un ton agreabil și plăcut, nu ți-l citește nimeni, etc... Mă rog, o să mai trec odată cu privirea prin articol dar mă tem că voi avea aceeeași opinie pe care o am în acest moment. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 decembrie 2019 13:09 (EET) P.S. Un articol enciclopedic nu e un articol pe care nu-l citește nimeni și stă prăfuit într-un raft, sub un borcan cu murături de iarnă, e un articol care are o anume misiune obiectivă.
@Accipiter Gentilis Q.: Eu nu mă îndoiesc de capacitatea Dvs. de a închega un articol enciclopedic, cum de altfel nu mă îndoiesc nici de capacitatea lui Asybaris01 de a face același lucru. M-am văzut nevoit în discuția aceasta să aduc argumente care nu mi-ar fi plăcut să le expun, toate acestea pentru a încerca să demonstrez că a spune că „modul de execuție ... nu a avut șansa de a se perpetua în opera vreunui alt artist român” nu este o exprimare neutră, chiar dacă noi în trei știm că vine de la un critic de artă. Ziceți că dacă nu a venit nimeni să zică „Domnule Frunzetti, haideți să nu descalificăm toți contemporanii Maestrului Henția opinând că creația lui nu va fi niciodată egalată”, atunci e ok să specificăm aceasta în articol ca fapt obiectiv. Eu nu sunt de acord, dar întrucât sunt – probabil pe dreptate – în minoritate, îmi retrag toate pretențiile de la acest articol, asumându-mi libertatea să nu-mi mai bat capul de reformulări în ce ține de PDVN în domeniul artei. Asta după ce o serie de întâmplări anterioare mi-au tăiat pofta de implicare în PDVN la politică. Vă mulțumesc frumos pentru că ați investit timp să îmi explicați pe îndelete punctul Dvs. de vedere; știți că vă apreciez sincer că faceți asta cu toți utilizatorii, de la novici până la experimentați. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  2 decembrie 2019 13:32 (EET)
Din punctul meu de vedere, misiune obiectivă a oricărui articol de aici de pe Wikipedia este aceea de a promova cunoașterea. Fiecare disciplină are însă de cele mai multe ori elemente de limbaj propriu și instrumente proprii cu care interpretează cunoașterea. Una dintre datoriile noastră este de a face limbajul disciplinei respective sau instrumentele acesteia accesibile publicului larg. Ca atare opinia dv. precum și modificările sunt binevenite. Că acestea se soldează cu discuții puțin mai contondente sau cu rănirea ușoară a unor orgolii de autor, asta e, ghinion. Stă în puterea noastră să ne menținem calmul (dacă avem această putere) și să împingem împreună căruța înainte.
Întorcându-vă cele spuse: știți prea bine că sunteți printre cei pe care îi apreciez, tocmai pentru că depuneți constant eforturi cât se poate consistente de a împinge căruța înainte. Revenind la subiect: o să mai reiau odată argumentele dv. și o să mai trec odată prin articol, urmărind cele pe care le-ați spus. Presupun că ulterior urmeză să mă păruiesc de acestă dată cu Asybaris01 ... :).--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 decembrie 2019 14:17 (EET)
"...... în opera vreunui alt artist român, așa cum nu au fost repetate nici măcar în opera lui Sava Henția, ulterior." Pe asta nu o vede nimeni? Ca tot vreti echidistanta... Asybarisaport 2 decembrie 2019 14:55 (EET)
În pana mea, mă dau ăștia afară... scriu în timpul serviciului ! Aibi milă ...--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 decembrie 2019 15:12 (EET)

E clar că-mi pierd timpul, dacă mai scriu ceva pe aici... Nu-mi pare rău că am corectat articolul, fiindcă așa am mai aflat ceva de unul ca Henția, deci eu unul mă aflu clar în câștig. --Accipiter Gentilis Q.(D) 1 decembrie 2019 23:52 (EET)

Am lăsat să treacă 1 lună pentru a mă putea distanța oarecum de problemă și am revăzut articolul. Am atribuit explicit unele afirmații cu ton categoric și cam atât. În rest, îmi mențin părerea că tratarea temei este astfel cum ar trebui să fie într-un astfel de articol exhaustiv, care aparține genului de subiect în cauză. Sunt de acord și că tratarea subiectului poate să pară că păcătuiește prin lirism, în raport cu un articol scurt și redus la esențial dintr-o enciclopedie tipărită. Aici însă IMHO trebuie să ne raportăm la o abordare specifică tematicii, abordare care tinde să epuizeze subiectul și care a beneficiat de instrumentele și limbajul proprii atât tematicii aflate în cauză, cât și tipului de subiect, precum și criticii de specialitate.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 12:21 (EET)

Ștefan LuchianModificare

Ton nepotrivit pentru o enciclopedie, deci nu poate fi AC. Asybarisaport 30 noiembrie 2019 09:02 (EET)

Discuția este o pierdere de timp și nu văd vreun motiv valabil pentru a fi continuată (eventualele probleme care ar putea exista la articolul despre Valeriu Pantazi se discută la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/Valeriu Pantazi și nu au legătură cu acest articol.--Accipiter Gentilis Q.(D) 1 decembrie 2019 18:35 (EET)
Subscriu la părerea lui Accipiter Gentilis Q. și consider că Asybaris01 continuă să aducă contribuții de mare valoare Wikipediei. O stea în colțul unui articol nu face articolul unul mai special decât celelalte, astfel că îi propun domniei sale și de asemenea altor utilizatori să nu se simtă constrâns de acest aspect și să continue contribuțiile de calitate în domenii vitale precum arta românească, care fac enciclopedia să arate mult mai bine. Nu trebuie să vă lăsați constrâns de vreun anumit criteriu de la AC dacă acesta vă taie elanul în redactarea articolor și nici distras de utilizatori ai căror păreri sunt divergente față de cele ale dvs. sau de astfel de reacții. Intenția mea în promovarea articolelor dvs. a fost de a echilibra balanța dintre articolele despre muzicieni (aspect des criticat de către alți utilizatori) și cele cu subiecte românești, iar articolele dvs. au importanța și calitatea de a se afla pe pagina principală, acolo unde le este locul.— Ionutzmovie discută 16 decembrie 2019 04:25 (EET)
Aici nu se discuta despre ce contributii sunt sau nu de mare valoare. Aici se discuta despre reevaluarea acestui articol. Dupa cum se stie nu cantitatea primeaza calitatii. Asa cum articolelor din en.wiki nu li se poate evalua calitatea prin prisma numarului mare de contribuitori de acolo, asa si aici nu se poate echilibra numarul mare de articole AC de cantareti doar ca o anume industrie impune un marketing pe masura. Asta este o enciclopedie, nu o cârnățărie. De aceea, preluarea pe nemestecate a asa ziselor AC-uri de la en.wiki este o cutuma abjecta, ca sa citez un clasic in viata. Faptul ca pe en. wiki un articol are un anumit statut, nu inseamna ca il si are. Mai multi contribuitori nu inseamna un filtru al calitatii informatiei mai bun, ci dimpotriva. Revenind la oile noastre, daca eticheta spune Ton nepotrivit pentru o enciclopedie, aici fiind o enciclopedie nu o cârnățărie, inseamna ca articolul nu este un AC. Am explicat de ce este un ton nepotrivit. Ca atare, reevaluarea presupune discutii pe marginea acestui subiect, daca este sau nu este ton nepotrivit. Daca este, el trebuie luat in considerare si corectat la articolele AC sau AB unde se manifesta. Steaua din colt nu conteaza. Asybarisaport 16 decembrie 2019 09:52 (EET)