Criza economică din 1899-1901 este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
Despre austeritate și potențialul militar al statuluimodificare
Ultimul comentariu: acum 8 ani3 comentarii2 persoane în discuție
În articol e următoarea formulare: „Acest plan [de austeritate] a avut totuși o consecință negativă importantă, reprezentată de sistarea practică a cheltuielilor pentru apărare, care a avut ulterior ca efect lipsa de dotare cu armament, muniție și tehnică de luptă a Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial”.
Nu e specificată o sursă specifică pentru afirmație, dar n-am vrut neapărat s-o marchez cu {{nc}}, în caz că ar fi vreo concluzie directă ce se poate trage din alte fapte fundamentate în articol. În ce condiții ar fi putut statul român menține cheltuielile de apărare (presupunând că a fost o alegere posibilă) și în ce măsură acest nivel de cheltuieli, susținut, ar fi ajutat potențialul militar al statului de la acea vreme? Jobava-ro (discuție) 12 august 2015 10:48 (EEST)Răspunde
E normal să nu găsești o sursă menționată, pentru că fraza se găsește țn secțiunea „Introducere”, menită a rezuma conținutul articolului și unde, de regulă, nu se folosesc referințe. Dacă citești cu atenție tot articolul sunt convinsă că vei găsi sursa care susține afirmația. Iar dincolo de orice sursă, afirmația a fost demonstrată de viața însăși, în războaiele dein 1913 și 1916-1918.
Referitor la întrebarea „în ce măsură acest nivel de cheltuieli, susținut, ar fi ajutat potențialul militar al statului de la acea vreme?” răspunsul îl găsești în paragraful următor unde se arată România a intrat „într-un ciclu de dezvoltare accelerată care a făcut ca, în numai un deceniu, Regatul României să atingă nivelul maxim al dezvoltării sale economice, în anul 1912”. Deci nu lipsa banilor a fost problema. Iar pentru mai multe detalii poți găsi citind Participarea României la Primul Război Mondial secțiunea Nivelul de pregătire al Armatei
Macreanu Iulian, mulțumesc pentru răspuns! Am observat ulterior că în articol erau prezente o parte din informațiile căutate. Într-adevăr trebuie și un format Necesită citire.
Mă întreb, totuși, cât de mult efect ar fi avut o astfel de acțiune cu 16 ani mai devreme, în condițiile în care strategia militară folosită era oarecum fantezistă (depindea de înfrângerea totală a Bulgariei în sud); iar într-un război total contează mult baza industrială, care a fost ajutată oarecum de o mai mare chibzuință a cheltuielilor publice. În plus, cheltuielile militare nu pot crește baza umană: nivelul de sănătate publică și condiție fizică a populației care trebuie să lupte sau să susțină această armată. Jobava-ro (discuție) 14 august 2015 17:46 (EEST)Răspunde
.