Discuție:Munții Bistriței

Câteva lucruri pe care le puteți face: Altele: Completări necesare La Căi de comunicație Infrastructura rutieră Starea drumurilor La Servicii de Asistență medicală, Ordine Publică, Poștă și Telecomunicații: Asistență medicală Cabinete medicale Farmacii Oficii Poștale Oficii bancare și Bancomate Posturi de Poliție La Obiective turistice De vecinătate Foto pentru Galerie de inserat în corpul articolului

(adus de la Discuție:Muntele Budacu)

Am corectat astăzi confuzia de nume între Muntele Budacu (o subdiviziune a Munților Bistriței) și Munții Bistriței. Cine se pricepe mai bine ca mine ar trebui să scoată Munții Budacului din Carpații Orientali ca diviziune principală a acestora, masivul fiind subdiviziune a Munților Bistriței. Qvadratvs (discuție) 8 ianuarie 2012 16:30 (EET)

Astăzi, cu acordul autorului am transformat pagina într-o pagină de redirecționare spre Munții Bistriței . Informația de pe pagina Muntele Budacu am inclus-o în pagina Munții Bistriței . Qvadratvs (discuție) 15 ianuarie 2012 17:54 (EET)

(Fără titlu)

Inițial era pagină de redirecționare către Munții Budacului (eroare geografică), Muntele Budacu fiind o subdiviziune a Munților Bistriței. Qvadratvs (discuție) 8 ianuarie 2012 16:35 (EET)

Completările sunt binevenite Qvadratvs (discuție) 16 ianuarie 2012 01:10 (EET)

(adus de la Discuție:Munții Bistrița)

Reformulat link în legătură cu denumirea corectă de Munții Bistriței. Qvadratvs (discuție) 8 ianuarie 2012 16:57 (EET)

Trasee

Legat de traseele turistice, trebuie să țineți cont că Wikipedia NU este un ghid turistic. Astfel, informațiile detaliate despre rutele de acces montan nu sunt considerate material enciclopedic.—Sebimesaj 4 iunie 2012 21:27 (EEST)

Pentru că mi s-au cerut detalii:

Wikipedia nu își propune să fie un ghid (turistic, legal etc.) pentru cititorii săi. O enciclopedie nu colectează informații în liste doar pentru statistică, ci prezintă subiectul dintr-o manieră științifică, incluzând doar aspectele care sunt relevante.

Din punctul meu de vedere, în cazul de față, cel mai indicat ar fi ca întreaga colecție de trasee să fie transformată într-un paragraf cu fraze legate care să surprindă situația generală a rutelor turistice, fără a include toate detaliile aferente (lungime, sezonalitate, durată etc.). Apropo, ce înțelegi prin „verificat”? Țineți cont că la Wikipedia, verificabilitatea înseamnă altceva.—Sebimesaj 5 iunie 2012 14:34 (EEST)

Fără nici o ironie, am făcut încercat să găsesc în definiția cuvântului enciclopedic sau enciclopedie ceva care nu s-ar potrivi articolelor despre Munții Bistriței și Munții Stânișoarei astfel cum sunt ele în forma actuală. Deasemeni am încercat să înțeleg ce considerați dv. ca fiind manieră științifică sau relevant raportat la subiectele în cauză. M-am mai uitat și pe ceva material care tratează subiecte similare. Oricum aș da-o nu prea se potrivește ceea ce spuneți dv. în raport cu subiectele în cauză. Mă gândesc (poate) că discutăm despre subiecte care nu ne sunt familiare în același mod amândorora. Cu siguranță dv. principiile de lucru pe Wikipedia vă sunt foarte familiare iar mie nu, deci aici aveți indiscutabil întâietate, dar poate ar fi bine să luați în considerare și alternativa că nu toate subiectele (care nu se referă strict formal la Wikipedia) vă pot fi familiare.

În linkul pus de dv. privind Ce nu este Wikipedia, am încercat să găsesc măcar asemănări dacă nu definiții concrete legate despre eventualitatea ca informațiile despre trasee montane să nu-și aibă loc într-o asemenea enciclopedie. Poate nu mă pricep eu să citesc printre rânduri, dar iarăși ceva nu este comform principial din acest punct de vedere.

Dintr-un anumit punct de vedere, de exemplu cel al unui profesor care vrea să înghesuie în 20 de minute de predare cîteva informații minimale despre o regiune geografică, probabil noțiuni precum date relevante economic, social, administrativ....etc... sună a limbaj marțian. Evident un asemenea profesor ar desconsidera total un ansamblu informațional dinamic, centrat pe nivelul real de importanță al materialului în cauză pentru comunitate.

Revenind la problemele concrete: Nu sunt depozitar al adevărului și sincer chiar nu mă leg de obiect, texte... ș.a.m.d. Ideea de la care am pornit (lucru pe care îl puteți constata), a fost aceea unor articole cu rol de piloni centrali în jurul cărora se pot construi alte articole referite la cel de bază. Scopul ar fi acoperirea informațională a anumitor zone geografice mai "vitregite", sub raportul nivelului de cunoaștere în sociatatea actuală din România. Eu unul am avut privilegiul de a evalua în mare parte loco aspectele despre care scriu. Problema principală pe care am întâlnit-o însă când mi-am făcut de fiecare dată planul de bătaie pentru a merge într-un asemenea loc, a fost însă lipsa generală a unor informații structurate. Acum evident, putem să ne referim la manualele de școală considerând că ele reprezintă ce este mai important din punct de vedere al informației, problema este că în viața de zi cu zi lucrurile stau cu totul altfel.

Evident, dv. fiind administrator puteți (de exemplu ...) să abordați problemele de mai sus într-o manieră sau alta, dar am considerat necesar să inițiez această discuție dincolo de acest aspect. Cu siguranță aveți dreptate în anumite privințe dar totuși vă rog să mai reflectați la următoarele afirmații pe care le-ați inserat în corpul articolelor.

[.....] trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.

Calitatea informațiilor [......] trebuie îmbunătățită.

Conținutul sau subiectul este privit de unii editori ca fiind neenciclopedic. Al dv. --Qvadratvs (discuție) 8 iunie 2012 00:48 (EEST)

P.S. În Wikipedia:Fără cercetare originală am găsit 2 pasaje interesante. Ele sunau cam așa:

Cuvîntul "cercetare" este uneori folosit și cu sensul de documentare -- consultare a diverselor surse, urmată de colectarea și organizarea informațiilor găsite. Această activitate, prin natura ei enciclopedică, nu numai că este acceptată la Wikipedia, dar este chiar încurajată. De fapt majoritatea articolelor din Wikipedia ar trebui scrise printr-un astfel de proces.

Există situații cînd citarea surselor nu este necesară, sau e imposibilă. Acestea se limitează însă la cazurile cînd ideile exprimate sînt descrieri a căror valabilitate poate fi verificată cu ușurință de orice persoană matură, fără a fi neapărat specialist în domeniul respectiv (exemple: apa este un lichid, etc.), simple relatări făcute fără a generaliza, analiza, sintetiza, interpreta sau evalua faptele prezentate.

Care ar fi opinia dv. în legătură cu aceste pasaje, aplicate la cele 2 articole în cauză ?

P.P.S. Poate că atașarea mențiunii ^Verificat nu a fost o idee foarte constructivă în raport cu regulile de pe Wikipedia. Poate găsesc o formulă mai bună sau renunț complet la așa ceva pentru a nu induce confuzie. Îmi voi face timp, de principiu, pentru a citi mai atent diversele ghiduri "de lucru", în ideea de a respecta în primul rând spiritul lor și pe cât posibil litera lor. În rest să auzim numai de bine ! --Qvadratvs (discuție) 8 iunie 2012 01:05 (EEST)

Înainte de a vă răspunde mai detaliat, trebuie să știți că în pagina Ce nu este Wikipedia există o mențiune: „Ghiduri de călătorie. Nu pot fi introduse în articole detalii de contact ale hotelurilor, prețuri ale restaurantelor, sfaturi pentru turiști etc. Pentru aceasta există Wikitravel.” Din punctul meu de vedere, toate acele detalii care însoțesc traseele (și chiar menționarea în sine a acestor trasee) nu reprezintă material enciclopedic (apropo, Wikipedia are o definiție proprie pentru „enciclopedic” – acele informații care sunt notabile, verificabile și deja tratate în lucrări de specialitate).

În ceea ce privește remarca dv. referitoare la pasajele sus-menționate, dați-mi voie să cred că subiectul Munții Bistriței nu poate fi la fel de ușor de verificat precum forma lichidă a apei.—Sebimesaj 8 iunie 2012 16:38 (EEST)

Ok, într-un fel sau altul nu prea are rost să insist. Am remarcat nuanțarea poziției dv. și o consider un punct pozitiv în această discuție, așadar consider că trebui să vin în întîmpinarea problemelor. Voi retrage traseele din cele 2 pagini, lăsând în loc paragrafe. Este suficient, sau sunt în opinia dv. și alte probleme în articole? (pe lîngă lipsa de legături interne de la Munții Stânișoarei care oricum de principiu aș fi rezolvat-o oricum, mai devreme sau mai târziu).

Secundo am o altă întrebare, m-am uitat puțin pe Wikitravel și cel puțin în acest moment nu prea pare un ghid la care să apelezi. Dacă găsesc o altă formă, de genul poziționării traseelor pe un alt site, pot pune un link către siteul respectiv în pole position ? (nu sună ca și cum m-aș cita pe mine însumi, dar e cam aproape....)

Terțio, ar fi valabilă copierea aproape în forma în care sunt acum, a articolelor pe Wikitravel ? --Qvadratvs (discuție) 8 iunie 2012 23:42 (EEST)

Da, dacă se precizeaza sursa (puneți la sfârșitul articolului linkul care trimite spre Wikipedia).— Ionutzmovie discută 9 iunie 2012 00:21 (EEST)

P.S. Mai pot scoate în acest moment ceva din etichetele alea gen Este sub formă de listă și trebuie .... Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită ....Trebuie pus(ă) în formatul standard,... bla,bla... ? --Qvadratvs (discuție) 9 iunie 2012 00:48 (EEST)

Siteuri care au preluat material din wiki fără a menționa sursa

• http://turism.bzi.ro/destinatii-montane-muntii-bistritei-foto-16547 ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Accipiter Gentilis (discuție • contribuții).

Material rămas de la restructurări

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 iulie 2015 00:09 (EEST)

Trasee turistice marcate în Masivul Pietrosul Bistriței

Sunt cele mai cunoscute și frecventate trasee.

Traseul de creastă al Masivului Pietrosul

Verificat

Marcaj:Bandă roșie.

Punct plecare: Cheile Zugreni - Est

Punct sosire: Pasul Păltiniș - Vest

Durata traseului :14 - 16 ore.

Grad de dificultate:Mediu

Altitudine maximă:1792 m.

Diferență de nivel maximă: 1052 m.

Caracteristici specifice:

• Este traseu lontgitudinal
• Se recomandă parcurgerea acestuia în două etape.
• Traseul necesită echipament de campare.
• Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul Cheile Zugeni - Vârful Pietosul Bistriței.
• Sezonalitate: este închis iarna
• Are ca punct de plecare la est cabana Zugreni (Vadu Bistriței DN17B ). Urcă versantul Bogolinului și trece prin Vîrful Pietrosul Bistriței (1791 m) - Șeaua La Izvorul Rău - Muntele Lespezi (1626 m) - Muntele Șandru (1537 m) - Vărful Busuiocul (1417 m) - Vârful Rusului (1541 m) -Piatra Tăieturii - Vârful Calimanel (1644 m). Coboară la vest prin Pasul Păltiniș (1355 m) în satul Păltinis DJ174 ;
• Întreținere marcaj și traseu: Salvamont- Primăria Vatra Dornei

Ramificații:

• În Șeaua Izvorul Rău → Cojoci - Rusca, Triunghi roșu
• În Șeaua dintre Vârful Șandru și Vârful Busuiocul → Crucea - Cozănești, Cruce albastră
• La Piatra Tăieturii → Gura Barnarului - Panaci , Punct albastru

Traseul Cojoci Sat - Rusca Sat

Verificat

Marcaj:Triunghi roșu.

Punct plecare:Satul Cojoci (DN17B) - Est

Punct sosire:Satul Rusca (DN17B) - Nord

Durata traseului :7 ore

Grad de dificultate:Ușor-Mediu

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu transversal
• La est din Cojoci suie în Șeaua Izvorul Rău unde se intersectează cu traseul de creastă marcaj bandă roșie și coboară la nord pe Valea Rusca spre Rusca.
• Nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui.
• Sezonalitate: traseul este deschis tot timpul anului, dar iarna este puțin recomandabil.
• Întreținere marcaj și traseu: Salvamont- Primăria Vatra Dornei

Traseul Crucea Sat - Valea Bârnărelului - Cozănești sat

Verificat

Marcaj:Cruce albastră

Punct plecare:Satul Crucea din Comuna Crucea ( Valea Bistriței ) - Est

Punct sosire:Cozănești sat (Comuna Dorna-Arini) - Nord

Durata traseului:8-9 ore (drum forestier pe Bârnarel - 8 km)

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu transversal
• Din Comuna Crucea merge pe Valea Bârnărel (8 km) și urcă în șeaua dintre Vârful Șandru (1537 m) și Vârful Busuiocul(1417), unde se intersectează cu traseul de creastă marcaj bandă roșie, pentru a merge peste muntele Bâde (1162m) până la Cozănești.
• Sezonalitate: iarna nerecomandabil.
• Întreținere marcaj și traseu: Salvamont- Primăria Vatra Dornei

Traseul Gura Barnarului - Comuna Panaci sat Coverca

Fără date oficiale

Marcaj:Punct albastru

Punct plecare:Gura Barnarului (DN 17 B) - Est

Punct sosire:Sat Coverca din Comuna Panaci - Vest

Durata traseului :8 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu transversal
• Suie de la Gura Barnarului - Valea Barnar - Cheile Barnarului - Piatra Taieturii (aici se intersectează cu traseul de creastă marcaj bandă roșie) - coboară la Coverca
• Pe valea Barnarului este un drum forestier de 21 km. Șoseaua urcă de la est în șeaua de sub Vârful Rusului 1541 m și coboară la nord pe valea Arini la Cozănești - Comuna Dorna - Arini ).
• Sezonalitate

Sat Ortoaia - Sat Crucea

Fără date oficiale

Marcaj: Bandă galbenă

Punct plecare: Sat Ortoaia - Nord

Punct sosire: Sat Crucea - Sud

Durata traseului : 7 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu transversal
• Suie din Ortoaia - Varful Spaima - Dealul Colacel - Muntele Piatra Gruiului - Coboară la Crucea
• Sezonalitate

Creasta Rața și Muntele Barnar

Nu există trasee turistice marcate pe culme.

Trasee turistice marcate spre Depresiunile Bilbor și Șaru Dornei

Bilbor - Drăgoioasa

Fără date oficiale

Marcaj: Cruce albastră

Punct plecare: Satul Bilbor

Punct sosire: Drăgoiasa

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu periferic
• Pornește din Bilbor - Valea Bistricioara - Valea Răcilei - Șeaua Răcila - I.F. Drăgoiasa
• Sezonalitate

Bilbor - panaci

Fără date oficiale

Marcaj:Bandă galbenă

Punct plecare: Sat Bilbor

Punct sosire: Sat Panaci

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu periferic

• Pornește din Bilbor - Valea Bistricioara - Șeaua Vamanu -I.F. Glodu -Satul Glodu - Sat Dârmoxa - Sub Vârful Tuzlăriei (1630) -Piatra Taieturii - Valea Chirileni - Panaci

• Sezonalitate

Traseul Bilbor - Sat Drăgoioasa

Informații despre omologare

Centrul Bilborului (895 m) - gura pârâului Borcut (970 m) - gura pârâului Rece (895 m) - Culmea Alunișului (1297 m) - valea Neagra - Sat Drăgăioasa (1040 m)

Distanța de parcurs: 12 km.

Diferență de nivel: 412 m.

Lungimea traseului: dus 3 1/2 ore, întors 3 1/2 ore.

Marcaj: linie albastră. Vara putem merge pe drumul forestier până la gura pârâului Rece - 6,5 km. De acolo putem înainta pe drumul forestier și pe potecă. Iarna recomandat numai schiorilor.

Pornim spre nord din Bilbor . La 2,2 km de centru pleacă spre dreapta drumul forestier Vaman. După 1,3 km pleacă spre vest traseul care urcă spre poiana Vacaria prin valea Dobreanu . După ce ieșim dintre case, după 3,3 km, spre dreapta vedem un drum de țară, care se cheamă Drumul Rușilor.

La km 4, spre stânga pleacă un drum pietruit, care duce spre Vf. Dobreanu. În apropiere găsim câteva izvoare de apă minerală . La km 4,5 spre stânga, la gura pârâului Borcuț pleacă drumul forestier care urcă spre Măgura Cocora și Vârful Păltiniș. După 6,7 km ajungem la intersecția cu drumul forestier Răcilă. Traseul nostru continuă spre nord. La 5 km de gura pârâului Rece se termină drumul forestier. Spre stânga pleacă o potecă spre stâna Bursucăria. Noi mergem mai departe pe un urcuș abrupt, trecem printr-o poiană și prin pâlcuri de brazi și un loc pleșuv pe Culmea Alunișului dintre Vârful Aluniș și Drăgoiasa de unde coborâm în valea Neagra Broștenilor. Pe drumul comunal ajungem în Drăgoiasa.

Traseul Bilbor - Valea Vaman

Informații despre omologare

Drumul forestier Vaman (920 m) - șaua poiana Vaman (1245 m) - valea Neagra Broșteni - gura pârâului Ciutac (885 m)

Distanța de parcurs: 7 km.

Diferență de nivel: 336 m.

Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 1/2 ore.

Marcaj: cruce albastră. Vara accesibil și cu mașina, iarna numai pe schiuri.

Pornim din Bilborul de Sus, de la gura pârâului Vaman. După câteva sute de metrii ieșim dintre case și mergem spre nord-est pe drumul forestier. Trecem lângă barăcile muncitorilor forestieri și ajungem la casa pădurarilor. După un urcuș de 700 m prin pădure ajungem la o casă părăsită, care se află la capătul drumului forestier. De aici pleacă o potecă spre dreapta, printr-o porțiune defrișată peste creastă. Poteca marcată duce spre stânga. Trecem prin pădure și ajungem pe o poiană întinsă. La dreapta vedem o stână și o casă din bârne. Sus, pe creastă vedem turnul de belvedere. De la stâlpul de orientare turistică urmăm traseul de creastă spre sud-est și după 500 m pe o potecă coborâm la gura pârâului Ciutac în valea Neagra Broștenilor .

Traseul Bilbor - Vârful Lupăria

Informații despre omologare

Gura pârâului Străjii (925 m) - Creasta Lupăria (1350 m) - gura pârâului Ciutac (885 m)

Distanța de parcurs: 7 km.

Diferență de nivel: 425 m.

Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 3/4 ore.

Marcaj: punct roșu (pe alocuri lipsă). Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.

Pornim din Bilbor, de la gura pârâului Străjii, spre stânga, pe lângă grajduri, apoi spre nord-est pe traseul de creastă, și peste puțin timp ajungem la locul numit Piciorul Lupăriei, la poalele muntelui cu același nume, de unde urcăm prin păduri de brazi . În curând ajungem la poiana Străjii, mergem mai departe și trecem prin cele două poieni din Lupăria, apoi urcăm pe vârful cu același nume (1412 m). Coborâm pe creastă și ajungem pe Traseul nr. 30., pe care o urmăm până la valea Neagra Broștenilor .

Traseul Bilbor - Vârful Hărlagii

Informații despre omologare

Gura pârâului Țiganilor (880 m) - Dealul Țiganilor - Culmea Hărlagii - poiana Smida Boului (1472 m)

Distanța de parcurs: 4 km.

Diferență de nivel: 595 m.

Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore, întors 2 ore.

Marcaj: punct galben (șters, pe alocuri lipsă). Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.

Gura pârâului țiganilor este lângă campingul din Bilbor . De aici începe traseul, dar nu pe lângă firul apei, ci pe o potecă mai spre stânga. Urcăm spre Dealul Țiganilor, și după 1,1 km intrăm în pădure și ne continuăm drumul spre nord-est, apoi, după un urcuș de 3 km prin păduri și poieni ajungem, prin Culmea Hărlagii la poiana Smida Boului. De aici ne continuăm drumul spre est, până la Vf. Hărlagi.

Bilbor - Gura Pârâului Rece

Informații despre omologare

Gura pârâului Huruba (830 m) - Culmea Hărlagii (1560 m) - gura pârâului Rece (840 m)

Distanța de parcurs: 10 km.

Diferență de nivel: 730 m.

Lungimea traseului: dus 5 ore, întors 4 1/2 ore.

Marcaj: cruce galbenă. Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.

Pornim de la gura pârâului Huruba și urcăm pe versant 3,2 km. La al doilea afluent al părăului o luăm spre dreapta, spre nord-est și ajungem pe o poiană pe lângă o stână, unde ne întâlnim cu marcajul linie roșie . Ne continuăm drumul pe o potecă bine bătătorită pe creasta care urcă abrupt spre nord-vest spre Vf. Hărlagia (1581 m). Înainte să ajungem pe vârf, la poalele unui urcuș întâlnim poteca care coboară prin pădure la gura pârâului Rece, în valea Neagra Broștenilor

Trasee turistice marcate în Masivul Budacu

Zona de sud a Munților Bistriței cu excepția Budacului este mai puțin menționată turistic, chiar dacă aceast areal este bordat de masivi calcaroși cu mare potențial turistic (Piatra Șoimului, Piatra Comarnicului, Piatra Runcului, Piatra Mocilor, Măgura).

Există un numar de trasee turistice marcate (cel puțin pe hărțile turistice dacă nu și efectiv pe teren), dar acestea au ca scop principal pătrunderea rapidă în inima sudului Munților Bistriței pe drumurile forestiere care urmeaza Vaile Prisăcani, Barasău, Runculeț si Grințieș.

Traseul de creastă Broșteni - Șeaua Țibleșului

Fără date oficiale

Marcaj:Cruce roșie

Punct plecare:Orașul Broșteni DN17B - Est

Punct sosire:Șeaua Țibleșului pe "Drumul Ieșenilor" - Vest

Durata traseului:12 — 14 ore din care 8 ore până în șeaua Cristișor

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu lontgitudinal de creastă pe axa est-vest
• De la Broșteni urcă urmărind creasta principală spre Vârful Arșița (1275 m) - Vârful Găinii (1348 m) - Vârful Cerbului (1403 m) - Muntele Slopatul - Vârful Budacu (1859 m) - Șeaua Cristișor - Șeaua Țibleș
• Sezonalitate

Ramificații:

• În Șeaua Cristișor → Satul Borca Valea Neagra
• În Șeaua Țibleșului traseul se racordează la «Drumul Ieșenilor», marcaj bandă roșie
• În Șeaua Țibleșului traseul continuă spre Cotul Bistricioarei tot pe cruce roșie

Traseul de creastă Sat Grințieș - Vârful Păltiniș

Fără date oficiale

Marcaj:Banda roșie

Punct plecare: Sat Grințieș - Sud

Punct sosire:Vârful Păltiniș

Durata traseului:2 zile

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu longitudinal de creastă pe axa nord-sud purtând numele de "Drumul Ieșenilor"
• Urcă din Grințieș - Dealul Frasinu - Muntele Preluca (1357 m )- Vârful Grințieșu (1758 m)- Casa Dârda (1564 m) - Bâtca Ghelariei - Șeaua Țibleș - Vârful Țiblesul Mare (1665 m)- Vârful Hârlagii (1587 m) - Muntele Lupăria - Muntele Vamanu - Șeaua Răcilă - Vârful Păltiniș
• Necesită echipament de campare
• Sezonalitate:
• Are o variantă 2 de acces pe Vârful Grințieș: Sat Grințieș - Muntele Fagul - Vârful Fagului - Piciorul Grințieșului - Vârful Grințieșu (1758 m)

Sat Borca - I.F. Cristișor (Valea Neagra)

Fără date oficiale

Marcaj:Cruce albastră

Punct plecare: Borca DN17B - La est

Punct sosire:IF Cristișor - Valea Neagra - La Nord

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu transversal
• Suie din Satul Borca - I.F. Borcuța - Cheile Borca - Șeaua Cristișor - Valea Cristișor - Cabana IF Cracu Rău - Cabana IF Cristișor - Neagra ( Broșteni ). De la Borca la Cheile Borcii sunt 12 km pe drumul forestier.

Sat Dreptu - Valea Grințieș

Fără date oficiale

Marcaj: Bandă galbenă

Punct plecare: Satul Dreptu

Punct sosire: Valea Grințieș

Durata traseului : 5-6 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu transversal
• Suie din [Dreptu, Neamț|Dreptu]] pe valea pârâului omonim pe un drum forestier până "La Cantoane" (4 km) și apoi poteca trece prin Preluca Dreptului - Vârful Preluca (1357 m) - Cabana forestieră Păltiniș - Valea Grințiesului * Sezonalitate:

Comuna Grințieș - Casa Darda

Fără date oficiale

Marcaj: Cruce Roșie Punct plecare: Sat Grințieș - Sud Punct sosire: Refugiul Darda - Nord Durata traseului : Grad de dificultate: Altitudine maximă: Diferență de nivel maximă: Caracteristici specifice:

• Este traseu intermediar de legătură cu traseul nord - sud de creastă
• Suie din Satul Grințieș - Valea Grințieș - Șeaua Prisloapa - Muntele Stâna - Refugiul Darda
• Sezonalitate

Tulgheș - Muntele Comarnicului - Vârful Grințieș

Fără date oficiale

Marcaj: Bandă albastră

Punct plecare: Tulgheș Sat

Punct sosire:Vârful Grințiesul Mare

Durata traseului :5 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu de creastă alternativ - la vest
• Se suie de pe Valea Bistricioarei din Tulgheș - Valea Prisacani - Vârful Piatra Roșie (1508)- Șeaua Prisloapa - culmea Muntelui Stârca - cabana-refugiu Dârda (1564 m) - Vârful Grințieș
• Sezonalitate

Sat Capu Corbului - Șeaua Prisloapa

Fără date oficiale

Marcaj:Triunghi roșu

Punct plecare: Sat Capu Corbului Punct sosire:Șeaua Prisloapa

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

• Este traseu alternativă de legătură spre traseul de creastă
• Pornește din satul Capu Corbului - Valea Bistricioara - Valea Seacă - Valea Runculeț - Șeaua Prisloapa și mai departe merge spre Șeaua Prisloapa - culmea Muntelui Stârca - cabana-refugiu Dârda (1564 m) - Vârful Grințieș.
• Sezonalitate