Discuție:Avram Iancu

	De făcut pentru articolul Avram Iancu:	modifică  · istoric  · înnoiește
Câteva lucruri pe care le puteți face: Altele: trebuie urmărită activitatea wikipediștilor antiromâni promaghiari (vezi istoricul paginii pentru alte detalii) deoarece aici nu este o tribună a dezbaterilor și a invențiilor istorice ci o wikipedie română și echidistantă

Cred că secțiunile despre cele două masacre pot fi șterse din acest articol deoarece a fost creat un articol separat, Masacre în Transilvania, 1848-1849.--Mycomp (discuție) 21 august 2011 17:27 (EEST)

• lucrarea citată al lui Hilda von Klausenburg, nu poate fi acceptată. Este un studiu scris sub pseudonim (traducerea numelui ar fi "Ildiko de Cluj"), nume necunoscut în literatura de specialitate, editura virtuală „corvinus” este la fel de nenotabilă ca și „von Klausenburg”.--Zsolt (discuție) 23 august 2011 12:03 (EEST)

Ok. Multumesc pt. comentariu. In cazul asta sterg ref-ul si din articolul celalalt. ErdKo 23 august 2011 13:41 (EEST)

• Cine este Marius Diaconescu? referință inacceptabilă, există Lector dr. Gheorghe Marius Diaconescu (Terraflorin), este vorba de aceeași persoană, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București (Catedra de istoria României): [1] [2]. Referința trebuie păstrată, dar nu în titlul sub-secțiunii.--Zsolt (discuție) 23 august 2011 13:49 (EEST)

(discuție transferată la Discuție:Masacre în Transilvania, 1848-1849)--Zsolt (discuție) 26 august 2011 22:26 (EEST)

Contradicție - Text dubios

Din textul:

A rămas în memoria colectivă ca umblând din sat în sat înnebunit. “În săptămâna trecută a fost la Câmpeni, iar d. Protopop și alți domni îl chemară înainte pre Iancu și-i spuseră cu frumosul să nu facă atâta rușine nouă și românilor, să umble în zdrențe, să nu doarmă acum la unul, acum la altul, să nu se însoțească cu individele cele mai suspecte, să nu șadă prin ospătării, căci altminteri, ca români, ne aflăm îndatorați a-l arăta mai sus și a cere să se trimită la vreun spital de nebuni”. Preotul Balint din Roșia povestește: “Sărmanul, e smintit de tot, precum veți fi auzit… Numai rușine face la toți. Dealtimintrea, să mă credeți eu îl cunosc de copil, dânsul neceodată n-a fost cu mintea chiar întreagă. Românii și-au făcut prea multe ilusiuni de dânsul. Numele lui a făcut prea multă sfară în țară. Și bine scim cu toții că dânsul nece subt revoluțiune n-a făcut, așa zicând, nemica, numai a beut și mâncat și durmit”.

apare o contradicție prin faptul că preotul greco-catolic din Roșia Montană, Simion Balint,

1. spune „n-a făcut, așa zicând, nemica, ...” însă l-a susținut pe Avram Iancu și avea încredere în el dacă l-a susținut, desfășurând o intensă activitate de pregătire a revoluției în Munții Apuseni (martie-aprilie 1848); apoi
2. spune „eu îl cunosc de copil, dânsul neceodată n-a fost cu mintea chiar întreagă” însă Avram Iancu a ajuns avocat, ba chiar a ajuns comandant suprem al tuturor legiunilor românești care continuau lupta de rezistență împotriva armatei maghiare.

Dacă chiar n-a făcut nimic cum de a ajuns comandant suprem al tuturor legiunilor românești?? Paradoxal textul îl descrie ca pe un om de nimic, cu probleme psihice. Eu cred că textul este o invenție până când se clarifică originalitatea textului iar referința respectivă nu este o sursă de încredere. Saturnian (discuție) 4 ianuarie 2013 21:48 (EET)

Exact, Saturnian! Dacă a fost atât de bicisnic, cum de a primit întregul gir al Comitetului de Pacificațiune de la Sibiu, cum de a fost confirmat în funcția de prefect, iar sub comanda lui au luptat atâția alți prefecți care și-au pierdut legiunile și atâtea zeci de mii de oameni? Asta e una. A doua: articolul care citează presupusa scrisoare, cel puțin dubioasă, nu e semnat de nimeni. Asta e destul pentru a nu putea fi acceptat ca sursă de informare. Un articol nesemnat! E zero! A treia: articolul inițial a fost scris în proporție de 90% din articole apărute doar on-line, de autori cvasianonimi, dacă nu chiar anonimi, fără a fi fost nici măcar citite ca lumea și judecată. Sursele au fost citite "în diagonală" și s-a scris ce s-a scris, fără cea mai mică judecată. A patra: chestia cu "nebunia" din articolul septemcastra e o chestiune de "făcut valuri", adică "hai să scriu ceva spectaculos, să mai atrag trafic pe blog". A cincea: cine e acel preot Balint din Roșia? Ce prenume are? Singurul din epocă ]n Roșia pe care îl știu e Simion Balint, iar el a fost prieten bun cu Iancu, e imposibil să fi scris așa ceva despre el. Cunosc alte scrieri a lui Balint și nici măcar nu e stilul lui.--Oboyan (discuție) 4 ianuarie 2013 22:25 (EET)

Later edit: @Saturnian: dacă nu te superi, o corectare doar de dragul adevărului istoric. Iancu nu a comandat toate legiunile românești. Ele, în totalitatea lor, au fost comandate de Comitetul de Pacificațiune (român) de la Sibiu, cu aprobarea General Comando austriac (cel puțin pentru o perioadă). Iancu a comandat inițial doar Legiunea Auraria Gemina, a lui. Ulterior, a sprijinit și a cooperat cu resturile unor alte legiuni: a Zarandului, comandant Ioan Buteanu, apoi Mihai Andreica, după moartea lui Buteanu; Auraria et Salinae, comandată de Simion Balint; a Zlatnei sau Submontana, comandată de Petru Dobra și care de fapt nici nu s-a mai înființat; Prima Blasiana, comandată de Axente Sever și redusă la câteva batalioane, uneori la și mai puțin. De asemenea, prefecții Nicolae Vlăduțiu și Vasile Macarie Moldovan s-au subordonat direct lui Iancu, după ce și-au pierdut legiunile, dar și-au păstrat gradul de prefect. A mai colaborat cu Legiunea Sebeșului și a Hațegului, dar acestea nu i s-au subordonat direct niciodată. Cu legiunea Țării Bârsei și Făgărașului nu a colaborat, nefiind în legătură nemijlocită. Cu stimă, --Oboyan (discuție) 4 ianuarie 2013 22:31 (EET)

Avram Iancu și-a trăit ultimii ani din viață cu mintea rătăcită și în patima băuturii, fapt consemnat pe larg în monografia lui Silviu Dragomir, “Avram Iancu”, ediția a II-a, Editura Științifică, București, 1968, pag. 330-345. Iar monografia acad. Dragomir este orice, numai text dubios, nu. --Mihai Andrei (discuție) 5 ianuarie 2013 14:41 (EET)

Ne referim strict la textul citat. Apare el în monografie? Dacă da, de cine e semnat? -- Saturnian (discuție) 5 ianuarie 2013 14:48 (EET)

Am să verific. Deocamdată nu am la îndemână monografia acad. Dragomir. Cunosc însă faptul că eroul de la 1848 a trăit în ultimii ani din viață în podul cu fân al unui morar - detaliu consemnat de Dragomir. Păcat că destinul tragic al acestui erou este folosit drept muniție în scopuri propagandistice. Fotografiile aceastea ale lui Avram Iancu ar trebui să edifice pe oricine că la bătrânețe a fost un om trist și bolnav: [3], [4]. --Mihai Andrei (discuție) 5 ianuarie 2013 15:00 (EET)

Nu a zis nimeni că nu ar fi fost bolnav la bătrânețe dar textul respectiv e dubios. -- Saturnian (discuție) 5 ianuarie 2013 15:03 (EET)

Am eu lucrarea citată a lui Dragomir și așa este, este descrisă pe larg situația lui AI după 1852, inclusiv cu trasul la măsea. Ideea de bază e următoarea: se dorește un text echilibrat sau se vânează doar spectaculosul și extremele? Când am început să modific articolul, nu valora nici trei parale, fiind scris pe baza unor referințe dubioase, și asta ca să mă exprim finuț, din lucrări nesemnate sau semnate de oameni care n-au legătură cu istoria, ori în reviste de doi bani, scrise doar pentru a fi vândute, de calitate științifică îndoielnică. Un articol despre AI, care să nu conțină nimic din S. Dragomir, e ca și când ai încerca să faci vin fără struguri. Eu am făcut acum din el un articol mai presus de orice dubiu și se pare că sunt singurul dintre cei care au contribuit care a mai și citit cărți, nu numai publicații de pe internet. Mihai Andrei, te rog indică-mi pagina și lucrarea unde scrie că a AI a trăit într-un pod cu fân și o caut, ca să ne lămurim de unde vine informația. Mai sunt încă multe de scris la acest articol, rugămintea mea e să se folosească surse de încredere, nu chiar orice. La urma urmei, este vorba despre eroul nostru național, nu-i așa? Un pic de respect e necesar din partea noastră, pentru că adversarii lui sigur nu îl vor avea. Cu mulțumiri, --Oboyan (discuție) 5 ianuarie 2013 16:10 (EET)

Constatare

Adineauri am constatat că textul articolului a fost redactat pe 4 ianuarie 2013, ora 15.16, în mod tendențios, cu scoaterea citatului în care Avram Iancu pleda pentru colaborarea dintre români și maghiari.

„Frațiloru! Credeti noa, quo noi préluminatu vedem, si présolide credemu quo in esse dóa patrie sorori Magiarulu de esistentia [existență, n. ed.] si venitoriu [viitor, n. ed.] nu pote vorbi fara Romanu, nici Romanulu fara Magiaru.”

—Scrisoarea lui Avram Iancu către ofițerul revoluționar maghiar Iosif Simonffy, Câmpeni, 27 iunie 1849.

Nu înțeleg de ce o prezentare unilaterală își face loc aici, în locul unei prezentări nuanțate și diferențiate. --Mihai Andrei (discuție) 5 ianuarie 2013 15:15 (EET)

De unde credeți că a fost scos în mod tendențios și nu din pură greșeală? Sper că nu e o prejudecată. Saturnian (discuție) 5 ianuarie 2013 15:46 (EET)

Mihai Andrei: nu am scos citatul în mod tendențios, ci pentru că în noua structură această colaborare e clar relevată și fără acest citat, acum nerelevant în comparație cu multele dovezi de colaborare pe care le-am adus. O citire atentă a articolului vorbește de la sine despre asta. Cât despre grija față de ceilalți, te rog să le adresezi același apel binevoitor când mai scriu la acest articol fără să se documenteze, preferând fără nici o grijă doar subiecte legate de "iubitele lui AI" și de "nebunia" lui, în condițiile în care unii dintre ei, care modifică acest articol, nici măcar nu stăpânesc limba română. Sincer, dacă tu găsești acum un loc în articol unde să se încadreze ca lumea citatul, și îl consideri relevant pe lângă dovezile aduse, te rog frumos să îl introduci în text acolo unde crezi de cuviință. Cu stimă. --Oboyan (discuție) 5 ianuarie 2013 16:14 (EET)

Am înțeles. Citatul mi se pare necesar tocmai pentru a arăta că Avram Iancu nu a fost un dușman al maghiarilor, așa cum facil încearcă să-l stilizeze niște capete înfierbântate. Că nu toată lumea stăpânește limba română, nu-i o problemă, câtă vreme respectivul sau respectivii contribuie onest la acest proiect. Cei care nu contribuie onest, trebuie corectați indiferent dacă vorbesc bine românește sau nu. --Mihai Andrei (discuție) 5 ianuarie 2013 17:14 (EET)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Avram Iancu, battle flag during 1848 Revolution in Transylvania.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 25 aprilie 2019 12:07 (EEST)

Fizionomia ?

A umblat odată prin România un zvon (e nevoie de verificare) cum că mutra de pe bancnota din '92 (cea cu căciulă) ar fi a lui Axinte (sau Axente) Sever și nu a lui Avram Iancu. Are cineva informații mai clare ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.165.208.6 (discuție • contribuții).