Discuție:Războiul Ruso-Turc (1877–1878)

Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte:

Proiect Istorie militară (evaluat ca făcând parte din grupa B)
	Articolul Războiul Ruso-Turc (1877–1878) este un subiect de care se ocupă Proiectul Istorie militară, spațiul de organizare și coordonare pentru dezvoltarea articolelor despre bătălii, războaie, conducători de armate și armate participante la lupte Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Proiect Rusia (evaluat ca făcând parte din grupa B)
	Articolul Războiul Ruso-Turc (1877–1878) este un subiect de care se ocupă Proiectul Rusia, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre Rusia Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Proiect România (evaluat ca făcând parte din grupa B)
	Articolul Războiul Ruso-Turc (1877–1878) este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Proiect Bulgaria (evaluat ca făcând parte din grupa B)
	Articolul Războiul Ruso-Turc (1877–1878) este un subiect de care se ocupă Proiectul Bulgaria, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre Bulgaria Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Calendar

Ultimul comentariu: acum 6 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Ceea ce nu-mi este clar de mult timp incoace este daca Proclamarea independentei a avut loc pe 9 Mai dupa calendarul gregorian sau iulian? Poate stie cineva sa ma lamureasca... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.106.33.161 (discuție • contribuții).

Ședința din Parlament a avut loc la 9 mai după calendarul iulian. Proclamarea independenței, pe 10 mai tot după calendarul iulian. —Andrei^discuție 2 ianuarie 2018 13:08 (EET)Răspunde

Grivita

Ultimul comentariu: acum 14 ani2 comentarii2 persoane în discuție

Parca am luptat si la Grivita, in articol nu se pomeneste de ea.AMD ATi 24 februarie 2008 23:27 (EET)Răspunde

Nu se pomenește despre Grivita, dar se pomenește despre Grivița. --Sîmbotin (discuție) 9 iunie 2010 11:30 (EEST)Răspunde

Punct de vedere local

Ultimul comentariu: acum 14 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Articolul privește un conflict regional mai amplu, dar tratează aproape exclusiv participarea României. Am să-l extind prin traducere. —Andrei^discuție 7 martie 2010 13:37 (EET)Răspunde

Nume sat din preajma Plevnei

Ultimul comentariu: acum 14 ani2 comentarii2 persoane în discuție

Am folosit în articol denumirea Opaneț, după numele localității din Bulgaria de astăzi: bg:Опанец (Област Плевен). În unele locuri am întâlnit denumirea Opanez (s-ar putea să fie o preluare dintr-o transliterare străină greșită - Opanetz în care s-a omis un t). Cum scrie în sursele românești? —Andrei^discuție 9 iunie 2010 12:50 (EEST)Răspunde

Istoricii clasici români denumesc locurile principalelor lupte duse de armata română astfel: Grivița, Opanez, Rahova, Smârdan. --Sîmbotin (discuție) 9 iunie 2010 18:38 (EEST)Răspunde

Alte cărți despre Războiul de Independență

Amintiri militare, de Mihail Dimitrescu, apărut la tipografia „Epoca“, în 1897 - [1]
Războiul de independentă în documentele Episcopiei Rîmnicului și Argeșului, Gherasim Cristea-Pitesteanul, Editura Tipografia Institutului biblic si Misiune ortodoxa, 1977

Conferința de la Constantinopol

Ultimul comentariu: acum 6 ani1 comentariu1 persoană în discuție

TURCII NU AU FOST INVITAȚI LA O CONFERINȚĂ ÎN PROPRIA LOR CAPITALĂ DOMNII MEI?! ADICĂ CÂND ÎȘI CHEAMĂ NEVASTĂTA AMANTU ÎN CASĂ, TU-I FACI PĂPĂRAIE ÎN TIMP CE EL O ÎNDOAPĂ?

Aveți grijă ce acceptați ca modificări pe pagina asta, că oamenii ajung să creadă prostiile voastre. Cum naiba să crezi că turcii au agreat o conferință la Constantinopol fără să fie invitați? Da ce dracu crede-ți că au făcut? Au stat la bere în birt? ”Iote bă Ahmeduț, iară vine ăștia de pă Germanea și Anglea să ne fure balcanii...” ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Anpo Zippo95 (discuție • contribuții).

Am adus comentariul de mai sus din textul articolului (unde nu-și are locul). Pe scurt, vedeți că nu sunt deloc prostii. Vi se par de la distanță așa, dar în halul ăsta ajunsese Imperiul Otoman: la ei acasă nu mai erau în stare să mențină ordinea: bașbuzucii își făcuseră de cap cu violențe în Bulgaria anul anterior de se oripilase toată lumea; la București, guvernul deja făcea înțelegeri independente cu alte țări și bulgarii își pregăteau revoluția, iar marile puteri făceau conferințe în capitala lor și le spuneau cum să facă ordine.

Evident că n-au stat degeaba, Abdul-Hamid a dat repede, de ochii lumii, o constituție cu drepturi pe hârtie pentru creștinii din Balcani, dar nu mai păcălea pe nimeni. Iar când au refuzat să pună în aplicare hotărârile puterilor, a început războiul și știm cu toții cu ce s-a lăsat. —Andrei^discuție 22 mai 2018 10:00 (EEST)Răspunde

Adăugare subiect