Discuție:Filosofie

	Articolul Filosofie este un subiect de care se ocupă Proiectul Filozofie, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre filozofie Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Început	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
Top	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

• Arhive

Text plin de ambiguitati si contradictii.Se incepe prin afirmatia ca filozofia se ocupa cu formele gandirii, ( presupus umane), apoi se spune ca este si un ansamblu de idei care vrea sa cunoasca si inteleaga sensul existentei,( a carei existente?. Cum ar fi o cunoastere fara intelegere? Se mai spune ca filozofia este si o conceptie generala despre lume si viata. Lumea e ceva prea vag ca sa ai despre ea ca intreg o conceptie unitara, fie ea si filozofica, iar viata cuprinde atatea variante de vietuitoare mono si pluricelulare, despre care ar fi interesant de stiut ce parere are filozofia, daca are vre una.. E inutil sa continuam...

Raportul Filozofie/Știință

Am eliminat termenul "ramură a științelor", arătând deosebirea dintre filozofie și știință. Numai "filozofia" marxist-leninistă avea (poate mai are și astăzi !) pretenția de a se autodefini "științifică", având răspunsuri definitive la toate și pentru totdeauna, un uriaș non-sens. Este adevărat că la început, de ex. în filozofia presocratică a naturii, filozofia se identifica cu știința, sau, mai bine zis, suplinea lacunele științei. Cu timpul domeniile și metodele s-au separat (vezi articolul). Moby Dick 12 Nov 2004, 10:10

Considerații metafilozofice

Dacă filozofia este iubire de înțelepciune unde căutați voi știință sau cunoaștere? Deci genul proxim este ,,iubire,, iar difernța specifică este ,,de înțelepciune,,.Deci filozofia este o ipostază a spiritului secundă față de cea a înțelepciunii.Așa se explică accesul în filozofie a oricărui om căci oricine poate să iubească.Mai mult decăt atât:orice om are dreptul și putința de a iubi înțelepciunea.Dacă nu tinzi să ajungi înțelept atunci ce trebuie să ajungi în puțina viață pe care o ai?

Ca în multe alte cărți și în această enciclopedie se încearcă fixarea îmtr-o schemă a ceea ce este dinamic adică a iubirii care în esență este o mișcare afectivă.

Decât filozofie mai bine s-ar chema înțelepciune sau dicționar de înțelepciune.Și nici atunci nu s-ar putea stabili o structură a articolului căci ințelepciunea ca formă supremă a spiritului are o compoziție aproape nedecompozabilă sau decompozabilă numai în mod abstract.Înțelepciunea are urmatoarele ,,componente,,:

Cunoașterea

Acțiunea

Contemplația.

Tocmai de aceea Filozofia este irațională pentru că ea este atașamentul afectiv față de Cunoaștere față de Acțiune și față de Contemplație.Atașamentul față de trei componente spirituale atăt de diferite nu poate fi sistematizat, schematizat. Zob Gheorghe

Intrebare

Sunteti sigur ca "filozofie" se scrie cu Z ? Exista doua variante:

-> "filosofie" fiindca s intervocalic se pronunta z (regula preluata din limba latina)

-> "filozofie" pentru a accentua latura fonetica a limbii romane.

Ca filolog, va indemn sa folositi prima varianta.

N. Cipanu

Din cîte știu, preferința multor filozofi și profesori care predau obiectul acesta este într-adevăr de a scrie cu s. Însă în DEX cuvîntul filosofie nu figurează deloc, iar în Dicționarul de Neologisme forma filosofie trimite la filozofie. Deci este clară ponderea celor două variante în dicționare.

Totuși, pentru că Wikipedia definește concepte și nu termeni trebuie ca în prima frază din articol să introducem și varianta cu s.

D-le Cipanu, asta nu înseamnă că nu apreciem observația dumneavoastră. Vă mulțumim și vă rugăm, dacă ne permitem, să ne semnalați orice alte nereguli pe care le descoperiți în Wikipedia. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 10 ianuarie 2006 10:40 (EET)

Tocmai de aceea ar trebui folosită o unică scriere în acest articol, nu de alta dar în funcție de persoana care a scris fraza respectivă,apare fie "filosofie" fie "filozofie". --Vlad|-> 31 octombrie 2006 13:37 (EET)

In Dex se scrie cu z si nu cu s pentru ca in rusa se scrie astfel. Nici un filosof roman, incepand cu Cantemir, trecand prin Samuil Micu, Eufrosin Poteca si mergand mai departe, pana la un Radulescu-Motru, la un Noica, n-a scris "filozofie", care inseamna "iubire de intuneric". Numai liiceanu scrie asa si editura Humanitas propaga moda asta aiurea.

Text adus - Filosofie sau filozofie

oameni buni, trebuie sa ne hotaram odata care varianta o folosim: filozof sau filosof. pentru ca au aparut deja prea multe articole incluse la fiecare dinte cele doua categorii--Arado 13 februarie 2006 00:06 (EET)

Problema se pune numai acolo unde trebuie să alegem o formă și numai una, de exemplu la numele categoriilor. În articole putem avea oricare din cele două variante. Nici titlurile articolelor n-ar fi o problemă pentru că se pot face redirecturi.

Alegerea nu cred că va fi ușoară, pentru că există autorități la fel de competente care susțin fiecare din cele două forme. Dicționarele dau prioritate clară formei cu Z, facultatea de profil de la Universitatea din București preferă forma cu S, testul Google, deși dă un scor mai mare la varianta cu S, nu e foarte relevant. — AdiJapan ☎ 13 februarie 2006 05:20 (EET)

Da, e o idee bună să ne decidem :-) DEX definește filosof prin trimitere la filozof, deci cred că și noi ar trebui să folosim filozof, filozofie. Iulian U. 16 februarie 2006 21:48 (EET)

Eu sunt pentru 'filosof'. Da, limba română este o limbă fonetică, dar aici "z"-ul este doar aparent. Sursa este cuvântul grec "sophia". --Mihai | D 16 februarie 2006 23:19 (EET)

Limba română nu ia în calcul etimologia cuvintelor atunci cînd decide o ortografie sau alta. Există într-adevăr excepții, ca de exemplu adjective derivate din numele străinilor (poezie shakespeariană, ba chiar și ca verb: a shakespeariza), cuvinte foarte noi care nu s-au românizat încă (computer, web), și mai nou revenirea la grafia cu "â" care încearcă și nu reușește să demonstreze latinitatea limbii române. "Filozofie" vine la noi din franceză, unde se scrie cu s (philosophie) dar se citește invariabil cu z: /fi.lɔ.zɔ.fi/ (vezi aici). Faptul că unii vor să arate în pronunție care este etimologia cuvîntului mi se pare o dovadă fie de hipercorectitudine fie de moft. Dacă ar fi să mergem pe aceeași linie ar trebui să scriem și astăzi "fisică", nu? Sau și mai corect: "physikă". Aș vrea să-l aud pe românul care spune "dacă tăceai filosof rămîneai". Poate doar ironic...

În concluzie, îi înțeleg pe cei de la DEX care au dat prioritate formei "filozofie" și care acceptă forma cu s numai pentru că e întîlnită des, chiar în rîndul filozofilor. Eu aș da mai multă crezare DEX-ului, care privește toate cuvintele cu aceiași ochi, decît filozofilor, care vor să dea un aer mai deosebit propriei profesiuni. Ca atare sînt pentru "filozofie". — AdiJapan ☎ 17 februarie 2006 06:39 (EET)

Și eu sunt pentru "filozof, filozofie". Come on, Mihai, doar tu erai cel care erai pentru respectarea regulilor, cu grafia Academiei etc. :) --Vlad|-> 17 februarie 2006 12:57 (EET)

Luni mă voi uita în DOOM 2 să vedem ce spune. Până una alta, este mai nou decât ultimul DEX. Aprop, Dex-ul online ne spune că franceza nu este singura sursă: "Din ngr. philósophos, fr. philosophe." --Mihai | D 17 februarie 2006 13:09 (EET)

Super discutia asta. :)) Tot inainte. :) Eu sunt pentru "filozofie", pentru ca asa am invatat-o la scoala, si asa suna romaneste (numai incercati sa spuneti filosofie, si veti vedea ca nu suna bine). Dpotop 17 februarie 2006 15:26 (EET)

Sînt pentru formele filosof/filosofie. E vorba de etimologie, de respectul pentru alegerea filosofilor (a majorității lor) care agreează această formă și, în final, și de acceptul lingviștilor care, iată! ne permit în sfirșit să intrăm în legalitate. Inutil să spun că argumentul "e bine așa pentru că așa am învățat la școală" e slab. Sper să nu fi ofensat pe cineva. Aș ridica două mîini, dacă s-ar putea, pentru acest vot. -Laurap 19 februarie 2006 16:12 (EET)

Laura, cu toată părerea de rău, argumentele tale nu sînt valide:

• De ce să scriem filosofie etimologic și cam toate celelalte cuvinte din limba română fonetic? Și dacă mergem pe etimologie, de ce nu scriem etimologic pînă la capăt, philosophie? Ar trebui să scriem atunci și physikă, historie și așa mai departe.
• Respectul pentru filozofi? Sigur că îi respectăm, dar în privința termenului de ce le dăm prioritate lor? Cine sînt specialiștii în cuvinte, ei sau lingviștii? Cînd e vorba de chestiuni de filozofie nu îi întrebăm pe lingviști. — AdiJapan ☎ 19 februarie 2006 17:37 (EET)

DOOM2 acceptă ambele variante fără nicio deosebire. --Mihai | D 20 februarie 2006 16:12 (EET)

AdiJapan în genere ce ține de filosofie nu se rezolvă printr-un apel la lingviști ... am să-ți demonstrez foarte simplu. Înainte de a primi un termen degradant filosoful era numit și Sofist. Ambele cuvinte își au originea în sophia, iar dacă schimbăm s-ul din filosofie ar trebui să-l schimbăm și pe cel din filosof și implicit pe cel din Sofist ... adica am avea Zofist, zofistică ceea ce este o enormitate.

Cât despre lingviști, hâm ... răspunsul îl dă insuficiența pentru filosof a lingvisticii și apelul la filosofia limbajului. Și că veni vorba de lingviști sunt mulți care nu sunt în stare nici să traducă în limba română sentence-ul englezesc. Uneori nu vor să înțeleagă că mai au de învățat și în materie de limbă și de filoSofie. Pixi 1 martie 2006 06:34 (EET)

Ce ține de filosofie se resolvă printr-un apel la filosofi, dar cuvîntul ca atare ține de limbă, deci de lingvistică. E drept că pentru unii lingviști cuvintele sînt niște obiecte esoterice și așa se ajunge la resultate precum unele dicționare recente. Eu aștept să se deschidă sesonul la vînătoarea de lingviști incapabili, specie mai periculoasă și mai puțin periclitată decît visonii.

Exemplele subliniate mai sus arată ce efect are scrierea etimologică (redusă numai la z-urile care la origine erau s-uri). Mai aveam cîteva mostre (diapazon, rezonabil, prezidențial, cortizon, rezervă, vizavi, fizică, etc.) dar n-am găsit unde să le bag în propoziții. Scuze că și așa am cam tras lucrurile de păr.

Ideea este că limba română nu se scrie etimologic, deci argumentul cu sofia cade. Mai exact acest argument este un sofism (raționament corect ca formă, dar incorect în fond), pentru că nu ține cont de realitatea limbii române. Francezii scriu philosophie și citesc cu z, nemții scriu Philosophie și citesc cu z, italienii scriu filosofia și, culmea, citesc tot cu z. La noi nu funcționează regula citirii lui s între vocale ca z, deci nu merge.

Ca să nu lungim treaba, ambele forme sînt acceptate de dicționare deci ambele forme pot fi folosite în articolele Wikipedia. Singurele probleme sînt la titlul articolelor (deși oricum se face redirect de la varianta cealaltă) și titlurile categoriilor, care nu acceptă redirecturi. Atît. Cred că deja am discutat prea mult. — AdiJapan ☎ 1 martie 2006 08:02 (EET)

Ai dreptate atunci când spui că ambele forme sunt acceptate de dicționar. Dar doar aici ai dreptate. Pentru a termina cu problema dicționarului și cuvântul curvă e în dicționar, dar asta nu îi dă o greutate academică. Cât despre taxonomia argumentului meu (sic! știu și eu cuvinte mai puțin uzitate) e eronată cel puțin în termeni de superveniență și tot nu e sofism (ce o să te faci acum , cuvântul asta nu e în dex?!). Așa că scrieți filosofie cum vreți! PS: Statutul de administrator nu-ți dă și statul de infailibilitate. Atît.Pixi 1 martie 2006 09:14 (EET)

Îmi pare rău, nu înțeleg. N-am folosit nicăieri în discuție argumentul că sînt administrator, și cu atît mai puțin cel că aș fi infailibil. Ne uităm în dicționare pentru că la Wikipedia sîntem obligați să ne bazăm pe publicații de încredere, altfel facem cercetare originală. În dicționare forma preferată este "filozofie", iar "filosofie" este forma tolerată. "Superveniență" nu știu ce înseamnă. Cînd vom avea un articol despre prostituție vom folosi și cuvîntul "curvă", indiferent de greutatea sa academică. — AdiJapan ☎ 1 martie 2006 09:42 (EET)

Mai dragilor, scuzati-mi scrierea fara diacritice, dar nu pot sa-mi instalez tastatura aici (nu am voie). Nu are rost sa aruncati unii in altii. Adi, limba romana nu este neaparat o limba fonetica... ce zici de babysitter, mouse, computer, background? -Mihai | D 1 martie 2006 09:55 (EET)

Bine ai revenit, Mihai, ești încă la Strasbourg? Aruncă un ochi prin Place Kleber și pentru mine...

Despre computer și celelalte am vorbit mai sus. Ele încă nu au intrat bine în limba română, deși deja multă lume scrie mausul, situl, hardul, iar Pruteanu scrie chiar compiuter. Tendința este ca toate cuvintele să se naturalizeze. Dar n-o să-mi spui acum că filozofie are aceeași vechime în românește ca și babysitter.

Încă o dată, această discuție este despre cum scriem numele categoriilor în care intră cuvinte ca filozof sau filozofie, pentru că trebuie ales un nume unic. În articole (inclusiv titluri) editorii pot continua ca și pînă acum. — AdiJapan ☎ 1 martie 2006 10:16 (EET)

Văd că de fapt editorii care s-au ocupat de articolele de filozofie au decis de multă vreme care dintre variante să fie folosită în titlurile categoriilor, și anume au ales filozofie / filozof. Bineînțeles, fiecare editor poate folosi în articole ce variantă preferă. Pentru a nu avea articole bălțate presupun că este natural să impunem ca în cadrul unui articol să fie folosită o singură formă. De asemenea, nu este normal ca un articol să fie modificat numai pentru a trece de la o variantă la cealaltă - asta ar stîrni războaie de editare. Putem aplica și aici regula de la variantele ortografice ale limbii române, și anume că o editare poate comuta la cealaltă grafie numai dacă dublează volumul articolului.

Dacă nu apar alte comentarii în decurs de o săptămînă propun să includem concluzia discuției la Wikipedia:Versiuni de limbă română (sau altundeva?) și să arhivăm discuția. — AdiJapan ☎ 10 martie 2006 08:21 (EET)

Oricum ai dori să scrii un articol despre filozofi (din Grecia, sau de oriunde), întotdeauna se vor găsii suficienți docți să-ți spună că nu e corectă forma folosită în articolul tău, etc...

La izvoare, dacă ne gîndim la limba greacă, se scrie "φιλοσοφια", adică filosofia, si asta nu din cauză de lipsă a literei 'z'. Nu consider un motiv de contradicție între oameni cu un oarecare grad de inteligență a felului cum pronunți un cuvînt care e împrumutat din alte limbi, cînd ai prins ideea. ??? Tudor1204 (discuție) 8 octombrie 2008 22:00 (EEST)

Corect e in felul urmator: se scrie „filosofie”, se pronunța „filozofie”, e acceptată si forma scrisă: „filozofie”, dar nu cred că a pronunța „filoSofie” este corect, nu sună românește

(discuție) 25 noiembrie 2009 21:04 (EEST)

Pe blogul meu discut subiectul intr-un articol de 9 pagini (ce se gaseste de fapt pe drive.google.com). Sustin argumentat ca decizia lingvistilor Academiei de a reinstaura pe "filosofie" prin DOOM2[2005] este eronata.

Link blog: http://thescienceinmymind.blogspot.ro/2014/12/o-problema-de-norma-lingvistica.html Link articol (.pdf): https://drive.google.com/open?id=0B23_rLtZmNW6UmRLa09CdWMxRmM&authuser=0 (dextercioby)

(discuție)

Știință

Văd că introducerea se termină cu afirmația că "filosofia [nu este] însă o știință la rândul ei." Chiar nu este o știință? Dacă ne uităm (iar) în dicționare găsim definiții de genul:

• DEX '98: Știință constituită dintr-un ansamblu închegat de noțiuni și idei [...]
• NODEX: Știință care se ocupă cu studierea legilor și principiilor generale [...]

Oricum ar fi de fapt, întrucît există surse de încredere care afirmă că e știință va trebui să reformulăm introducerea încît să cuprindă și acest punct de vedere. — AdiJapan ☎ 10 ianuarie 2006 10:57 (EET)

Culmea este ca insasi filozofia (prin filozofia stiintei) a stabilit criteriile stiintei.Iar aici filozofia are niste mari probleme:

• o mare parte din afirmatiile filozofilor și a curentelor fiolozofice nu poate fi intersubiectiv verificat. Exista o sumedenie de curente care toate se contrazic cel putin partial (de ex. idealismul cu realismul). Nu exista un numitor comun. Cum ar fi daca am avea asa ceva la fizica de exemplu? Sigur ca si la fizica exsita inca in controverse, dar acestea sunt exceptia, nu regula.

Toti filozofii se cearta unul cu altul.

• fiecare filozof isi creeaza propria terminologie. Cum ar fi daca fiecare geniu in fizica si-ar creea propria terminologie si studentii ar trebui s-o invete pe fiecare?

• falsificarea: afirmatiile filozofice, de exemplu existentialismul sau metafizica, raman in afara posibilitatilor noastre de cercetare. De aceea spunea Popper despre Heidegger ca acest continua sa spuna tampenii si ca din pacate exista multi care il asculta.

--Arado 10 ianuarie 2006 12:06 (EET)

Arado, Wikipedia nu își propune să afirme adevărul. Oricît de straniu sună, este scris negru pe alb în politica oficială. Ceea ce își propune Wikipedia este să colecteze informații de natură enciclopedică și să le aranjeze în articole. Atunci cînd există mai multe puncte de vedere, fie ele și opuse, nu alegem dintre ele pe cel pe care îl credem mai corect, ci le scriem pe toate.

Așadar paginile de discuție nu sînt locuri unde discutăm dacă de exemplu filozofia e o știință sau nu, ci cum să exprimăm echilibrat ambele puncte de vedere. Eu nu mă pricep la filozofie mai mult decît un om obișnuit. Dar am trecut prin destule dispute pe Wikipedia (cea în engleză mai ales dar și aici) ca să știu cum sună regulamentele

Câtă vreme două dicționare ale limbii române, scrise de crema intelectualității românești, nu?, susțin că filozofia este o știință, eu cred că nu avem încotro și trebuie să scriem și punctul ăsta de vedere. Poate să fie în forma "unele dicționare ale limbii române afirmă că..." sau altă exprimare pe care o găsim potrivită, dar în nici un caz nu putem ignora ce spun dicționarele, chiar dacă e fapt dovedit că și ele mai greșesc. Și ca să completez cu reversul medaliei, un al treilea dicționar, Dicționarul de neologisme, nu folosește deloc cuvîntul "știință" în definiția filozofiei.

Deși poate tonul meu sună un pic aspru nu vreau să crezi că mă lupt pentru o tabără sau alta, dar vreau foarte mult să fie clare (și respectate) regulamentele Wikipediei. Părțile din olitica oficială care se referă direct la problema de față sînt Wikipedia:Punct de vedere neutru și Wikipedia:Verificabilitate. — AdiJapan ☎ 10 ianuarie 2006 13:10 (EET)

Mici dispute

Existențialism și Filosofie existențială nu înseamnă același lucru (vezi articolele).

Cât privește raportul Filosofiei cu Știința, vezi primul aliniat al acestei discuții, precum și modificarea începutului articolului făcută la 12 noiembrie 2004. Uneori mai greșește și "crema intelectualității românești", mai ales când a fost supusă timp de câteva decenii la o spălare marxist-leninistă a creierului. MobyDick, 3 mai 2006, 17:05 (MET)

Scurtă bibliografie elementară

De data asta, într-adevăr, crème de la crème, nu numai pentru raportul Filosofie/Știință !

Online

• James Fieser and Bradley Dowden (ed.): The Internet Encyclopedia of
• What is Philosophy ?
• Vox PhiloSophia
• Vezi și: de.wikipedia, en.wikipedia, fr.wikipedia, it.wikipedia etc.

Literatură tipărită

• The Stanford Encyclopedia of Philosophy, Edward N. Zalta (ed.), Winter 2003 Edition
• The Oxford Companion to Philosophy, Oxford University Press, 2005
• Arno Anzenbacher: Einführung in die Philosophie, 10. Aufl., Herder - Freiburg i.Br., 2004

MobyDick, 4 mai 2006, 15:55 (GMT)

sugestie

Ați putea adăuga explicit că 'filozofia este știința formelor gândirii', în felul ăsta punând capăt echivocului despre științificitatea ei. Evident că e o știință, de vreme ce se ocupă și cu adevărul, cu validarea certitudinilor raționale. Cred că cu trucul de mai sus se împacă lucrurile. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.17.70.26 (discuție • contribuții). 16 noiembrie 2006 11:49

Mie îmi plac aceste discuții pe holurile Wikipediei, la o țigară (bine dar ce mă fac? eu nu fumez) și aș putea vorbi de una, alta.

Din păcate, chestiunea se poate tranșa neamuzant de scurt prin amintirea în articol și a celor care definesc filosofia drept o știință – știința primelor principii și cauze (Aristotel), știință a absolutului (Fichte), etc, etc; chiar! propun o subsecțiune „definiții ale filosofiei” – precum și poziția celor care spun că filosofia și știința sînt moduri distincte de a ridica probleme teoretice, neuitînd să menționăm diferența dintre ceea ce înțelegem azi prin știință și ce înțelegeau vechii greci, după părerea mea cheia relației filosofie-știință. – Laurap\ ^mesaj 16 noiembrie 2006 15:04 (EET)

Dupa incercarea definitiei si un comentariu enciclopedic liminar ca chapeau, as sugera structurarea textului astfel:

- Istoric ( subtitluri: antica, medievala, moderna si contemporana, scolile principale si reprezentanti, totul foarte scurt)

- Ramurile filosofiei

- Curente filozofice principale (scoli plus -isme)

- Filozofi

- Bibliografie

Dupa aia, articolul va decola singur, se va extinde prin adaugiri etc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Medenagan (discuție • contribuții).

Trebuie să includă și filozofia orientală. Cu alte cuvinte ceea ce ați spus este valabil dar ca subcategorie a filozofiei occidentale. Poate vă înhămați la această acțiune nu tocmai ușoară, să scrieți ce ați propus. Mi-am propus și eu să scriu acest articol, dar tot amân această acțiune :-). Dacă dvs v-ați hotărât să scrieți o parte a articolului vă felicit de pe acum și sunt alături de dvs. Succes.-- Pixi ^discuție 17 noiembrie 2006 18:11 (EET)

PS mă străduiesc acum să-mi fac niște timp și pentru Etică la care am încercat să urmăresc aceași structură ca la filozofie. dacă aveți timp poate adăugați ceva. -- Pixi ^discuție 17 noiembrie 2006 18:16 (EET)

Pentru cei care nu au înțeles raportul dintre filozofie și știință, să se gândească la difernețierea pe care o face Auguste Comte între etapele cunoașterii umane. Etapa teologică este cea când cunoașterea se bazează pe o dogmă, deci care nu poate fi pusă la îndoială. A doua etapă, cea metafizică, pune sub semnul întrebării orice. Asta e filozofia. A treia etapă nu numai că pune sub semnul întrebării orice, dar spre deosebire de etapa filozofică, aduce și dovezi empirice (pozitivism) pentru a-și justifica ipotezele. Aceasta e știința. Apoi vine Karl Popper și spune că pozitivismul are o problemă, cea a inducției, dar asta deja ține de dezbaterea privind știința.Cine dorește o perspectivă de ansamblu asupra științei versus filozofiei, să consulte articolul "Filozofia științei"--Arado 18 noiembrie 2006 19:06 (EET)

O să încerc o mică tautologie și poate de data asta mă exprim mai clar. Guthrie spune în O istorie a filosofiei grecești, referindu-se la începuturile filosofiei în Grecia, „filosofia și științele erau încă inseparabile”.

N-am citit articolul „Filosofia științei” nu știu ce scrie acolo, dar părerea mea este că în articolul „Filosofie” trebuie să apară faptul că la început filosofia se confunda cu știința iar la articolul teoria cunoașterii ceva mai dezoltat, delimitarea filosofie/știință începînd de la Descartes și continuînd pînă în zilele noastre.

În versiunea de dinainte exista ceva de genul acesta, acum a dispărut. – Laurap\ ^mesaj 21 noiembrie 2006 11:37 (EET)

structura propusa

...am asezat-o deja in pagina. Cred ca pe ea se poate, de-acum inainte, broda. (Regula ar trebui sa fie nu cat adaugi, ci cat stergi - deja pagina e cam mare). Toate cele bune. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Medenagan (discuție • contribuții).

Este ok structura (din cât am citit). Problema este că încă nu seamănă cu un articol de enciclopedie ci cu o schiță de curs. Articolul trebuie îmbunătățit și transformate enumerările în fraze cu sens. Poate vă găsiți niște timp și adăpugați și niște fraza. Succes. -- Pixi ^discuție 18 noiembrie 2006 19:28 (EET)

N-am nici o dorinta in materie, numai la cuvantul 'dezvoltare' casc. Ma tem ca restul ramane in sarcina dvs. sau a celor pe care ii va amuza s-o faca. Cele bune.

3 iulie 2007 16:05 (EEST)

N-am citit articolul „Filosofia științei” nu știu ce scrie acolo, dar părerea mea este că în articolul „Filosofie” trebuie să apară faptul că la început filosofia se confunda cu știința iar la articolul teoria cunoașterii ceva mai dezoltat, delimitarea filosofie/știință începînd de la Descartes și continuînd pînă în zilele noastre. În versiunea de dinainte exista ceva de genul acesta, acum a dispărut. – Laurap\ mesaj 21 noiembrie 2006 11:37 (EET)

Există fără îndoială mai multe accepțiuni ale termenului știință. Una este știința așa cum o înțelegeau grecii, sau după ei alte generații la rând, și altceva este știința în sensul modern al termenului. De aici provine o oarecare confuzie, care poate fi însă ușor înlăturată dacă ținem cont de ce înțelege fiecare prin știință. 3 iulie 2007 16:07 (EEST)

Dacă ar citi asta Karl Popper, cred ca s-ar rascoli in mormant. Comunitatea stiintifica a delimitat destul de clar ce este stiinta azi de ceea ce a fost considerat stiinta acuma 2000 ani. Diferenta e foarte mare. Acum 2000 nu existau deloc rigorile si metodologia de azi.--Arado 4 iulie 2007 17:56 (EEST)

Lui Arado

Dacă ar citi asta Karl Popper, cred ca s-ar rascoli in mormant. Comunitatea stiintifica a delimitat destul de clar ce este stiinta azi de ceea ce a fost considerat stiinta acuma 2000 ani. Diferenta e foarte mare. Acum 2000 nu existau deloc rigorile si metodologia de azi.--Arado 4 iulie 2007 17:56 (EEST)

Sunt de acord cu tine în ce privește definiția clară a științei articulată de Popper. Fără ea totuși, știința funcționa de bine de rău, deja de 2 sau 3 secole... Criteriul testabilității plutea în are de mult timp. Faptul că noi avem azi o accepțiune despre ce înseamnă știință, nu cred ca ne dă dreptul să deposedăm termenul de întreaga sa complexitate pe care o legitimează evoluția sa istorică. Ar fi dogmatic! Nu pledez pentru confuzie, sunt ultimul care aș face asta, căci știința azi înseamnă un singur lucru, dar pentru greci, si multe, prea multe zeci de generații la rând, ea a însemnat altceva, obligându-ne astfel să luăm notă de acest fapt ori de câte ori facem referințe istorice. Aș mai face o observație: știința nu a devenit ceea ce este azi pentru că a definit-o Popper, sau pentru că a profețit-o ca atare cei 2 Bacon, ci pentru că cei care s-au ocupat de ea au simțit nevoia de a perfecționa metoda lor obiectivă. Procesul nu este încheiat, și trăsăturile cu care suntem noi azi obișnuiți sunt recente, foarte recente chiar, funcție de disciplină. Sunt știinte târziu pozitivate (fapt care echivalează cu certifatul lor de naștere ca știițe), și oamenii au bâjbâit îndelung chiar și-n prima jumătate a secolului XX până să găsească drumul care să despartă speculația filozofică sau simpla declarație de credință într-o chestiune, de un veritabil enunt științific. 7 iulie 2007 00:26 (EEST) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Remus Octavian Mocanu (discuție • contribuții).

Sigur ca nici azi nu avem o metateorie stiintifica satisfacatoare pentru toate disciplinele. De ex su studiez stiinte politice si aici inca nu putem aplica metoda stiintifica asa cum ea este aplicata in fizica din motive evidente. Dar aici nu e vorba numai de Popper. Treaba incepe cu intr-adevar mai multe sute de ani in urma, cand oamenii si-au pus intrebari despre cum sa cercetam in stiinta. Dar ceea ce considerau grecii ca stiinta (afirmatiile lor despre atomi de ex) era pura speculatie filozofica, iar matematic si azi e contestata ca stiinta, deoarece contine adevaruri a priori, si evident ca nici nu poate fi falsificata din aceasta cauza. Cum spunea Bertrand Russell, ceea ce Occidentul a dat lumii este stiinta--Arado 27 iulie 2007 11:29 (EEST)