Discuție:Căile Ferate Române

	Căile Ferate Române a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 27 mai 2007 Propunere articol de calitate Promovat 21 octombrie 2007 Reevaluare articol de calitate Păstrat 16 martie 2009 Reevaluare articol de calitate Retrogradat Statut actual: Fost articol de calitate

	Articolul Căile Ferate Române este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Logo CEE Spring Acesta este unul din articolele despre transportul din România înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2016.

Pe 11 și 13 aprilie s-au făcut modificări la articol. Dacă cineva mai priceput decît mine s-ar uita peste ele ar fi bine. - Laurap\ ^mesaj 14 aprilie 2006 18:38 (EEST)

Imagine

imagine:Gara de nord foto veche.jpg Am găsit în articolul de pe en.wiki o imagine destul de interesantă, cred că merită un loc în articol: Gara de Nord în anii 1930]]--Laur | Discuție 6 decembrie 2006 19:23 (EET)

Vârciorova - Roman are link greșit către Vârciorova din Banat

Nu are cum să fie corect paragraful de mai jos care se referă la o decizie a parlamentului român în 1866 referitor la o cale ferată din Banat până în Moldova. Banatul a fost bine mersi până după 1918 în componența Imperiului Austro-Ungar. Nu știu la ce Vârciorova se referă articolul, nu am prea găsit multe cu numele acesta. În Mehedinți este un parc natural Gura Văii-Vârciorova (nu știu dacă se referă la acesta): https://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_V%C4%83ii_-_V%C3%A2rciorova

„În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova în sud până la Roman în nord, trecând prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, toate orașe importante la acea vreme. Costul construcției era la acel timp de 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe faze - prima parte, Pitești - București - Galați - Roman, a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Varciorova - Pitești pe 9 mai 1878. Linia Vârciorova - Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare române deoarece a făcut legătura între extremitățile regatului, fiind o conexiune importantă pentru călători și marfă între orașe importante ale Țării Românești și ale Moldovei.

La 10 septembrie 1868 a fost finalizată Gara de Nord din București. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova - Roman din administrarea privată a consorțiului Strousberg la administrarea națională, guvernul formând instituția Căilor Ferate Române, care a continuat să existe până în prezent.” --conualfy 26 decembrie 2013 13:17 (EEST)

Tronsonul Cernavoda-Constanta

Acest tronson a fost construit inaintea liniei Bucuresti-Giurgiu din cate stiu. Pe atunci Dobrogea era in Imperiul Otoman. andrein | Discuție 17 mai 2007 23:49 (EET)

Căile Ferate Române au fost realizate de ingineri români, nu s-au executat nici singure nici de Gheorghiu Dej și Ceaușescu

Subiectul este important dar articolul are informații incorecte și multe informații lipsesc. România nu este formată doar din sudul Banatului și Vechiul Regat. Istoricul trece sub tăcere toate realizările din alte provincii de exemplu Transilvania, Bucovina, Dobrogrea (care au avut linii ferate înainte de București-Giurgiu) sau Basarabia, care a avut prima cale ferată în 1871, înainte de cele mai multe linii din vechiul Regat. De aceea articolul prezintă o imagine greșită a dezvoltării căilor ferate.

Siteul CFR arată contribuțiile inginerilor români la realizarea căilor ferate din România. Un articol de calitate despre Căile Ferate Române nu trebuie să neglijeze aceste contribuții ci ar trebui să le scoată în evidență. De asemenea, în istoricul dezvoltării căilor ferate din perioada comunistă pare că toate realizările sunt datorite partidului. Evident nu Gheorghiu Dej și Ceaușescu nici partidul nu au realizat lucrările ci echipe de ingineri de înaltă calificare, dar dacă nu se acordă credit tehnicienilor care le-au realizat, evident creditul revine politicienilor, ceea ce este categoric greșit. Este foarte clar că în perioada comunistă întreg meritul revenea partidului, nu tehnicienilor. Dar cred că este complet greșit ca Wikipedia să adopte aceeași atitudine. Cum este posibil ca, discutând despre peste 100 de ani de dezvoltare a căilor ferate române să pomenim doar despre contribuțiile (reale, fără îndoială) ale lui I.S. Gheorghiu (care de altfel nici măcar nu este trecut în paranteze drepte, pentru că probabil nu merită vreodată un articol - în concepția autorilor articolului).

Ați fi în stare să scrieți un articol despre istoria României în ultimii 150 de ani fără să citați un nume? Ați fi în stare să scrieți un articol despre dezvoltarea literaturii române, a medicinii române sau alte domenii fără să citați un nume. Dece acest dispreț total față de cei care au realizat liniile, gările, podurile, locomotivele, vagoanele și atâtea altele care au servit la dezvoltarea căilor ferate române. Chiar nu există, timp de circa 150 de ani niciun inginer român care să fi adus o contribuție? Așa cum este scris articolul, s-ar putea trage concluzia că totul a fost realizat de tehnicieni de peste hotare, că în afară de Gheorghiu Dej și Ceaușescu care au pus oamenii la treabă contribuția tehnicienilor români este neglijabilă. Chiar vreți să cred că o asemenea viziune este cea care trebuie prezentată într-un articol de calitate.

Iar dacă este vorba să discutăm despre realizări ale regimului comunist, este greșit să nu se pomenească tocmai de realizările care au fost cel mai mult politizate: Salva - Vișeu și Bumbești - Livezeni, de brigăzile de tineret care au executat aceste lucrări.

De exemplu se prezintă Palatul CFR. Cine a fost arhitectul. Duiliu Marcu sau altul? Un articol de calitate ar trebui să vorbească despre acestea. Căile ferate au avut nevoie de importante lucrări de artă: poduri, tunele etc. Nu se vorbește nimic despre gări. Chiar nu sunt demne de menționat?

Lipsesc date importante. De exemplu, care este lungimea totală a căilor ferate române? Ar fi și altele interesante despre lucrările de artă, despre volumul de mărfuri și de călători transportat și multe altele.

Dezvoltarea căilor ferate are, în principiu, două componente: infrasturctura și materialul rulant. Articolul nu vorbește practic de loc despre contribuțiile industriei române la dezvoltarea de locomotive (la uzinele Reșița și Malaxa) deși erau unele din cele mai importante realizări industriale ale României.

De fapt trebuie făcută o precizare dacă intenția este de a limita articolul la Căile Ferate Române sau la căile ferate din România. Articolul include și căi ferate care inițial nu au fost realizate de CFR, chiar dacă au fost preluate de CFR ulterior. Dar există și căile ferate forestiere, care au avut și ele un rol economic, asigurând adeseori și transport de călători. Este greșit să nu se menționeze și acestea.

După 1989 au avut loc diferite reorganizări ale CFR. Nu se vorbește despre ele.

Articolul neglijează lucrări importante în domeniu. Pentru a vorbi despre cele mai recente ar fi de menționat Istoricul tractiunii pe caile ferate române de Șerban Lacriteanu and Ilie Popescu, București 2003. Dar mai sunt multe altele.

Rog cititorii articolului să nu se lase induși în eroare. Există numeroși ingineri români de specialități diferite care au contribuit la dezvoltarea căilor ferate române. Aceste căi ferate au fost realizate de oameni de mare valoare. Dar, din păcate, există și altii care consideră cei care au contribuit la realizările expuse în articol sunt persoane fără importanță. Afil 28 mai 2007 05:26 (EEST)

Raport financiar

Amatorilor de cercetare pe internet le propun o sfidă: identificarea unui oricare raport financiar actualizat al SNCFR. Sunt cunoscute și discutate des problemele de la CFR, dar n-am auzit prea des cifre concrete și din câte se pare, situația nu este tocmai transparentă pentru o companie de stat. Site-ul companiei este la pământ, informația este un lux. Pentru a detalia puțin partea economică, pe care articolul nu o tratează foarte bine (și destul de critic) ar fi nevoie de:

• bugetul pe 2006
• rezultatele de gestiune (pierderi/profit) atât recente cât și pe perioade
• investiții realizate, buget de investiții
• situația economică, valoarea subvențiilor de stat (f.important de știut)--—Radufan 20 iulie 2007 10:14 (EEST)

Conducerea companiei, destituiri și delapidări de bani fonduri, jaful la propriu și la figurat care s-a efectuat în ultimii ani la CFR, cu numeroase dosare penale, scandaluri mediatice, transformarea companiei din profitabilă în puternic datoare la stat, măririle prețurilor la bilete (ar fi interesantă o statistică pe ani a prețului la bilete), etc. Toate subiecte critice care nu sunt tratate în articol.--—Radufan 19 septembrie 2007 20:07 (EEST)

Cred ca ai gresit articolul... cand a fost CFR profitabila? Si inca o chestie: dovezi ceva pentru acuzatiile astea? ca altfel o sa ne trezim cu o disputa PDVN de toata frumusetea... --Strainu 19 septembrie 2007 20:15 (EEST)

In ceea ce priveste coruptia:daca tu stii de vreo condamnare de care eu n-am auzit, atunci e clar ca ar trebui pusa in articol.

Sa stii ca am ridicat "sfida" de mai sus, si am cautat... din pacate n+am gasit. Ca sa fie clar: nu spun ca n-ai dreptate in ceea ce zici, spun doar ca "hotul neprins negustor cinstit"--Strainu 19 septembrie 2007 20:27 (EEST)

Ce spui tu sunt truisme; evident că nu scre nimeni X a fost condamnat pentru furt dacă nu are o sursă, asta nu doar aici, ci oriunde pe wiki. Au fost nenumărate scandaluri și mai sunt și acum. Nu puteam să detaliez acum pentru că nu țin minte toate detaliile, dar le cercetez dacă trebuie. Iar CFR a fost profitabilă o perioadă de timp până în 2000, după care a fost puternic devalizată, dar acoperită de stat cu subvenții. Sau de ce crezi că e aproape imposibil să găsești rapoarte financiare ale companiei? Problema este că articolul nu prezintă nimic critic, deși există numeroase probleme la nivel de management și mai ales la nivel financiar. --—Radufan 19 septembrie 2007 20:34 (EEST)

Un singur search: Mihai Nicolaiciuc, mandat european de arestare [1] [2] --—Radufan 19 septembrie 2007 20:39 (EEST)

Din cate stiu eu, in Romania o persoana este considerata nevinovata pana la o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. D-aia am intrebat: stii vreo condamnare? Altfel sunt numai generalitati, mai mult decat: "Exista mai multe dosare in curs la Directia Nationala Anticoruptie" nu prea poti sa scrii.--Strainu 19 septembrie 2007 21:24 (EEST)

Mă întrebi de ca și cum eu aș fi eu acuzatorul, ceea ce este în contradicție, tot pe legislația română, cu dreptul meu la liberă expresie, de a scrie sau publiciza orice faptă publicizată deja de un organ al statului cu referire la acțiunea unor terți aflați în conflict cu Statul român sau cu alții și nu cu mine, ca observator, care nu sunt implicat. Întrebarea "știi tu pe cineva corupt"? implică punerea în discuție a dreptului tău de terț observator al unei dispute, de a vorbi despre acea dispută sau despre orice ai avea tu chef. Ok, dar cum la noi procesele durează cu anii, atât darea în urmărire și arestul sunt realități mai mult decât notabile despre care se poate, și trebuie luat seamă, fără "jene". Ca metodă de scriere, se poate scrie mult și bine despre scandalurile de acest tip, din moment ce este plin de surse care afirmă asta. Condamnarea, conform căruia poți spune cuiva oficial „infractor”, are efecte în alte instanțe, nu în mediul informațional, sau pe Wikipedia. Un ziar, Wikipedia sau oricine altcineva poate scrie liniștit despre darea în urmărire sau arestul lui X. Informația nu dă verdicte.

Revenind la CFR, câteva căutări pe net scot imediat la iveală scandalurile despe care vorbeam: Sorin Gavrilescu, director CFR București, arestat preventiv în februarie 2007. Alți 4 cu funcții de conducere legați de aceeași afacere. http://www.infonews.ro/article47401.html. Mihai Nicolaiciuc, prejudiciu calculat de anchetatori (oficiali ai statului)- 19 mil euro, a părăsit țara de 2 ani și are mandat de urmărire internațional. Ce facem, așteptăm verdictul, până atunci vorbim în șoaptă? Anchete penale la Timișoara [www.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/cum-fura-regionala/7717/+cfr+timisoara+penal&hl=en&ct=clnk&cd=3&lr=lang_ro], [3], 2005, etc. Condamnații trebuie căutați, pentru că se pare că nu e nimeni condamnat în țara asta. Sau mai bine zis se dau la fund toți, să nu zică ce pedepse cu suspendare se dau pentru miliarde furate. Trebuia să fiu mai atent la cuvinte când am zis "condamnat" - cuvântul magic. Oricum, sunt chestiuni de natur personal faptul că mă irită atitudinea simplistă de tipul: "știi pe cineva corupt? nu. atunci corupția nu există". Nimic personal cu tine. O seară bună--—Radufan 19 septembrie 2007 23:05 (EEST)

Interesanta discutie, pacat ca n-am mai urmarit-o. De precizat ca verbul "a publiciza" nu exista (cel putin nu in dexonline, poate e in varianta tiparita), iar propozitia "Mă întrebi de ca și cum eu aș fi eu acuzatorul" depaseste capacitatea mea de intelegere. Totusi, banuiesc ca erai destul de iritat cand ai scris asta, asa ca nu mai insist. In ceea ce priveste CFR-ul, faptul ca nu exista condamnari pentru coruptie inseamna (de fapt ar trebui sa insemne) ca nu exista coruptie, da.--Strainu 24 septembrie 2007 17:19 (EEST)

Bibliografie

Lipsește bibliografia, deși este o cerință specifică pentru articolele de calitate. Chiar dacă există surse destul de bune, adevărații pasionați și cunoscători știu că o lucrare adevărată despre căile ferate nu se poate scrie fără a consulta monumentala lucrare a lui Constantin Botez, Epopeea feroviară românească, apărută la editura Sport-Turism în 1977. Este o carte relativ rară, dar se găsește în biblioteci. Eu am răsfoit-o la bibliotecă și este superbă. Este cea mai importantă și cea mai completă lucrare scrisă vreodată. Pornind de la ea s-ar putea scrie și Istoria căilor ferate în România. Aviz amatorilor.--—Radufan 19 septembrie 2007 20:02 (EEST)

Cele mai lungi trasee

Alineatul ala e plin de balarii. O simpla privire pe www.infofer.ro si se gasesc cel putin 2 rute mai lungi. Ori cineva chiar se documenteaza si pune rutele corecte, ori trebuie scos. Dupa parerea mea e irelevant oricum, deci ar trebui sters.--Strainu 24 septembrie 2007 18:33 (EEST)

Pentru posteritate: R936/937 Oradea-Mangalia face 19 ore. E drept ca e un tren sezonier, dar totusi ruta exista si e cea mai lunga (ca timp).--Strainu 25 septembrie 2007 10:35 (EEST)

Articol de calitate

Dupa o noapte de gandire, am decis sa propun retragerea statutului de articol de calitate din urmatoarele motive:

• bibliografia - vezi ce a spus Radufan mai sus;
• afirmatii neverificate;
• instabilitate - articolul contine prea multe informatii care se schimba des

Ca alternativa, s-ar putea incerca reformarea completa a articolului prin trecerea tuturor articolelor despre materialul rulant si mersul trenurilor in articole separate si citarea surselor.--Strainu 25 septembrie 2007 12:06 (EEST)

ce am spus mai sus face parte dintr-un demers de atragere a atenției asupra lipsei bibliografiei în unele articole de calitate în special și în Wikipedia în general. N-am luat-o deloc ca pe o propunere de retragere a statutului, dacă cumva ai crezut asta. Am rămâne fără articole de calitate dacă pentru asta am cere articole perfecte. orice articol de calitate poate fi îmbunătățit. Unii scriu cărți întregi pe seama unui subiect. --—Radufan 28 septembrie 2007 15:08 (EEST)

În scopul ridicării calității articolului, ar trebui modificat pasajul următor, care, așa cum este acum, e bizar și absurd: "La începutul anilor 1970, locomotivele cu abur au fost complet scoase din circulație, fiind înlocuite cu locomotivele diesel și electrice și vagoane construite la uzina Astra Vagoane Arad." Locomotivele (cu abur) nu puteau fi înlocuite cu vagoane (sigur, au existat o vreme vagoane pentru încălzire cu abur, care preluau deci o parte din funcțiunile vechilor locomotive, dar nu cred că la asta s-a referit cine a formulat fraza). Bănuiesc că s-a tăiat din text ori "comasat", dar a ieșit ceva absurd. Ori se scot cu totul vagoanele de acolo, ori se adaugă ceva. Poate se găsește cineva mai competent să o facă.

Cea mai lunga ruta CFR

Cea mai lunga ruta C.F.R. este de 22 de ore , este vorba de ruta Satu Mare - Mangalia

Companii desprinse din CFR

Se pare că sunt destul de multe companii desprinse din CFR. Pentru unele dintre ele încă nu se găsesc informații. Așa că este utilă o listă cu aceste companii, ca să le avem în vedere pentru a face articole despre ele, pe măsură ce apar infromații în presă.

CFR Infrastructură, CFR Călători, CFR Marfă, CFR BAD, CFR IRV, CFR IRLU, CFR SIRV Brașov, SC "Electrificare CFR", SC "Intretinere Mecanizata a Caii Ferate", SC "Tipografia Filaret" (?), SC "Informatica Feroviara", SC Reparatii Locomotive "CFR SCRL Brasov" (site web), SC Vanzare Legitimatii Calatorie "Voiaj-CFR", SC Exploatare a Vagoanelor de Dormit, Cuseta, Restaurant si Bar "CFR - GEVARO, CFR Ferry-Boat. [4] Telecomunicatii CFR [5] — CFR SCAD BRAȘOV (comercializează piesele de schimb) site web — Sere și pepiniere - "servicii de gradinarit peisagistic, de cultivare a specialitatilor horticole si a produselor de sera, precum si servicii de horticultura si exploatare forestiera" [6] [7] — —  Ark25  (discuție) 8 martie 2010 23:27 (EET)

Aici o listă mai mare cu filiale CFR: http://www.mt.ro/privatizare/lista%20societatilor%20comerciale%20filiale.html

Accidente CFR

Poate ar fi util de știut accidentele în care a fost implicat CFR. Deocamdată am găsit 2. Unele sunt notabile, altele nu. Totuși, o sinteză, cu date din cele notabile precum și cele nenotabile, ar putea fi utilă: 03 noiembrie 2009 — 06.11.2009 — 21 Septembrie 2009 —  Ark25  (discuție) 9 martie 2010 01:57 (EET)

Mai multe date

În România, în prezent, viteza maximă care poate fi suportată de infrastructura locală feroviară este de 160 km/oră. Viteza medie pe calea ferată este undeva la 50 km/oră pentru trenurile de călători, maximul atins fiind de 140 km/oră, în timp ce trenurile de marfă merg cu o viteză medie de până la 40 km/oră și pot atinge maximum 80 km/oră [8] —  Ark25  (discuție) 9 martie 2010 02:20 (EET)

Elie Radu, arhitectura feroviară specifică vremii sale și despre calea ferată Pitești - Curtea de Argeș

Lipsesc Compactforever ^Discuție 17 august 2010 00:33 (EEST)

O mică eroare.

"Între 1864 și 1880, diverse căi ferate au fost construite în ce era atunci Regatul României."

Pe vremea aceea, România nu era regat. Abia în 1883, Carol I a fost proclamat rege.

Harta eronata

Tronsonul Constanta - Eforie nu este electrificat. Nu stiu cine a venit cu ideea asta aiurea probabil un pusti din aceia de pe forumtrenuri.com care sint obsedati de cai ferate electrificate si transport chipurile nepoluant...dar a visa cai ferate electrificate cind acestea sint 100% neelectrificate nu este ok. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.103.54.219 (discuție • contribuții).

Nu știu exact la care hartă vă referiți, dar conform hărții oficiale, calea ferată este dublă electrificată până la Agigea Ecluză, lucru confirmat de catenara prezentă în această fotografie din Agigea Ecluză. Deci harta lui Andrein e corectă, iar harta lui Chumwa mai trebuie lucrată.

Chumwa, could you please adapt your CFR map on the Constanța-Eforie part? The line is not electrified on the whole distance and the trains usually change locomotives in Constanța. If you can't add the Agigea Ecluză station (it's really close to Eforie), please mark the whole line as not electrified, as it is closer to the truth. Thanks.--Strainu (دسستي‎)  16 noiembrie 2017 16:11 (EET)

Thanks for the hint! This is corrected now. --Chumwa (discuție) 16 noiembrie 2017 23:14 (EET)

Thanks Chumwa! Pentru anonim: după cum puteți vedea, asemenea situații se pot rezolva rapid, fără jigniri și epitete, dacă precizați exact care este problema.--Strainu (دسستي‎)  17 noiembrie 2017 00:00 (EET)

Îmi cer scuze dacă am jignit, chiar nu mă gîndeam că se va considera jignire. Pe viitor voi fi mai atent cu exprimarea. Scuze! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0c:508f:ffff::567e:1509 (discuție • contribuții).