Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate

Articole de calitate   Propuneri   Criterii   Procedură   Arhivă
Comandă rapidă:
WP:PAC
WP:PAF


Această pagină găzduiește propunerile de acordare a statutului de articol de calitate și cele de reevaluare a articolelor care au deja acest statut. Pentru ca un articol să primească și să-și păstreze statutul de calitate el trebuie să respecte cele mai înalte standarde în privința conținutului și a formei de prezentare, precizate printr-o serie de criterii.

Primirea și păstrarea statutului se fac în urma unor discuții în care utilizatorii își exprimă opiniile cu privire la nivelul de calitate al articolelor. Aceste discuții au loc sub forma unor liste de obiecții la care autorii trebuie să răspundă prin modificarea corespunzătoare a articolului. În finalul discuției unul dintre responsabilii cu articolele de calitate apreciază dacă s-a ajuns la un consens în privința calității articolului și ia decizia potrivită.

Detaliile despre procedură pot fi consultate la pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reguli.

Procedura de nominalizare

Nominalizările pot fi făcute doar de către utilizatorii cu minim 100 de contribuții, și minim 30 de zile vechime la Wikipedia în limba română.

  1. Înainte de a nominaliza un articol, asigurați-vă că îndeplinește toate criteriile de calitate.
  2. Introduceți formatul {{PAC}} la începutul articolului pe care îl nominalizați și apoi salvați pagina.
  3. Din formatul PAC, dați clic pe „Creați pagina de nominalizare”.
  4. Completați formularul de nominalizare preîncărcat justificând de ce credeți că articolul este unul de calitate, semnați-vă cu patru tilde (~~~~) și salvați pagina.
  5. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Titlul articolului}} și introduceți-l la începutul secțiunii de propuneri. Înlocuiți „Titlul articolului” cu titlul propriu-zis.
  6. Modificați pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Număr, adunând numărul de acolo cu 1.

Exprimarea opiniilor

Articolele propuse spre evaluare sau reevaluare pot fi comentate de către oricine. Recomandăm totuși utilizatorilor anonimi să-și creeze un cont (sau să se autentifice) pentru a putea fi contactați ulterior în legătură cu comentariile făcute.

  • În primul rând citiți cu mare atenție articolul și evaluați în ce măsură acesta îndeplinește toate criteriile de calitate.
  • Dacă subiectul articolului nu vă este familiar, menționați acest lucru. Puteți evalua și astfel de articole, dar în acest caz nu veți reuși să comentați decât aspecte de formă.
  • Opiniile se introduc apăsând pe butonul modifică din dreptul secțiunii corespunzătoare. Butonul modifică pagina de sus nu poate fi folosit.
  • Pentru a susține promovarea articolului nominalizat în forma curentă, fără alte modificări, scrieți De acord și expuneți motivele. Dacă sunteți unul dintre autori precizați acest lucru.
  • Pentru a vă opune promovării în forma curentă, scrieți Împotrivă sau Obiecții și faceți o listă cu abaterile de la criterii. Autorii se vor strădui să modifice articolul pentru a rezolva problemele ridicate (sau vă vor explica de ce obiecțiile nu sunt valide). Obiecțiile vagi, care nu pot fi rezolvate direct prin modificări ale articolului, vor fi ignorate. Vă rugăm să reveniți ulterior la pagina nominalizării pentru a vedea dacă autorii au rezolvat problemele. Pe măsură ce modificările făcute în articol răspund în mod satisfăcător obiecțiilor, tăiați propriile comentarii (cu <s> ... </s>), iar atunci când nu mai aveți nici o obiecție nerezolvată tăiați și cuvântul Împotrivă sau Obiecții și scrieți De acord înaintea lui.
  • Autorii modifică articolul pe perioada dezbaterii pentru a răspunde obiecțiilor. Pe măsură ce rezolvă problemele, autorii vor comunica acest lucru dedesubtul fiecărui comentariu în parte, dar nu vor tăia sau șterge comentariile evaluatorilor, ci vor aștepta s-o facă aceștia.
  • Puteți ajuta în procesul de evaluare și prin sugestii care nu reflectă neapărat o susținere sau o obiecție. În acest caz scrieți la început Comentariu.
  • Vă rugăm să nu folosiți în dezbateri imagini — de genul X mark.svg Yes check.svg Symbol support vote.svg Symbol oppose vote.svg — și nici formate cu texte gata scrise, deoarece acestea încetinesc sau întrerup încărcarea paginii.

Felicitări tuturor celor care scriu articole de calitate!

De asemenea le mulțumim participanților din cadrul dezbaterilor de mai jos.

În același timp le suntem recunoscători celor care fac completări și corecturi în articolele propuse ori reevaluate.

PropuneriModificare

Expoziția artiștilor în viață din anul 1870Modificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol foarte bun in opinia mea. Poate fi etalon pentru alte articole care au ca subiect evenimentele publice in domeniul artelor plastice, muzicii, concursurilor publice de orice fel, etc. Asybaris aport 17 octombrie 2017 16:45 (EEST)

Ioan VladimirModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol tradus de pe en.wp, unde este considerat de calitate.--VolohD 3 octombrie 2017 23:46 (EEST)

Mănăstirea Sf. Mihail cu domuri auriiModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol tradus de pe en.wp, unde este de calitate.--VolohD 30 septembrie 2017 04:04 (EEST)

Biserica rotundă din PreslavModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol tradus de pe en.wp, unde este considerat de calitate.--VolohD 25 septembrie 2017 21:27 (EEST)

  • La prima vedere articolul mi se pare mai degrabă potrivit pentru o nominalizare la AB.
  • Traducerea trebuie perfecționată. Există în text expresii care nu se potrivesc uneori prea bine tipicului limbii române (e.g. "aromă protobulgară").
  • Nu prea rezultă explicit din text de ce este considerată "unul dintre cele mai impresionante exemple ale arhitecturii medievale bulgare".
  • Ar ai fi de căutat informații despre subiect (asta nu înseamnă că și există), deoarece:
  • În caz că există date, nu rezultă din text o relație precisă dintre monument și anumite evenimente din istoria Bulgariei (în principiu se înțelege totuși din text că lucrurile deocamdată nu sunt clare, în ce o privește).
  • Infocaseta ar mai trebuii completată
  • Nu sunt menționate date despre constructori/ construire, în caz că se cunosc
Am pus la Lectură suplimentară 2 surse, care cred că pot aduce date utile pentru câteva dintre probleme.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 septembrie 2017 20:26 (EEST)
  • Refs./Bibliografie necesită periere:
  Rezolvat --Accipiter Q. Gentilis(D) 27 septembrie 2017 21:38 (EEST)
  • Kazhdan, Alexander (1991). „Bulgarian art and architecture”
  • Mango, Maria Mundell (2009). Byzantine Trade, 4th–12th Centuries: The Archaeology of Local, Regional and International Exchange
  • Stavreva, Kirilka; Quek, Lynette (2007). Cultures of the World: Bulgaria
  • Delev, Petar; Valeri Katsunov; Plamen Mitev; Evgenia Kalinova; Iskra Baeva; Boyan Dobrev (2006). „10. Zlatniyat vek na balgarskata kultura ”
  • Koeva, Margarita (2003). „Arhitektura na Parvoto balgarsko tsarstvo
  • „Kraglata tsarkva [Biserica rotundă]”. Balgarska entsiklopedia A–Ya [Enciclopedia Bulgară A–Ya]
  • Rashev, Rasho (1995). „Korabat kato simvol v Preslav prez X vek [Nava ca simbol al Preslavului în secolul 10]
  • sunt preluate cu o singură pagină --> trebuie mutate numai la refs.
  • Schwartz, Ellen C. (2002). Reconsidering the Round Church of Symeon
  • nu este folosită la refs.

--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2017 21:42 (EEST)

Iată și versiunea articolului pe de pe en.wp, în ziua în care a primit statutul de calitate. Vedem că i s-a acordat acest statut, cu toate că avea bibliografia care nu este folosită la referințe. Acea versiune are, de asemenea, secțiunea despre contextul istoric, care descrie niște evenimente politice din acele timpuri. Nu cred că acesta e un lucru rău. În fond, crearea bisericii n-ar fi avut loc fără creștinarea Buglariei. Văd că Wikipedia anglofonă are tradiția, - care nu există pe ro.wp - de a pune la început o secțiune numită „Background”, în care se vorbește despre contextul și perioada anterioară evenimentului pe care se axează articolul.--VolohD 25 septembrie 2017 23:07 (EEST)
@Voloh28: Vin cu o remarcă scurtă: e OK aceleași articole să aibă statut diferit în diferite limbi, chiar dacă sunt similare. Mi s-a întâmplat și mie să propun un articol care era AC în rusă, numai ca să fie acceptat ca AB. M-am conformat, deoarece AC-urile sunt evaluate la rowp cu mai multă scrutinitate față de alte Wikipedii, lucru pe care personal îl salut. //  Gikü  vorbe  fapte  25 septembrie 2017 23:38 (EEST)

[Conflict de editare]

Voloh28 vedeți criterile 1 c (cu referire la citarea surselor) și 2b (cu referire la manualul de stil) de la Wikipedia:Criteriile articolelor de_calitate. În subsidiar revedeți Wikipedia:Note și Ajutor:Note.
  • „Dacă furnizați și alte surse de documentare, pe care nu le-ați folosit, puteți să le includeți și pe acestea într-o secțiune de „Lectură suplimentară” sau „Legături externe”, astfel încât un alt contribuitor să poată urmări sursa și să completeze informațiile dvs.”
  • „Dacă o lucrare nu este citată deloc, ea nu poate figura la bibliografie, indiferent cât de prestigioasă este. ”
  • "La note se citează și toate lucrările folosite ocazional sau care pot fi identificate complet printr-o singură citare."--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2017 23:47 (EEST) P.S. Nu pre cred că se mai promovează a ro.wiki vreun AB sau vreun AC fără includerea contextului.
@Gikü, față de en.wp, nu cred că suntem mai catolici. În ce privește conținutul, cred că este suficient și pentru un AC. Diferența între ele constă în primul rând din cât de detaliată este tratarea și cât de diverse sunt sursele (dacă se baza masiv pe una sau două surse, atunci poate că mergea mai degrabă la AB). Cred că subiectul e bine acoperit, și nici nu e plictisitor pierzându-se în detalii inutile. Mi se pare un candidat foarte bun așa cum e. Am trecut prin el cu un cap limpede și am mai corectat niște exprimări. Cred că acum e mai lin la lectură, dar tot cred că ar fi bine să-l vadă și cineva care se pricepe la arhitectură bisericească, sau la arhitectură în general. De exemplu, în loc de nartex, îmi vine să pun pronaos, dar nu sunt sigur dacă e corect sau nu, sau dacă e tot una.
@Voloh28, traducerea e un bun punct de început, dar îmi permit să-ți dau câteva sugestii (scuze pentru referirile la gramatică, dar numai în termenii ăștia pot exprima mai bine regulile generale):
  1. Lecția Vanghelie: când ne vine să scriem care este, mai bine ne întrebăm de două ori dacă chiar așa vrem să ne exprimăm; de multe ori, exprimarea e mai îngrijită dacă pliem toată acea propoziție atributivă într-un atribut simplu format din numele predicativ al propoziției (adică să ne uităm dacă arată mai bine fraza fără care este).
  2. Trecutul simplu din engleză este tradus reflex în română ca perfect compus. Dar engleza nu are un timp verbal care să se mapeze pe imperfectul nostru, care e un timp foarte uzual. Invers, din română în engleză, atât perfectul compus cât și imperfectul devin trecut simplu (de fapt, uneori perfectul compus românesc devine prezent perfect în engleză, dar asta e o subtilitate a traducerilor inverse) și informația asta se pierde. Un articol întreg în română fără imperfect lasă o impresie aridă, așa că e de pus problema la fiecare traducere de verb la trecutul simplu dacă el exprimă un imperfect sau un perfect compus. Experiența mea arată că raportul între imperfect și perfectul compus ajunge să fie aproape de 50-50 și să rezulte o exprimare mai limpede și ușor de lecturat. —Andreidiscuție 26 septembrie 2017 12:46 (EEST)
Poate ajută exemplele din partea de jos.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 septembrie 2017 20:23 (EEST)
Cuvântul „nartex” există în limba română, iar potrivit DEX-ului, este același lucru cu pronaosul, în arhitectura bizantină.--VolohD 30 septembrie 2017 03:50 (EEST)

Cetatea TimișoaraModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale Un articol amplu, bine documentat și bine scris, care tratează un subiect notabil din istoria națională. Este fundamentat pe surse de încredere, tratând toate aspectele principale ale temei, într-un mod neutru. Are o ilustrație corespunzătoare. --Macreanu Iulian (discuție) 23 septembrie 2017 06:37 (EEST)

Mutat de la Discuție Utilizator:Accipiter Q. Gentilis#Cetatea. Datorită implementării noilor taguri, mutarea s-a făcut fără preluarea celor vechi din semnături, pentru a putea fi pagina salvată. Cum botul nu a avut timp să ruleze pentru a înlocui vechile taguri, anumite formatări nu au putut fi preluate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 septembrie 2017 22:14 (EEST)

Ar putea fi utile:

  • Un capitol care să trateze subiectul în ansamblul sistemului defensiv zonal/ regional, în funcție de epocă. Există deja text consolidat la Asediul otoman din 1551, astfel că poate fi preluat din corpul articolului, individualizat și pus la început, eventual și dezvoltat.
  • Un capitol care să relateze despre aspectul turistic/ economic actual +/- ce perspective există în plan (dacă există intenții de dezvoltare pe anumite segmente/ proiecte, etc...)
  • Poate introducerea ar putea fi o idee mai cuprinzătoare.
  • Banat.ro, pressalert.ro nu prea par surse de încredere. Evident, când deschizi sursa de pe banat.ro, o citești și după aia cauți pe net cine e Sorin Forțiu, te prinzi de treabă, dar asta ar trebui să fie (cred eu) la îndemână în descrierea linkului.
  • Linkurile la LE trebuiesc descrise complet.

Îmi voi face timp să mă uit și pe articole similare din alte wikipedii. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 august 2017 23:24 (EEST)

Mulțumesc. Probabil puteți muta această discuție în pagina de discuții a articolului.
Articolul are 80 Ko, peste cei 50-60 Ko recomandați la en:wp. Cu sistemul defensiv zonal poate ar trebui dezvoltat un articol separat, totul depinde de sursele care se găsesc.
Capitolul de turism poate fi extins, dacă se consideră, dar deocamdată totul este doar la Bastionul Theresia, întrebare dacă nu acolo ar trebui dezvoltat.
Cu introducerea se rezolvă, după ce restul articolului are forma stabilă.
Cu sursele online, înainte de 1970 se credea că cetatea a avut o singură centură de fortificații, restul fiind doar planuri (intenții). Cei de acum declară (pe bune) că cei dinainte erau slab informați. Cum cei vechi sunt „referenții”, contestatarii lor sunt nevoiți să publice unde pot, uneori online. Descărcările arheologice menționate în articol dau dreptate surselor care nu par de încredere. O să caut dacă materialele respective au fost publicate și „pe hârtie, cu referenți”, nu numai online (ideea este că online verificabilitatea este mai ușoară). Cei trei „principali”: Hațegan, Opriș și Capotescu au publicat ediții succesive cu ISBN, ca urmare sunt surse de încredere și sunt în trendul celor online. Sorin Forțiu nu este tocmai istoric, ci jurnalist de investigații pe teme istorice. Investigațiile lui sunt mai riguroase decât ale istoricilor, dar e greu de publicat în reviste academice articole de genul „autorii Cutare au fost niște suficienți care n-au verificat sursele și au preluat (Ilieșiu, Preyer etc.)/generat (Griselini etc.) confuzii”. --Turbojet 26 august 2017 14:24 (EEST)
Dimensiunea actuală articolului nu este o problemă, s-a discutat deja asta, iar cu Forțiu e ok atât timp cât descrierea linkului clarifică de ce opinia lui este una care trebuie luată în considerare.--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 septembrie 2017 09:07 (EEST)

Studiile lui Nicolae Grigorescu la ParisModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol inedit si exhaustiv despre perioada de studii a lui Grigorescu la Paris. Asybaris aport 8 iulie 2017 21:33 (EEST)

Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)Modificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Am adus un text suplimentar la capitolul TABLOUL care clarifica interesul si impactul operei in randul populatiei. Consider ca este suficient de bine inchegat cu informatii de calitate. Eventualele scapari vor fi completate la momentul in care se vor gasi surse. Asybaris aport 7 iulie 2017 13:53 (EEST)

Mutat de la Discuție:Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)/AB1#Evaluare

Intuitiv, aș spune că pentru AC mai e de lucru - în sensul că mai trebuie scormonit după anumite aspecte:

  • Influențele culturale pe care tabloul le-a exercitat - cred că aici va fi mai greu va fi găsit material.
Am introdus un text consistent la capitolul TABLOUL in care se vede interesul de public. Influentele culturale nu prea le inteleg. Cand spui influente culturale te referi, in intelesul meu, la influentele catre alte culturi... cultura chineza, cultura Poloniei, cultura Serbiei, cultura Sbrska etc. Astea din urma nu sunt culturi ci spatii geografice in care se manifesta traditiile, ele nefiind culturi, am mai discutat. De spus ar fi popularizarea in manualele de invatamant a imaginii tabloului, adica punctul trei de mai jos... din cate inteleg. Da'... nu am surse din astea. Am cautat ceva pe net, dar nu am gasit nimic. Asybaris aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)
Reformulez: a avut vreo influență asupra picturii altora ? Există copii sau prelucrări cunoscute/ celebre ? A fost model pentru diverse ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)
Daca exista copii cunoscute / celebre, celebre nu puteau fi, fie vorba intre noi, Oprescu, Motroc, Cebuc, Popescu, Brezianu enumerandu-i doar pe cei de dupa 1950 incoace pana in 2009 de unde am bibliografie ar fi spus ceva, nu? Zic si eu, doar nu e o copie celebra si neconsemnata pana acum 10 ani de zile, parerea mea. N-am surse ptr asa ceva. Vrei sa consemnez spune o sursa care zice asa ceva, o caut si scriu aici-așa. Nu? Asa pot face si eu teorii fantasmagorice care pot avea suport in realitate prin extensia logica comparativa cu alte subiecte de acest gen. Despre deteriorari spune doar sursa de la romania libera care nu este sustinuta de referinte. Am preluat informatiile de acolo pentru ca sunt prea bine scrise fara sa aibe un suport informativ autentic. DAR, se face referire cum ca s-ar deteriora si nu ca s-a deteriorat. Trecerea la Pinacoteca s-a facut ca masura de preventie. Acum ... poate a mai dat vreun restaurator cu pensula pe tablou, dar nu am surse de asa ceva. Pot veni si eu cu o supozitie ce tine de realitate. Aceasta este urmatoarea: uitandu-ma la TVEU am vazut cu ocazia unui interviu a lui MIHAI GADEA cu Carmen Dan ministreasa de la interne, ca plimbandu-se ei asa smecheri cum erau prin palatul de interne... am vazut la TVEU Atacul de la Smardan aninat pe holul ministerului. Imediat dupa asta am vazut pe net articolul cu conservarea lui de la Muzeul de Istorie. Am ramas interzis. Inseamna ca este o copie sau tabloul de la muzeu a fost adus la minister dupa aparitia articolului de pe net. Deci... as putea zice si eu ca un pictoras a facut o copie, dar nu sunt sigur de asta. Sunt de parere ca cei ce doresc sa-si spuna parerea aici s-o faca. Eu cred in continuare ca articolul spune prea multe pentru a ramane la stadiul de AB. Asybaris aport 7 iulie 2017 14:21 (EEST)
Uite am gasit o sursa care spune ca Atacul de la Smardan nu mai exista de fapt. El a fost rupt pe bucati si furat in intregime in timpul Revolutiei din 89. Sursa asta am mai vazut-o pe parcursul intocmirii articolului dar nu am luat-o in considerare. O pun la incertitudini? E pe linkedin, asta-i sursa de incredere? Yo nu cred. Asybaris aport 7 iulie 2017 14:52 (EEST)P.S. Oricum individul spune despre studiul de la MNAR nu despre pictura de la MIR. Daca a fost furat studiul de la MNAR la revolutie si tabloul de la MIR sta prin depozite atunci se explica secretomania ce inconjoara decizia de a nu le expune in muzee. Daca faptul este adevarat, trebuie sa se nasca un scriitor sau critic sau istoric notabil care sa publice aceste informatii pentru a putea sa le punem noi pune pe wiki conform ceritelor de editare. Ori, acest lucru tine de viitor, nu de actualitate informationala.
  • Ceva mai mult despre circulația în sine a tabloului și a schițelor (există deja date în text)
  Rezolvat--Accipiter Q. Gentilis(D) 29 iulie 2017 01:26 (EEST)
Tabloul nu a circulat. A fost la Primaria Capitalei pana in anul 1910, an in care a intrat la Pinacoteca statului ca bun de patrimoniu. Circulatia schitelor nu cred ca-i deosebit de relevanta, este mai mult o chestiune de detaliu.Asybaris aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)
Bun și când a fost expus apoi la MNIR ? Să zicem că eu (un simplu cititor - de exemplu) habar nu am unde a fost Pinacoteca Statului și ce înseamnă asta exact. Deci "pe strada... în clădirea ...., între anii.... Din ... a fost relocat la MNIR unde a fost expus... etc...etc." Au existat deteriorări consemnate sau restaurări ale tabloului făcute de specialiști ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)
Buna intrebare !!! Chestiunea asta nu apartine tabloului in sine. De exemplu: Pinacoteca Bucureștiului daca citesti vei vedea pe unde avea depozitele pe unde s-a mutat de-a lungul vremurilor. Astazi Pinacoteca Bucurestiului nu are sala de expozitii si a fost asimilata in spatiul mare de la etaj al Muzeului Șuțu de la Universitate. Acum, nu stiu daca Pinacoteca statului cum era ea denumita atunci este acelasi lucru cu Pinacoteca Bucurestiului, nu stiu nici daca ala care a scris articolul are habar de o diferenta dintre Pinacoteca statului (daca o fi existand asa ceva) si cea a Bucurestiului. Intram aici in alt subiect referitor la spatiile expozitionale ale Muzeul National de Arta al Romaniei care patroneazza de fapt mai multe muzee din Bucuresti ca si din tara, exceptie facand muzeele private care nu au fost donate statului. Este mult de discutat asa ceva si nici nu cred ca cineva a facut o astfel de analiza doar pentru Atacul de la Smardan. Nu stiu ce sa zic. Imi ceri ceva care ma depaseste in chestiunea asta. Asybaris aport 7 iulie 2017 14:08 (EEST)
  • Ceva mai mult despre preluarea ca simbol a imaginii de către mediul cultural + al istoriei oficiale (există deja câteva date în text)

--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 iulie 2017 18:50 (EEST)

  Rezolvat--Accipiter Q. Gentilis(D) 29 iulie 2017 01:10 (EEST)

Articolul de pe historia.ro este de o calitate cel puțin îndoielnică (părerea mea) și în nici un caz nu susține faptul că tabloul a fost folosit de propaganda comunistă, ci relatează doar date legate de prima jumătate a secolului XX. Am reformulat în consecință.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 iulie 2017 21:56 (EEST)

O fi de cacao, Calin Hentea nu este dupa cum scrie si ce scrie. Are doua referinte, una la cacao si una la ZF. O fi si Zf de cacao? Habar n-am. Mie mi s-a parut adevarat tot ce a spus pentru ca am trait vremurile alea si stiu. O fi mistificare... Puteti sterge. Imi cer scuze ca am bagat din surse slabe. Asybaris aport 28 iulie 2017 22:10 (EEST)
Articolul din Ziarul financiar mi s-a părut foarte ok, dar în ceea ce privește pe cel de la Historia îmi mențin opinia. Siteul și redacția de la Historia parcă își fac un titlul de glorie din a pune la înaintare texte de o calitate îndoielnică. Nu este prima dată când se întâmplă, din păcate. Referitor la articolul din ZF, mi s-a părut ilustrativ următorul pasaj:
„viziunea pictorilor și sculptorilor români care au creat în a doua jumătate a secolului XIX imaginile-simbol ale marilor figuri și momente ale trecutului se va înscrie mereu pe linia tonului optimist-patriotic, educativ-eroic, iar pe alocuri exaltat-naționalist din manualele noastre de istorie, oricât de alternative ar fi ele. În fine, poate nu ultimul dintre argumentele prezenței acestor lucrări în imaginarul național oferit copiilor și adolescenților este forța plastică, măiestria artistică, inspirația compozițiilor, portretelor și alegoriilor istorice semnate de marii clasici ai picturii românești care le-au conferit dintotdeauna credibilitate și au entuziasmat spiritele privitorilor.”

Eu unul l-alș introduce în articol pentru că descrie exact problema, dar nu prea știu cum să-l leg astfel încât să se integreze armonios.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 iulie 2017 22:32 (EEST)

Nu-l poti introduce daca nu refaci ce am pus eu din cacao referitor la comunisti. Nu ti-or place tie, dar au facut treaba buna. Ca sa bagi textul asta trebuie facuta referirea la realismul socialist care a fost principala miscare artistica timp de o jumatate secol. La textul cu realismul trebuie dezvoltata iconografia voievozilor pornind de la litografiile facute de artistii straini de la inceputul secolului al XIX si la pictura bisericeasca a ctitorilor care a fost folosita si ea la propaganda. Intri in lăstăriș intr-un articol dedicat unei picturi. Aportul colateral istoriografic devine subiectul principal. Nu e in regula. Faci cum crezi. Eu sunt foooooarte multumit de ce se poate citi din articolul asta. Este bine inchegat in toate cele. Faci cum vrei, baga-l ca citat, e cel mai bine. Asybaris aport 28 iulie 2017 22:45 (EEST)
Era doar o idee care ar fi vrut să împace capra cu varza. Poate pune cineva mâna pe carte lui Boia și vedem ce scrie tipul acolo despre tabloul lui Grigorescu. --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 iulie 2017 22:51 (EEST)

Soimanule, daca nu erau comunistii Atacul... si celelalte nu ajungeau celebre. Comunistii au facut propaganda in randul maselor. Du-te azi intr-o scoala si intreaba de Atacul de la Smardan si vezi ca nu stie nimeni de el. Ai denaturat textul, dupa mine. Sensul era comunismul si cautarea ideologica a eroilor neamului. Ai scos textul cu graficienii ce au facut manuale afise ilustratii si pe Nazarie care era un smecher. Poate ca structurarea nu era buna si trebuia schimbata... nu zic, dar textul era profi si la obiect. Comunistii au avut aportul lor in popularizarea operei. Zic si yo, nu te supara. Eu am terminat definitiv cu articolul asta, nu cred ca mai am ce sa pun in el. Cum doreste comunitatea sa fie textul si imaginile, asa sa fie, eu mi-am luat mana de pe el. Continui epopeea grigoresciana. Numai de bine. Asybaris aport 28 iulie 2017 22:04 (EEST)

Te contrazic un pic. Nu știu în ce măsură ai apucat să pui mâna pe literatură școlară sau literatură dedicată copiilor, tipărită în perioada interbelică. Eu unul am avut marea șansă de a mă înfrupta din ea încă din copilărie și crede-mă, Grigorescu se afla pe acolo... în podul casei bunicilor sub un covor gros de nuci uscate puse pe post de camuflaj, deasupra cărților ascunse sub o pătură și un carton. Ce e drept nu la nivelul la care l-au promovat comuniștii, dar se afla - inclusiv prin Atacul de la Smârdan.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 iulie 2017 22:17 (EEST) P.S. Ani de zile nu am avut voie să mut nucile de acolo, dar a trebuit să cresc pentru ca să pricep de ce...
E ok, e si in podul bunicii si in perioada interbelica. Verificabilitatea textului, ca nu am scris de la mine, spune de perioada comunista. N-am un autor care sa zica de perioada interbelica. Asybaris aport 28 iulie 2017 22:29 (EEST)
Inițial am fost de acord, dar citind mai atent articolul, am văzut altceva:
  • Începe cu ce a făcut biserica catolică, o ia apoi cu neoclasicismul și cu Goya, continuă cu Delacroix și cum s-a folosit de Gaulle de treaba asta și mai apoi italianul cu libertatea Algeriei. Începe după aia cu realismul socialist stalinist și o continuă cu fasciștii
  • În a doua parte descrie cum a fost în Ro: începe cu Evul mediu, o continuă cu secolul XIX și scurt zboară peste perioada anterioară WWI, ca să plonjeze în comunism descriind modul cum aceștia își transmiteau mesajele către bobor.
Treaba cu Grigorescu e băgată cam de-ampixulea în articol. Ia și gândește mâine la rece după ce-ți trec piticii pentru că am reformulat pasajele și ai să vezi că am dreptate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 iulie 2017 22:46 (EEST)
Nu am probleme de rece sau cald. Chiar daca a bagat-o din pix intr-un discurs elucubrant, chestiunea este adevarata. Eu nu tin la textul ala, poti sterge tot ce am pus. Eu cred cu convingere si nu abdic. Gaseste tu un alt autor care sa vorbeasca de propaganda comunista si vei vedea aceleasi opinii. Parol! Asybaris aport 28 iulie 2017 22:52 (EEST)
Deci: de acord cu tine că Grig a fost supralicitat în epoca naționalismului comunist cu conotațiile de rigoare. O știm amândoi prea bine. Problema e de a găsi o sursă credibilă care să descrie chestiunea într-un mod inteligibil și inteligent. --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 iulie 2017 22:56 (EEST)
Galeria cu propaganda comunista sta aiurea acolo........ acum. E ca nuca-n perete. Asybaris aport 28 iulie 2017 22:57 (EEST)
Am rezolvat, cred eu... --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 iulie 2017 23:03 (EEST)
  • Nu merită nici statutul de AB. E amplu, bine documentat, dar frazele sunt alambicate, punctuația e catastrofală, cu virgule băgate între subiect și predicat, numeroase apoziții deschise și neînchise sau nedeschise dar închise. Formulări ca „Argumentele alegerii lui Grigorescu au fost hotărâtoare și datorită susținerii pe care acesta o avea din partea unor personalități importante” (!) nu îs unice. --Mihai (discuție) 11 august 2017 01:43 (EEST)
  • Paragraful 3 din introducere, se repetă „realizarea” de 4 ori.
  • Formulare absurdă: Atacul de la Smârdan, prin monumentalitatea și prin dimensiunile lui, este impresionant prin mișcarea pe care o redă. Adică pre principiul Mama, pentru clătitele pe care le face, e impresionantă pentru cum spală rufele.--Mihai (discuție) 11 august 2017 01:54 (EEST)
Inteleg micile răutăți in comentariile de mai sus, mi se intampla si mie adesea cand citesc unele articole si chiar ma manifest uneori cam la fel. Va multumesc pentru semnalarea problemelor de mai sus. Voi mai trece o data, de doua ori, prin articol sa le corectez. De asemenea, v-as fi recunoscator daca v-ati gasi timp sa ma ajutati la acest demers. In orice editura, exista un asa zis cap limpede care corecteaza textele scrise de catre cei care vor sa publice o carte. Intr-un fel vede cel care a scris si altfel vede o terță persoană, mai ales cand aceasta din urma este si avizata prin profesie sau educatie. Asybaris aport 11 august 2017 09:22 (EEST)
E bine când se implică cineva la o evaluare AB, chiar post factum. În plus critica – chiar aspră și însoțită de anumite aspecte particulare în ceea ce privește limbajul, e binevenită și constituie un impuls în ceea ce privește dezvoltarea articolelor. Pe de altă parte, eu unul nefiind de meserie, întotdeauna am privit cu foarte mult respect recursul la normele limbii, în calitate de unic argument.
Cu toate acestea spuse, eu unul sunt încrezător în șansele articolului de a rămâne AB, cu atât mai mult cu cât el este pentru ro.wiki expresia unei inovații în domeniu. Ca la orice început, drumul nebătut e mai greu de parcurs, atâta tot.--Accipiter Q. Gentilis(D) 11 august 2017 11:32 (EEST)
Am corectat ce am mai gasit, am mai eliminat din virgule, am scos formatul de ortografie. Daca mai este ceva de corectat ii rog pe cei care depisteaza erori sa faca corecturile. Dupa parerea mea nu mai sunt elemente importante legate de text, el nefiind unul agramat care sa necesite o rescriere a lui. Sa se mai uite si alti vorbitori si scriitori de limba romana si ii rog sa semnaleze eventualele greseli. Asybaris aport 11 august 2017 12:34 (EEST)
Am frunzarit cartea lui Boia si nu am gasit nimic referitor la Smardan. Nimic nimic despre razboiul de independenta. Are cu Dacia, Burebista, ungurii, Gelu, Menumorut, Decebal, Mihai Viteazul, Tepes, tigani, evrei, taierea boierilor, țepe, mitul de aparatori ai occidentului, comunisti, evrei din nou, Ceausescu, revolutia din 1989, etc... E interesanta, dar n-am cumparat-o, era un singur volum la anticariatunu.ro. Cartea lui Pop nu am gasit-o. Asybaris aport 23 august 2017 10:00 (EEST)

Am făcut-o eu pe "cap limpede" și mi-a mâncat ceva timp, dar cred că a meritat efortul. Mie mi se pare acum că și obiecțiile de ordin stilistic formulate, pertinente de altfel, au fost rezolvate și evaluarea poate merge înainte. Articolul ar trebui recitit și văzut dacă noua cosmetizare nu a afectat vreun aspect de fond. --Macreanu Iulian (discuție) 16 septembrie 2017 09:13 (EEST)

Am vazut ca a introdus cineva un text care aduce o ambiguitate referitoare la... pe ce teren a ridicat Sturdza palatul sau. Sursele se cam bat cap in cap. Textul nou introdus mentioneaza cate ceva despre un teren de circa 1000 mp aflati in vecinatatea terenului lui Grigorescu (Oana Marinache... cine-o fi?). Se intelege ca Sturdza a ridicat palatul pe cei 1000 de metri si nu pe terenul pictorului asa cum spune Vasile Radu (expert de arta - zice in antetul articolului). Eu nu cred ca este in regula modul de abordare. Daca sunt surse ce se bat cap in cap... se trece informatia la incertitudini - controverse. Adevarul este ca eu nu stiu cine are dreptate si care dintre ei este sursa de incredere. V. Radu e din cluj si e critic de arta, asta nu inseamna ca le are cu Palatul lui Sturdza. Marinache pare ca a avut acces la diferite planuri si proiecte ale edificiului, dar nu stim daca documentele pe care le-a vazut contineau si info despre teren. Si Iulia Iliescu și Marina Motroc spun ce zice V Radu... ca Sturdza a construit pe terenul lui Gtigorescu si nu pe cei 1000 de mp. Habar n-am, si astia care scriu si zic ca-s profesionisti... sunt urechiști. Asybaris aport 4 octombrie 2017 23:28 (EEST)
Din câte țin minte, cred că eu sunt responsabil de introducerea info de la articolul lui Marinache. Aporpo de ea, vezi aici. --Accipiter Q. Gentilis(D) 5 octombrie 2017 01:38 (EEST)
Eu am introdus legătura către articolul lui Marinache, pentru că este de departe mult mai solid documentat decât cel al lui Radu, citând și ilustrând articolul cu referiri la documentele originale, din arhive. Formal, acest articol e o sursă secundară, pentru că indică și sursele primare pe care se bazează. Cel al lui Radu spune o poveste, adevărată sau nu, dar nu aduce nici cea mai mică dovadă în sprijinul celor afirmate. De aceea tind să cred ce afirmă foarte clar articolul lui Marinache: "Anterior licitației, pictorul Nicolae Grigorescu (1838-1907) se oferise să cumpere proprietatea de 936,8 m.p.,pentru completare, dând o formă regulată lotului aflat deja în posesia sa, dar prețul de 20 lei/m.p. nu convenise Primăriei. (A.N.D.M.B., P.M.B. Tehnic, dosarul 83/1896).
Palatul Victoria a fost construit categoric pe lotul lui Sturdza după cum se poate vedea din această fotografie din 1944. Palatul Ghika se afla pe actualul spațiu verde din fața Guvernului în colțul dinspre strada Paris, lipit de actualul Palat Victoria.
În final o părere pur subiectivă, care poate fi ignorată în procesul de evaluare: personal consider că articolul lui Radu e mai degrabă unul scris dintr-un anume interes concret, să încetățenească ideea existenței unui al treilea tablou care era - din pură coincidență desigur, disponibil pentru a fi achiziționat de cine ar fi sărit cu banul ("își așteaptă azi un nou proprietar", ne spune autorul).
Radu încearcă să-și protejeze reputația, nedând de înțeles niciun moment că ar fi văzut tabloul și că îl consideră ca posibilă operă a lui Grigorescu. În schimb, spune o poveste, din auzite ("după spusele proprietarului") în care folosește jumătăți de adevăr și omisiuni, pentru a crea o legendă cât de cât credibilă care să lege presupusul tablou de la Cluj de Grigorescu, via Sturdza:
  • spune că palatul Sturdza a fost construit pe terenul lui Grigorescu (inexact au fost doar vecini)
  • spune că tabloul ar fi avut (nu rezultă clar că mai are încă) o mențiune olografă că i-ar fi aparținut lui Dimitrie Sturdza
  • imediat se referă la palatul Sturdza, creând o confuzie, deliberată sau întâmplătoare, că ar fi vreo legătură între Dimitrie Sturdza (presupusul proprietar al tabloului) - Grigore Sturdza (proprietarul palatului)
  • afirmă fără a aduce argumente că presupusul tablou „probabil era adăpostită la începutul secolului trecut în Palatul Sturdza”, deși acela fiind un edificiu public (sediul MAE), inventarul obiectelor de patrimoniu care s-ar fi găsit fiind ușor de verificat. Sincer nu văd cum existența timp de peste 40 de ani, într-un loc atât de public a unei opere a lui Grigorescu ar fi rămas neobservată și neconsemnată.
Cum am precizat, personal cred că e un articol scris la comandă, dar e o opinie care poate fi ignorată. Articolul prezintă corect situația, în sensul în care aceste informații sunt controversate, neexistând surse alternative de verificare a lor. --Macreanu Iulian (discuție) 5 octombrie 2017 07:47 (EEST)
Scuze, țineam minte că am făcut ceva modificări la pasajul respectiv și e posibil să fie amestecat asta cu o discuție despre Călin Hentea, astfel încât am crezut că eu sunt reponsabilul. --Accipiter Q. Gentilis(D) 5 octombrie 2017 10:04 (EEST) P.S. Tipa (specialistă în istoria artei) pare că știe ce vorbește, deoarece are diverse contribuții care au ca subiect domeniul istoriei arhitecturii bucureștene. Vezi și articolul scris de ea în noiembrie 2012 Complexul Palatului Grigore M. Sturdza, sediul Ministerului de Afaceri Străine în Bucureștiul meu drag, noiembrie 2012 nr. 11, pp. 88-93 (45-47 din fișierul PDF) --> țineam eu minte ceva cu Marinache și Sturdza, fiindcă într-o vreme m-a interesat subiectul forturile Bucureștiului, iar numărul ăsta din Bucureștiul meu drag l-am mai răsfoit (online), în acest sens.

Pentru că în timpul de aproape o lună care a trecut de de la revizia generală pe care am făcut-o articolului nu au fost sesizate aspecte negative referitoare la acesta, propun închiderea discuției și acordarea statutului de AC, dacă nu se înregistrează nicio obiecție relevantă până la data de 20 octombrie 2017. --Macreanu Iulian (discuție) 12 octombrie 2017 09:36 (EEST)

Tușă de finalModificare

Trebuie amanata decizia... Vin cu texte suplimentare. Asybaris aport 18 octombrie 2017 19:34 (EEST)
Obiecția trebuie respinsă. Motiv: nu este o obiecție care se bazează pe argumente valabile. Articol poate fi îmbunătățit și ulterior promovării sale ca AC. Propun promovarea articolului în procedură de urgență, pentru a tăia din rădăcină cheful de cârteală ... :).

--Accipiter Q. Gentilis(D) 18 octombrie 2017 19:45 (EEST)

Trebuie exploatata sursa pe care am pus-o acum la bibliografie. Cine vrea sa ajute, il rog sa s-o faca. In primul rand, tinand cont de bogatia (groaza) de informatie care o aduce Adrian-Silvan Ionescu, trebuie structurat ce anume bagam in articol. Aici as avea nevoie de ajutor. Mai multe căpățâni mai multă șansă sa iasa ceva bun. Nu ca nu m-as descurca, dar pot baga prea exhaustiv si atunci trebuie fragmentat cumva articolul, eventual in articol/e separate. Nu stiu... acum am gasit sursa cautand pe Silvan Ionescu ptr alte chestiuni care ma interesau. Asybaris aport 18 octombrie 2017 20:21 (EEST)

Sunt de acord cu Accipiter, că nu aceasta e procedura corectă: dezbracă-te că te ... îmbracă-te că nu te mai .. :) Articolul poate fi completat perpetuu cu informații din surse de încredere. Oprirea evaluării s-ar impune doar în situația în care noua sursă ar aduce o cantitate semnificativă de informații relevante - care nu au fost cuprinse în articol, caz în care seriozitatea propunerii pentru a fi evaluat ca AC ar cădea în derizoriu. Din fericire nu este cazul cu sursa indicată, care poate servi doar pentru completări și referențieri. Ea are puține referiri la subiectul articolului (vreo 10), care nu aduc însă noutăți majore. O spune de altfel direct și domnul Ionescu, că „lucrarea a fost amplu analizată de G. Oprescu și este greu a mai adăuga ceva la pertinentele sale studii.” Iar lucrarea lui Oprescu e baza temeliei fundamentului articolului. Din punctul meu de vedere, ce ar putea fi folosit din noua sursă ar fi:

  • pus ca referință suplimentară la paragrafele referitoare la comanda de la primăria Bucureștiului, neparticiparea lui Grigorescu la lupta redată în tablou, documentarea pe front etc.
  • completat și referențiat paragraful cu unitățile care au participat la atacul real
Cred că treaba asta trebuie să se afle în articolul despre atac, nu în cel despre tablou. Am să fac eu articolul despre Atacul de la Smârdan, după care - ținând cont că probabil va fi bazat în principal pe o singură sursă, d-l Macreanu - dacă va considera că e cazul, îl va adăugi/ corecta/etc... --Accipiter Q. Gentilis(D) 19 octombrie 2017 19:08 (EEST)
  • completat cu un mic paragraf despre confuzia dorobanți-infanteriști, pe care o rezolvasem deja
  • completat la analiza critică cu evaluările lui Vlahuță, Delavrancea și Petrașcu, care aduc unel nuanțe și confirmări ale altor aprecieri deja prezentate.

Alte elemente ar putea fi folosite, eventual, doar pentru context, dar nu trebuie exagerat, pentru că riscăm să alocăm mai mult spațiu contextului decât subiectului propriu-zis (tabloul). --Macreanu Iulian (discuție) 19 octombrie 2017 09:40 (EEST)

 ... urâcioșilor ! Lumea vrea giagichi si voi cu reguliliii ! Asybaris aport 19 octombrie 2017 10:26 (EEST)
Mey, am încercat să găsesc sursa aia ca să o citesc și eu, în ideea de a da un ajutor, dar cred că m-am ramolit, nu am dat de ea... Trimite-mi-o pe e-mail, te rog, sau dă-mi un link, ceva...--Accipiter Q. Gentilis(D) 19 octombrie 2017 19:00 (EEST)
Păsărarule are link colea la Bibliografia articolului, cum naiba nu dai de ea, că Șeful a citit si-a dat si citat din ea. PENEL SI SABIE... are link bossule. E un PDF. Asybaris aport 19 octombrie 2017 20:28 (EEST)
Ti-am dat mail. Vezi ca gasesti pe net si ptr razboiul crimeii: CRUCE SI SEMILUNA de acelasi autor. E ffff buna. Asybaris aport 19 octombrie 2017 20:32 (EEST)
Eu credeam că vorbești de Crăciun, Cornel, Reprezentări ale războiului în pictura românească, Anuarul Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, vol. V-VI/2002-2003, Târgu Mureș, pp. 284-296. Am căutat-o de mi-au sărit okii...--Accipiter Q. Gentilis(D) 19 octombrie 2017 20:51 (EEST) P.S. Croncăne și tu în japoneză, ca să te înțeleg...
Am scanat rapid după "rdan". Nu prea sunt multe de băgat, la prima vedere, dar ce e, merită completat:
  • faza cu Theodor Aman de la pag. 135. și cu Mirea de la 195 (adică au mai fost și alții care au mai încercat să picteze despre subiect). Cred că s-ar putea face un capitolaș, despre momentul Smârdan în pictura românească, bazat pe ce scrie în cartea asta. Eventual, poți să-l faci - dacă vrei, în Atacul de la Smârdan, dar cred că i-ar sta mai bine aici.
  • poate faza cu litografia de la pag. 156
  • clar diferențierea dorobanți - infanteria de linie de la p. 180 +/- ce mai e nou pe la 179, 181, 182
  • Delavrancea 185, chestia cu planșele de la 190 + ce-a zis mai sus d-l Macreanu.--Accipiter Q. Gentilis(D) 19 octombrie 2017 21:09 (EEST)

Józef PiłsudskiModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Traducere a variantei de la Wikipedia engleză, unde are statutul de AC.— Ionutzmovie discută 14 februarie 2017 03:01 (EET)

Este o traducere proaspătă, asistată de traducerea automată din CX, și cred că are nevoie de o citire a cuiva care să-i netezească asperitățile exprimării. —Andreidiscuție 14 februarie 2017 10:21 (EET)
Voi face eu o periere în zilele următoare.
@Accipiter Q. Gentilis: Pentru că te-ai luptat cu chestiunile poloneze din WWI și ești în temă, te rog să faci cuvenitele modificări și să adaugi legăturile interne către articolele pe care le avem deja în limba română (unități, bătălii etc.). --Macreanu Iulian (discuție) 2 octombrie 2017 09:58 (EEST)
Ok.--Accipiter Q. Gentilis(D) 2 octombrie 2017 15:06 (EEST)
Nu a fost prea mult de rezolvat.--Accipiter Q. Gentilis(D) 13 octombrie 2017 20:27 (EEST)

Articol tradus din engleză unde are statutul de AC. Traducerea este una îngrijită, fără greșeli semnificative. Am mai făcut o revizuire și o serie de mici corecturi. Propun închiderea discuției și acordarea statutului de AC, dacă nu se înregistrează nicio obiecție relevantă până la data de 20 octombrie 2017.--Macreanu Iulian (discuție) 12 octombrie 2017 10:28 (EEST)

  • Linkurile de tip {{Ill-wd|Q...|3=...}} trebuiesc luate și ele la puricat și completat, deoarece instrumentul de traducere nu a ales cele mai bune variante de nume, în ceea ce privește limba română.
  • Există pe ici pe colo porțiuni mici de text, propoziții sau fraze la sfârșitul unor paragrafe, nereferențiate. Există chiar și un scurt paragraf, fără refs.
  • Arborele de la capitolul „Strămoși”, pe ce surse se bazează ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 13 octombrie 2017 17:19 (EEST)
  • Ele sunt niște traduceri umane, ca tot restul articolului, nu e nimic automat în ele. Nu instrumentul de traducere le-a ales.
  • Arborele nu pare să aibă propriu-zis în acest articol vreo referință. În original, el postdatează promovarea ca en:WP:FA. —Andreidiscuție 13 octombrie 2017 23:07 (EEST)

Ei, va fi de muncit un pic, dar cred că o putem scoate la capăt, până la urmă.

Problema mea cu linkurile de tip {{Ill-wd|Q...|3=...}} e faptul că în acest stadiu, generează uneori potențiale denumiri de articole cam ciudate, sau în engleză. O să iau fiecare link în parte și o să modific acolo unde e de modificat.
Cu arborele ăla, o să caut, cu siguranță există pe undeva ceva. Nu văd motivul pentru care am scoate tabelul, numai pentru a înghesui articolul într-un pat la lui Procust. Dimporivă, văd un motiv pentru a căuta surse, care cel mai probabil sunt accesibile.
Cu restul de căutări, nu mă bag. Piłsudski nu a fost un tip care să-mi stimuleze interesul. --Accipiter Q. Gentilis(D) 13 octombrie 2017 23:52 (EEST)
Linkul către articole e exact eticheta în română a itemului de la Wikidata. Dacă nu există etichetă în română, e pusă cea în engleză; dar ar trebui să fie etichetă în română pentru toate. Eu am mai pus, dar o fi scăpat pe ici-colo. —Andreidiscuție 14 octombrie 2017 01:02 (EEST)

ReevaluăriModificare

Comandă rapidă:
WP:RAC

Puteți propune reevaluarea unui articol de calitate atunci când aveți argumente că acesta nu îndeplinește criteriile de calitate. Discuția se va desfășura după aceeași procedură ca în cazul articolelor nominalizate pentru acordarea statutului.

Pentru a propune reevaluarea unui articol urmați acești pași:

  1. Introduceți formatul {{RAC}} în articolul ce vreți să îl propuneți spre reevaluare și salvați pagina.
  2. Din formatul RAC, dați clic pe „lăsați un comentariu”.
  3. Va apărea o pagină nouă, unde va trebui să spuneți motivele pentru care considerați că articolul trebuie reevaluat, semnați-vă cu patru tilde (~~~~), și salvați.
  4. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/nume articol}}, și introduceți-l în partea superioară a listei de reevaluări. Înlocuiți „nume articol” cu numele propriu-zis al articolului.

Pentru a vă exprima opinia vă rugăm să începeți comentariile prin cuvinte precum Păstrează sau Retrage și să vă argumentați opiniile.

Evident că în acest caz nu se poate ajunge la un consens total cu privire la păstrarea calificativului, din moment ce există oricum cel puțin o părere care să susțină retragerea calificativului, anume cea a persoanei care a propus retragerea. Responsabilii cu articolele de calitate vor decide dacă este justificată retragerea calificativului conform părerilor exprimate.