Discuție:Microorganism

Regnul Monera și Protozoa nu cuprinde decât organisme unicelulare microscopiece. Dintre protozoare foarte puține specii sunt vizibile cu ochiul liber (la limita vizibilului).--Jean 1 iulie 2006 13:47 (EEST)

Microorganisme vs. microbi

Se pare că Wikipedia are o altă viziune asupra microorganismelor și microbilor decât dicționarele românești. Conform unora dintre acestea, microbii sunt cazuri particulare de microorganisme, fiind o categorie distinctă.

De exemplu:

MICRÓB s.m. = denumire generică dată unor microorganisme vegetale sau animale (bacterii, ciuperci, virusuri), agenți transmițători ai anumitor boli (Marele dicționar de neologisme, 2000)

MICRÓB, microbi, s. m. = nume generic dat unor microorganisme de natură vegetală sau animală, care sînt agenți transmițători ai bolilor infecțioase (Dicționarul limbii române literare contemporane, 1955-1957)

MICRÓB ~i m. = microorganism vegetal sau animal, care adesea este transmițător al unei boli (Noul dicționar explicativ al limbii române, 2002)

--Bătrânul (discuție) 30 martie 2017 08:58 (EEST)

Bună întrebare. Dau definiții din câteva dicționare.

• DEXI - Dictionar explicativ ilustrat al limbii romane. 2007

• microb s.m. (biol., med.) Nume generic dat unor organisme unicelulare, microscopice, care trăiesc în sol, în apă, în aer, în corpul plantelor sau al animalelor și care pot fi saprofite sau patogene pentru organismul în care se dezvoltă. ♦ (fam., deprec.) (Epitet pentru o) persoană neînsemnată și obraznică. • pl. -i, (pop.) n. -oabe. /<fr. microbe; cf. gr. μικρός "mic", βίος "viață".
• microorganism s.n. (biol.) Organism vegetal sau animal, de dimensiuni microscopice. • pl. -e. /<fr. micro-organisme.

• G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011

• microorganisme - grup vast și heterogen de organisme cu morfologie, activitate biologică și poziție sistematică diferite, având drept caractere comune dimensiunile microscopice, care le fac invizibile cu ochiul liber; organizare, în general, unicelulară, și structură internă relativ simplă. Termen lipsit de semnificație taxonomică. Include bacteriile, Archaea, fungii (mucegaiuri și levuri), microalgele și protozoarele. Virusurile și agenții infecțioși subvirali (viroizi, virino, virusoizi, prioni) nu sunt microorganisme.
• microb - termen propus de Sédillot pentru microorganismele studiate de Pasteur. Criticat chiar în epocă, fiind etimologic incorect („viață scurtă") a fost menținut la recomandarea lui Littré „de a-l lăsa să se apere singur". Nerecomandabil în terminologia științifică.

• Dumitru T. Buiuc. Microbiologie Medicală. Ghid pentru studiul și practica medicinei. Ediția a VI-a. Editura Gr. T. Popa, Iași 2003

• Microorganismele au purtat nume diferite de-a lungul vremii, în raport cu cunoștințele asupra lor: miasme, germeni, animalculi, fermenți etc. Numele de microb a fost inventat de un chirurg, Charles Sédillot (1804-1883), care l-a folosit prima dată în 1878 în comunicarea „Despre influența lucrărilor D-lui Pasteur asupra dezvoltării chirurgiei" prezentată Academiei de Științe din Paris. Deși acceptat de filologi, termenul de microb nu a pătruns în mediul academic și rămâne doar de uz comun. Termenul științific este cel de microorganism. Numai ocazional mai este utilizat, cu tentă de arhaism, numele de germen.

• Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală. 2010

• MICROORGANISM, s. n. / micro-organisme, s. m. / microorganism. [Gr. mikros = mic; lat. organum, gr. organon = instrument, mașină, parte a corpului îndeplinind o funcție precisă.] Denumire generică pentru organismele unicelulare cu dimensiuni microscopice sau inframicroscopice. Acest termen include, de regulă, următoarele grupe de organisme: protiste procariote (bacterii, alge albastre), protiste eucariote (ciuperci unicelulare, alge unicelulare, licheni, protozoare), virusuri. Sin.: microb, germen (def. 1).
• MICROB, s. m. / microbe, s. m. / microbe. [Gr. mikros = mic; bios = viață.] Sin.: microorganism (v.).

• Elizabeth A. Martin. Oxford. Dicționar de medicina. Editia a VI-a. Editura ALL. 2011

• microb vezi microorganism.
• microorganism organism microscopic, invizibil cu ochiul liber. Microorganismele includ: bacteriile*, unii fungi*, mycoplasmele*, protozoarele, rickettsiile* și virusurile. Sinonim: microb.

• Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007

• MICROB (gr. mikros = mic; bios = viață) - virus, bacterie sau alt agent patogen.
• MICROORGANISME (gr. mikros = mic; organon = organism) -organisme care nu pot fi observate și analizate decât cu ajutorul microscopului optic și electronic. Dintre microorganisme amintim: virusurile, bacteriile, unele alge și ciuperci, protozoarele.

• Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009

• MICROB (gr. mikros, mic; bios, viață) — nume generic dat microorganismelor, în general celor patogene (bacterii, ciuperci etc.). Noțiunea a fost introdusă de Sedillot (1878).
• MICROORGANISM (gr. mikros, mic; lat organismus, organism) — nume dat organismelor vegetale și animale de dimensiuni mici, care sunt vizibile numai la microscop. Noțiunea de m. reunește un grup foarte mare și heterogen de organisme diferite ca poziție sistematică și ca organizare structurală, dar care au în comun: dimensiunile microscopice, organizarea, în general, unicelulară, structura internă relativ simplă. M. pot fi procariote. Eubacteria, Cyanobacteria, Archaea și eucariote, fungi microscopici, alge microscopice, protozoare.

• Larousse

• microbe, nom masculin (de micro- et grec bios, vie) • Organisme microscopique ou ultramicroscopique unicellulaire, et plus spécialement l'un des organismes qui causent les fermentations et les maladies. • Familier. Personne chétive, petite ou sans envergure. • Variante de la broderie anglaise à bride, caractérisée par la forme du motif, qui ne varie pas. Synonymes : germe, micro-organisme
• micro-organisme, micro-organismes, nom masculin. Être vivant microscopique tel que les bactéries, les virus, les champignons unicellulaires (levures), et les protistes. (Appelés autrefois microbes, les micro-organismes jouent un rôle essentiel dans les cycles écologiques, mais certaines espèces sont pathogènes.)

• Oxford Dictionary of English, 3rd Edition. Oxford University Press 2010

• microbe - a microorganism, especially a bacterium causing disease or fermentation
• microorganism - a microscopic organism, especially a bacterium, virus, or fungus

• Stedman's Medical Dictionary

• microbe. Any very minute organism. As originated, the word was intended as a collective term for the large variety of microorganisms then known in the 19th century; modern usage has retained the original collective meaning but expanded it to include both microscopic and ultramicroscopic organisms (spirochetes, bacteria, rickettsiae, and viruses). These organisms are considered to form a biologically distinctive group, in that the genetic material is not surrounded by a nuclear membrane, and mitosis does not occur during replication. Origin [Fr., fr. G. mikros, small, + bios, life]

• microorganism. A microscopic organism (plant or animal).

• Dorland's Illustrated Medical Dictionary

• microbe [micro- + Gr. bios life] 1. microorganism. 2. sometimes restricted to microorganisms that cause disease.
• microorganism [micro- + organism] a microscopic organism; those of medical interest include bacteria, fungi, and protozoa. Viruses are often classified as microorganisms, although they are sometimes excluded because they are not cellular and they are unable to replicate without a host cell.

• Henderson's Dictionary of Biology

• microbe microorganism q.v.
• microorganism n. general term for bacteria, viruses, unicellular algae and protozoans, and microscopic fungi (yeasts and moulds), which are all of microscopic or ultramicroscopic size. alt. microbe.
  

În cazul acesta ar trebui de luat în considerație părerile microbiologilor (G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011). Sumarizând se poate spune că termenul "microorganism" este dat organismelor, microscopice, în general unicelulare, care trăiesc în sol, în apă, în aer, în corpul plantelor sau al animalelor și care pot fi saprofite sau patogene pentru organismul în care se dezvoltă. Ele include bacteriile, arheele, fungii (mucegaiuri și levuri), microalgele și protozoarele. Virusurile și agenții infecțioși subvirali (viroizi, virino, virusoizi, prioni) nu sunt de obicei considerate microorganisme. Termenul "microb" (nerecomandat de microbiologi) se referă la microorganismele patogene (mai ales bacterii). --Danvasilis (discuție) 30 martie 2017 11:35 (EEST)

• Taber's Cyclopedic Medical Dictionary. 21ed. F.A. Davis Company, 2009

• microbe A unicellular or small multicellular organism including bacteria, protozoa, some algae and fungi, viruses, and some worms, esp. those that are injurious to other organisms.
• microorganism A living organism too small to be perceived with the naked eye, esp. a virus, bacterium, fungus, protozoan, or intracellular parasite, and some helminths. SYN: germ; microbe.

• Kiran Kapoor. Illustrated Dictionary of Microbiology. Oxford Book Company. 2010

• Microorganism : A microorganism or microbe is an organism that is microscopic (usually too small to be seen by the naked human eye). The study of microorganisms is , called microbiology, a subject that began with Anton van Leeuwenhoek's discovery of microorganisms in 1675, using a microscope of his own design. Microorganisms are very diverse; they include bacteria, fungi, archaea, and protists; microscopic plants (called green algae); and animals such as plankton, the planarian and the amoeba. Some microbiologists also include viruses, but others consider these as non-living. Most microorganisms are unicellular (single-celled), but this is not universal, since some multicellular organisms are microscopic, while some unicellular protists and bacteria, like Thiomargarita namibiensis, are macroscopic and visible to the naked eye. --Danvasilis (discuție) 31 martie 2017 13:35 (EEST)

@Danvasilis: Mulțumesc pentru răspunsul foarte detaliat. Deci nu mă înșelasem: orice microb este un microorganism, dar nu orice microorganism este microb. Sau, în limbaj matematic (deformație profesională...), dacă notăm cu A mulțimea tuturor microbilor și cu B mulțimea tuturor microorganismelor:

$A\subset B$, dar $A$ ≠ $B$ (cam ca în diagrama alăturată). --Bătrânul (discuție) 30 martie 2017 21:29 (EEST)

În limbajul medical sub numele de microb se înțelege de obicei o bacterie patogenă, dar nu un virus patogen. În medicină românească termenul de microb este un termen uzual, spre deosebire de microbiologie, care nu acceptă acest termen. --Danvasilis (discuție) 30 martie 2017 22:57 (EEST)

Susțin în continuare că în limba română noțiunile de microorganism și microb nu sunt sinonime. Este adevărat că în unele dicționare apar ca fiind sinonime, dar în altele nu („microb = denumire generică dată unor microorganisme”). Orice microb este microorganism, dar nu orice microorganism este microb. Un singur exemplu: Lactobacillus acidophilus (bacteria care are un rol decisiv procesele de fermentație a laptelui, deci în producerea iaurtului, chefirului etc.) este microorganism, dar nu microb. --Bătrânul (discuție) 31 martie 2017 09:35 (EEST)

După unii autori aveți dreptate, după alții nu. În "Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011", scris de academicenii Gheorghe Zarnea și Octavian Popescu, termenii în cauză se întâlnesc după cum urmează: microb - 2, microbi - 0, microorganism - 164, microorganisme - 656. În "Boli infecțioase transmisibile, curs universitar, cu recomandări pentru activitățile practice. Editura Medicală Universitară Craiova, 2007" scris de Augustin Cupșa, avem microb - 57, microbi - 178, microorganism - 25, microorganisme - 27. O părere în plus nu strică (@Accipiter Q. Gentilis:) --Danvasilis (discuție) 31 martie 2017 14:06 (EEST)

Mi se pare că nu mă pot face înțeles, deși m-am tot repetat în această discuție. Ce relevanță au aceste statistici (de câte ori apar termenii respectivi într-o lucrare sau alta)? Întrebarea mea era foarte simplă: noțiunile de microorganism și microb sunt sinonime? Sau, dacă vreți, și mai simplu: orice microorganism este și microb? A se vedea și exemplul de mai sus, cu Lactobacillus acidophilus. Și acesta este un microb? --Bătrânul (discuție) 31 martie 2017 15:33 (EEST)

Noțiunile de microorganism și microb sunt sinonime? - După unii autori - da, după alții - nu. După mine - nu. Microorganismele se împart în 2 mari categorii: nepatogene (saprofite) și patogene. Cele patogene (în special bacteriile) în medicină se mai numesc microbi (ex. Clostridium botulinum - agent patogen al botulismului, care poate fi numit și microb și microorganism, dar mai corect ar fi bacterie patogenă). Cele nepatogene (ex. Lactobacillus acidophilus - o bacterie nepatogenă) din punct de vedere medical, nu sunt microbi, ci microorganisme. Relevanța statisticilor de mai sus arată că termenul de microb, nu prea este agreeat de microbiologii români, însă în medicină acest termen este uzual. --Danvasilis (discuție) 31 martie 2017 20:18 (EEST)

@Sîmbotin: eu cred că rezultă foarte clar din cele scrise de Danvasilis în articol despre ce e vorba, după cum rezultă foarte clar și din textele de mai sus că nu este vorba de sinonimie decât după opinia anumitor autori.

În folosirea colocvială a termenilor ar putea părea că e vorba de sinonimie, dar din punct de vedere mainstream nu este cazul de așa ceva. În exemplul cel mai evident, o microalgă este "microorganism" dar în nici un caz nu o putem caracteriza drept "microb".

Din păcate limbajul medical - deși se fac eforturi în acest sens de vreo 2 secole, un atins un nivel de precizie satisfăcător și util dar este departe de a fi complet standardizat. De aici și sensuri care pot varia mai mult sau mai puțin în funcție de context și de zonă geografică, pentru un anumit termen. Ca să fie ciorba completă, există permanent fluxuri de import și de export de terminologie și de sensuri ale unor termeni între ariile dominante din punct de vedere al progresului științific medical. Aceste fluxuri se reflectă în mod variabil în ariile periferice (cum este cea reprezentată de terminologia de specialitate din limba română). --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 31 martie 2017 20:27 (EEST) P.S. Altfel spus, „păsăreasca” doctorilor va rămâne pe veci păsărească, iar doctorii vor fi întotdeauna niște tipi cărora le va place să vorbească într-un mod pe care îl înțeleg numai ei și absolut nimeni altcineva ...