Discuție Utilizator:Parvus7/Arhivă 01

☎  Trimiteţi un mesaj nou Parvus7	☎   Scrieţi mesajele la Discuţii	☎  Arhivă 01 | 02 | 03 | 04 | 05 | 06 | 07 | 08 | 09 |

= ARHIVĂ Vă rog, Nu scrieţi mesaje în arhivă=Format:Jos

Formate

Pentru un ghid al formatelor pe care le poți folosi vezi aici: Wikipedia:Formate utile. Mai precis în secțiunea Wikipedia:Formate utile/Mentenanță vei găsi formatul de care ai nevoie: {{dezvoltare}}. Spor la treabă!--Radufan 10 septembrie 2006 23:32 (EEST)

Formate continued

1. {{Modific acum}} și {{dezvoltare}}. La un moment dat era și explicată utilizarea lor, dar văd că nu mai este. Mai sunt unele , vezi Wikipedia:Formate utile
2. Oricine poate uni. Administratorii ca rol pot interveni doar în cazul unor dispute, dar chiar și atunci intervenția este supusă regulilor wikipediei.

Întrebările legate de lucrul la Wikipedia, v-aș ruga să le puneți la Wikipedia:Unde întreb. Elerium | Mesaje către Elerium. 10 septembrie 2006 23:41 (EEST).

Rețetele din nou

Bună domnule Parvus, te mai ocupi de lista rețetelor culinare ? Eu umblam să pun categorii și m-am lovit de ciorba de legume, apoi mi-am luat puțin timp s-o mut la wikibooks să nu se piardă, că nu se știe când îi trebuie omului ( deocamdată nu gătesc :) ). Există modelul cu lista de bucate din wikipedia engleză und lângă fel, este legătură spre wikibooks. Și noi avem o Wikibooks:carte de bucate nu chiar mare ( exagerare: de fapt nu avem aproape nimic la wikimanuale ). Cu metoda asta abia se mai mișcă ceva acolo.

Am citit și eu pțin ce scrie aici despre dreptul de autor. Părerea mea este că dacă rețetele ar putea fi rescrise, le-am putea păstra la wikibooks. În forma aceasta unde este același text cuvânt cu cuvânt ca pe web, le putem păstra numai dacă administratorul sitului respectiv ne dă permisiunea. Salutări la oriunde ai fi--Mishuletz 13 septembrie 2006 23:43 (EEST)

După cum spune Mishuletz mai sus, locul rețetelor este la Wikimanuale, unde există o secțiune specială numită "Carte de bucate": http://ro.wikibooks.org/wiki/Carte_de_bucate

La Wikipedia, avînd în vedere faptul că este o enciclopedie, nu dăm rețete și procedee de nici un fel, nici de mîncare, nici de construit telescoape, nici de scos pete de vopsea, etc. Eventual aici putem scrie despre mîncăruri, din punctul de vedere al unei enciclopedii. Vedeți de exemplu articolul Mămăligă de la en.wp.

În legătură cu drepturile de autor: aceste drepturi nu se referă la brevetarea rețetelor, (brevetarea mititeilor de exemplu nici n-ar fi posibilă), ci se referă la formularea textului respectiv. Această formulare este munca unui redactor, editor, etc., deci aceștia au dreptul să-și păstreze drepturile intelectuale asupra textului (nu asupra mîncării). La aceste drepturi se referă notițele de genul „Copyright ©2004, 2005 vulpeabucatar.com”. Dacă doriți să preluați și să republicați rețetele va trebui să le rescrieți complet, cu cuvintele dumneavoastră. Observație: o traducere nu este o reformulare, deci și preluarea unui text tradus încalcă legea.

Îmi pare rău că în acest fel sîntem nevoiți să vă anulăm atîta amar de efort. V-aș recomanda ca atunci cînd intenționați să începeți o acțiune de anvergură să îi consultați și pe ceilalți, de exemplu la pagina Wikipedia:Unde întreb sau la Cafenea. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 14 septembrie 2006 08:32 (EEST)

Pagini personale

Salut! Am mutat cele doua pagini care le-ai creat: "Sursa" si "Sursă" la Utilizator:Parvus7/Sursa si Utilizator:Parvus7/Sursă. Paginile tin strict de tine, nu au treaba cu enciclopedia. Cred ca le-ai confundat putin. Ciao!--Radufan 18 septembrie 2006 14:05 (EEST)

Drepturi pe Wikipedia

Bună Parvus. Cred că pot afirma cu siguranță că acest drept îți aparține și poți să contezi pe ajutorul meu ( e drept modest ) la exercitarea lui. Dacă am înțeles bine întrebai de dreptul de a completa un ciot până ajunge un articol de dimensiune medie, și apoi ștergi formatul ciot. Da, ai dreptul să faci asta cu toate cioturile pe care le avem :))

Eu nu știu să existe o regulă cât de mare trebuie să fie un articol pentru a-și pierde „porecla” de ciot. Și despre rolul și necesitatea formatului ciot cred că există păreri diferite. În wiki engleză se vorbește mult despre ciot ca germene pentru întregirea articolelor. Dacă vrei să citeșt despre ciotul idel de la enwiki:Wikipedia:Ideal stub article. În wikipedia germană cioturile nu se mai marchează ( vezi [Wikipedia:Artikel] ) cu toate că și acolo exită articole scurte. Eu la inceput am crezut că formatul ciot se folosește la numerotarea articolelor ( cioturile nefiind numerotate ). Cred că cioturile despre localitățile din România sunt cel mai bun exemplu pozitiv de utilizarea a formatului: articolele sunt frumos organizate în așteptarea completărilor.

Ceace se încearcă la proiectul de sortatea cioturilor, este folosirea lor ca un fel de formate: cine se pricepe într-un domeniu poate ușor să găsească cioturi din acest domeniu pentru completare. Salut, și nu uita să-ți exerciți drepturile. --Mishuletz 22 septembrie 2006 02:49 (EEST)

Mă gândesc că nu te-ai supărat și că-ți place și ție câte-o glumă. Dar să știi că nu am considerat întrebarea banală. Mai ales problema, ce este permis sau nu pe Wikipedia, o găsesc interesantă. Dăcă în principiu orice este permis ( în limitele legale ), în practică însă. după cum spui și tu, limitele sunt impuse de comunitate, care la rândul ei se compune din indivizi, și de aici începe secția de dramaturgie a Wikipediei din care, sunt sigur, cunoști și tu câteva piese.

Nu știu dacă ai auzit, dar acum câteva luni era o discuție în presa germană despre Wikipedia și firma Siemens mai precis noul ei șef http://de.wikipedia.org/wiki/Klaus_Kleinfeld. Unii din contribuitori la articol au fost acuzați de Schönfärberei, prezentând o imagine mult prea pozitivă a șefului lor :)). Ei au fost demascați ca contribuind de pe serverle firmei, și gata cu știrea de senzație. Dacă am înțeles bine la radio, concluzia a fost că firma Siemens, care are aproape 500.000 de angajați, și-a cerut scuze oficial. Cred că este un exemplul bun despre ce poți face ca simplu utilizator, mai mult sau mai puțin anonim, pe Wikipedia. --Mishuletz 22 septembrie 2006 15:24 (EEST)

Ștergeri

Că am o părere nu tocmai ok despre ștergerea mesajelor de pe propria pagină de discuții e o problemă, dar ștergerea paginii de discuții a altui utilizator, și cu atât mai mult a mea, nu o accept sub nicio formă. Sunteți un utilizator cu experiență și cu oarece vechime aici pe wikipedia, vă rog mult să nu acționați împotriva regulamentului. Toate cele bune. -- Pixi ^discuție 9 noiembrie 2006 19:02 (EET)

Supărare

În primul rînd vă rog frumos să vă liniștiți. Sînt convins că orice probleme aveți cu ceilalți utilizatori ele se pot rezolva, cu răbdare. Din păcate foarte mulți dintre utilizatorii cu vechime uită cum este la început. De aceea li se aduce mereu aminte "Don't bite the newbies", dar se pare că greșeala se repetă. Pe de altă parte e drept și că mulți începători fac greșeli care pun în pericol întreaga Wikipedie.

V-am refăcut pagina de discuții, pentru că ea nu trebuie ștearsă, decît cel mult arhivată cînd se lungește prea mult. Desigur, puteți șterge de aici grosolănii sau atacuri la persoană, dar altfel toate discuțiile trebuie să rămînă publice.

Am văzut că ați șters și pagina de utilizator. Acolo n-am să intervin, e dreptul dumneavoastră să scrieți și să ștergeți ce doriți. Dar v-aș sugera să treceți peste momentul de supărare și să refaceți și acolo conținutul paginii.

Dacă doriți v-aș ruga să spuneți aici, pe scurt, în ce constă conflictul cu Vlad și alți utilizatori, și am să încerc să găsesc o soluție. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 26 iulie 2006 08:35 (EEST)

• mai degrabä deziluzionat, ca supärat Parvus7 ☎ 26 iulie 2006 23:35 (EEST)

Răspuns la ștergeri

ERA MESAJUL SCRIS DE MINE NU-MI PERMIT SĂ ȘTERG MESAJUL ALTUIA EXCEPTIE FACE NUMAI PAGINA MEA !!! *(Parvus7)- 'Omul spune multe la supărare'

Previzualizare

Am observat că aveți obiceiul de a salva articolul la care lucrați în mod repetat la intervale scurte de timp, după modificări mici. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările nu este nevoie să salvați pagina, puteți folosi butonul de previzualizare. În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările la articol. Mulțumesc! .

Să nu vă suparați din nou, am văzut că nu prea vă plac criticile. :-) -- Pixi ^discuție 10 octombrie 2006 20:55 (EEST)

Kilimanjaro

Am făcut cîteva modificări la acest articol, mai mult de formă decît de fond. Deși inițial reformulasem textul am renunțat cînd am realizat că e posibil să stric mai mult decît să ajut. Dacă vă aruncați ochii pe el, în special la secțiunea "Geografie" și traducerea la secțiunea "Flora", în rest, mă mai descurc eu.

PS. Acest mesaj nu este o critică. – Laurap\ ^mesaj 7 noiembrie 2006 15:35 (EET)

Liste

Ați scris articolul Listă de termeni în farmacologie. Aș vrea să vă întreb ce utilitate are acest articol în condițiile în care există deja Categorie:Farmacologie. Categoriile au avantajul imens că se actualizează automat. De cîte ori apare un nou articol de farmacologie e suficient să-l includeți în categoria aceasta pentru a fi afișat, chiar în ordine alfabetică și cu alte facilități.

Listele au rost atunci cînd oferă mai multe informații decît categoriile sau cînd aranjează informațiile într-o ordine mai convenabilă (cronologică, etc.), dar la Listă de termeni în farmacologie se pare că nu este cazul. N-am șters încă pagina, aștept răspunsul dumneavoastră. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 11 noiembrie 2006 17:02 (EET)

Mulțumesc. Am șters pagina. — AdiJapan ☎ 11 noiembrie 2006 19:03 (EET)

Categorie

Articolul Celiachie a fost scos din categoria Dermatologie unde intră doar printre altele, așa cum arată definiția lui. Intră simplu în categoria medicină. Dh Duhring în schimb este întradevăr dermatologie.--Karin 12 noiembrie 2006 20:02 (EET)

vă dau dreptate, dar din păcate ar trebui să-l prindem în mai multe subcategrii în acelasi timp. Adică celiachia copilului, în pediatrie sau boli de copii; celiachia adultului la boli interne și gastroenterologie, Dermatita herpetiformă Duhring la fel boli de copii și dermatologie sau boli de piele. Și ce facem dacă luăm în considerare ereditatea? Pentru că celiachia este doar una din bolile incluse de enteropatia glutensenzitivă dar este mai larg cunoscută ca celiachie și cu cât sunt mai multe categorii, cu atât săpăcim cititorul. Dacă doriți se poate pune o explicație la fiecare articol care specifică categoria unde ar mai putea intra.Am înțeles că sunteți medicinist? http://celiachie.uniserve.ro luați-l la purecat și o să-mi dați dreptate. O doctorița pediatră m-a întrebat întruna din zile care categorie medicală nu este afectată de celiachie. Răspundeți singur după citirea bolilor care o au ca origine sau cu care se poate asocia. Mersi--Karin 14 noiembrie 2006 14:20 (EET)

Categorie:Istoria religiei

Observând că ați creat această categorie, doresc să vă atrag atenția asupra unei categorii asemănătoare, care îndeplinește probabil exact criteriile căutate de dv. : Categorie:Istoria religiilor --Nuțu 15 noiembrie 2006 12:15 (EET)

Numere magice

Salut și îți mulțumesc că m-ai contactat. În privința ideii tale de a întregi toate numerele simbolice într-un singur articol îți mărturisesc că nu găsesc o folosire imediată. Dacă te uiți puțin la en:Magic number vei găsi o pagină de dezambiguizare cuprinzând varii situații ale utilizării expresiei, însă nici una pentru a indexa cum dorești tu. Mă rog, asta ca buletin informativ. A nu se înțelege că tot ce e pe varianta în engleză ar trebui să fie și aici, însă îți mărturisesc că nu văd o necesitate în a crea un astfel de index. Mai departe, depinde de tine dacă vrei să-l scrii ori nu. Spor și mulțumesc încă o dată că mi-ai cerut părerea. --Rebel 17 noiembrie 2006 19:42 (EET)

Salut! Tot referitor la numerele magice...eu sincer nu mă pricep, nu sunt un superstițios deci nu m-am interesat nicodată de posbilele semnificații magice ale numerelor. Dar dacă ar fi să-mi dua cu părerea, cred că un articol care le reunește trebuie să fie foarte bine definit pentru a avea o valabilitate enciclopedică. În primul rând pentru că trebuie descifrat ce anume este "magia" din spatele numerelor, ce sunt de fapt credințele populare (și unde anume - de genul 13 cu ghinion de la noi la italieni este noroc, la ei 17 este cu ghinion, din câte știu eu). Cred că este un subiect destul de ambiguu și ca atare, așa cum a menționat și rebel mai sus, ar fi ok să tratezi fiecare caz în parte și să acoperi tot spectrul de păreri și tradiții de pe glob referitoare la semnificațiile simbolice ale numerelor. O seară bună.--Radufan 17 noiembrie 2006 22:19 (EET)

Articole

Salut! Îți mulțumesc că mă atenționezi referitor la articole semnalata de mine cu formatele șterge sau wikizare. La Munții Cindrel trebuia pus în formatul standard, la Nicadori e o problemă doar dacă nu se găsește cineva care să-i dea o definiție concretă. Eu îl propun, dacă alt administrator e de acord, îl șterge el. Pentru moment toate decurg așa cum trebuie. Dacă dorești să îmbunănătățești articole cu probleme, ești binevenit. --Radufan 21 noiembrie 2006 10:10 (EET)

Adezina

Iți mulțumesc pentru "feed-back"-ul pozitiv referitor la articolul "Staphylococcus". Coagulaza stafilococică, în pofida terminației "ază" (sau coagulase / -ase în engleză) nu este o enzimă. Este o "adezină" (o clasă de molecule care servesc la fixarea bacteriilor de "ceva"). La rîndul lor nici adezinele nu sunt enzime. Ele sunt molecule (sau fragmente) implicate în adeziunea bacteriilor la mediul (viu sau neviu) pe care îl colonizează (sau infectează). Becteriile aderă la diferite interfețe sau suprafețe folosind aceste adezine, fapt ce le oferă anumite avantaje. Când/dacă timpul îmi permite, voi contribui la articolele respective. Paul 21 noiembrie 2006 15:48 (EET)

Protejarea propriei pagini de utilizator

V-am răspuns deja la această întrebare, vedeți aici (la „Unde întreb”). Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 23 noiembrie 2006 15:53 (EET)

Geologie

Sugestie: "Lista unor geologi renumiți" de la Geologie ar putea fi extrasă spre a constitui un nou articol. --GEO 25 noiembrie 2006 23:16 (EET)

Alois Alzheimer

• Demență (deteriorare mintală progresivă cu caracter persistent, ducând la pierderea capacităților intelectuale și a valorii sociale a personalității) nu este tot una cu Schizofrenia (psihoză caracterizată prin disocierea psihicului, autism, inversiune afectivă, gândire paralogică, halucinații, idei delirante, automatism mintal, tulburări catatonice, etc.). Este adevărat că psihiatrul german Emil Kraepelin (1856-1926 a utilizat numele de Dementia praecox pentru a descrie acea formă de psihoză care avea să fie denumită mai târziu Schizofrenie de către psihiatrul elvețian Eugen Bleuler (1857-1939), denumire acceptată în prezent în mod unanim. Numele de "demență precoce" are acum doar o însemnătate istorică. MobyDick, 28 noiembrie 2006, 16:25 (MET).

Mutare

Am mutat paginile pe care le-ați propus pentru ștergere. Sper să fie în regulă acum.--Țăranul intelectual 30 noiembrie 2006 19:28 (EET)

Curiozitate

Nu înțeleg ! M-am uitat și nu am văzut nimic în neregulă. Eram cam târziu când a apărut problema, or fi obosit serverele :-). -- Pixi ^discuție 2 decembrie 2006 11:10 (EET)

Format

Ce ține de dvs ca utilizator e bine să țineți în curtea dvs, adică după Utilizator:Parvus7. Cu alte cuvinte orice pagină poate fi folosită ca format, evidentă pusă între {{}} nu e nevoie să aibă „Format:” înainte.

• Mergeți pe pagina dvs de utilizator arată așa http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Parvus7, apoi introduceți un slash „/” și numele noii pagini care va ține formatul.

De exemplu stil, format. Adresa http va fi ceva de genul http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Parvus7/styl (dacă ați ales ca stil să țină formatul) sau http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Parvus7/format (dacă ați ales ca format să țină formatul) sau orice altceva.

• Apoi acolo unde vreți să apară formatul veți introduce doar {{format}} sau {{styl}} - în funcție de ce ați ales.

Pentru orice alte întrebări vă stau la dispoziție. PS: după ce vă salvați formatul în noua locație am să șterg Format:Arhiva-p7 căci acolo trebuie să stea formatele legate de articole și nu cele legate de paginile noastre „personale” de utilizator. -- Pixi ^discuție 3 decembrie 2006 12:41 (EET)

PS: nu e nevoie ca pentru focare pagină să creati un format, vă puteți folosi de un singur format (pe care îl puteți include în toate paginile dvs și va figura ca un fel de antet). Puteți introduce
{ {Discuție Utilizator:Parvus7/Arhivă 01/stil}}.
Avantaj: daca faceți o schimbare într-un loc adică în format nu e nevoie să faceți schimbări peste tot, se va actualiza automat. Succes ! -- Pixi ^discuție 5 decembrie 2006 15:31 (EET)

{ {Discuție Utilizator:Parvus7/Arhivă 01/stil}}

Introduceți aici paginile în care vreți să apară stilul de mai sus și îl introduc eu. Așa veți vedea cel mai bine cum se face. -- Pixi ^discuție 5 decembrie 2006 15:52 (EET)

Articol de tradus

Am problema necunoasterii limbii maghiare. Am gasit insa un aricol de istorie pe care l-as vedea cu cea mai mare placere si in ro.wiki. Este http://hu.wikipedia.org/wiki/Georg_Daniel_Teutsch .Ma supara faptul ca nu exista la noi, iar in contextul Sibiu Capitala culturala 2007 ar fi binevenit. Partea pe care am putut-o intelege, cea cu bibliografie, si portretul pot sa ramana asa. Sunt in cautare de informatii istorice documentate despre Sibiu . --Karin 8 decembrie 2006 09:19 (EET)

aaaa

Daca vedeti acest mesaj inseamna ca mai are putin pana va fi sters abuziv de un administrator Wikipedia. Salut și bine ați venit la Wikipedia. În momentul de față, v-am fi recunoscători dacă ne-ați ajuta în privința problemei utilizatorului Vlad. Acesta își șterge cu nesimțire avertismentele de pe propria pagină de discuție încercând să-și mențină "curată" această pagină. Motivul avertismentelor este jignirea utilizatorului Călin Tăriceanu care a si fost de altfel blocat abuziv. Deși inițial administratotrii i-au dezavuat acțiunile, acuma îl aprobă în virtutea spiritului de turmă. Este o situație inacceptabilă pentru orice utilizator care știe ce este acela bun simț. Fiți sigur că dacă ați fi în locul lui, nu ați beneficia de aceeași nepăsare din partea administratorilor. Atenționați-l că nu e bine ce face, spuneți-i să înceteze cu această atitudine de nesimțire și restaurați avertismentele pe care acesta le înlătură cu obstinație. Prin acțiunile sale, Vlad dă dovadă de o nesimțire extremă și de bătaie de joc față de conduita acestui site. Pagina sa de discuții este aceasta: Discuție_Utilizator:Vlad.

Sărbători Fericite!

Îți doresc Sărbători Fericite și ca acest sfârșit de an să te găsească alături de cei dragi. Totodată îmi pare bine că în 2006 am avut ocazia să colaborez alături de tine la ceea ce este Wikipedia. roamata

Crăciun Fericit și un An Nou plin de bucurii!

Sărbători Fericite

Mulțumindu-vă pentru felicitări vă dorect și eu toate cele bune cu prilejul sfintei sărbători a Crăciunului și un an nou bun și prosper.

Vă rog de asemenea să mă informați dacă pot să vâ mai fiu de folos cu ceva, indiferent dacă este vorba despre sărbătorile sfinților sau alte subiecte.

Afil 24 decembrie 2006 21:16 (EET)

Format

Vă este util formatul Prettytable ? Conform en.wp [1] formatul este echivalent cu introducerea class="wikitable" după {|. -- Pixi ^discuție 26 decembrie 2006 01:36 (EET)

Așa ați vrut să arate [ [Listă de zile onomastice]] ? -- Pixi ^discuție 26 decembrie 2006 01:57 (EET)

Da! Fie ca anul 2007 să fie anul României! Îţi doresc Sărbători Fericite şi să fii iubit! Bonaparte

Romania

Romania

Romania

Fie ca România să fie puternică în Uniunea Europeană, o forţă regională iar în curând să fim o ţară mare, Moldova e pământ românesc! Bonaparte

AAA!!! şi nu uitaţi vă rog de votul de pe meta.wiki pentru închiderea Wikipediei "Moldoveneşti", vandalii au început să lase votul deschis după ce Nicolae l-a închis...wikipedia este blocată dar şi votul trebuie să reflecte acest lucru! Vandalii anti-români sunt: Node ue, Khoikhoi, Irpen & Co. De mai bine de o lună votul a fost închis şi trecut şi în lista aceasta cu sentinţa DELETE http://meta.wikimedia.org/wiki/Proposals_for_closing_projects A trebuit sa vina si un grec să vă facă treaba...Unde sunt românii??

Problema ramane deschisa, pana cand nu se accepta faptul ca votul pt inchiderea ei se inchide...tocmai au dat rusii revert...MaxSem e rus tocmai promovat steward. Noi nu avem Steward? Il avem pe Rommihaitza dar se teme...bine ca nu se tem rusii... -- Bonaparte talk 27 decembrie 2006 10:05 (EET)

Lista

Articolul Lista este un articol temporar pentru robotul meu, daca te uiti in istoric a fost șters de mii de ori și modificat diferit de multe ori. Este conex lui Test. Nu mai muta altă dată. --Mihai | D 2 ianuarie 2007 23:47 (EET) Pentru că robotul are nevoie de o pagină din spațiul de nume nr. 1, de-aia! De obicei nu uit să o șterg, dacă am uitat să o șterg asta e. Mulțumesc pentru lecții! Dacă nu îți convine cum lucrez poți să îmi spui și nu o să mai lucrez, Mihai | D 3 ianuarie 2007 12:35 (EET)

Cât despre ajutor, sincer mulțumesc, dar nu este stilul meu. Mersi încă o dată, Mihai | D 3 ianuarie 2007 12:36 (EET)

Cred că este în regulă așa. --Mihai | D 3 ianuarie 2007 12:57 (EET)

Există

Există, sau nu am înțeles eu bine ce m-ați întrebat ?

• Format:Ciot-Grecia-antică
• Categorie:Cioturi despre Roma antică
• Format:Ciot-Roma-antică
• Categorie:Cioturi Grecia antică

Nominalizare administrator

Salut! Te-am nominalizat să fi ales ca administrator al Wikipediei în limba română. Te rog adaugă acceptul tău aici. --Mihai | D 3 ianuarie 2007 17:45 (EET)

Te rog să încerci să dezvolți puțin textele de la răspunsurile tale pentru că niciunui votant nu îi place să vadă răspunsuri telegrafice. Și te rog să adaugi semnătura ta acolo unde scrie acceptul dumneavoastră --Mihai | D 3 ianuarie 2007 20:00 (EET)

Catedrala

Nu am cea mai vagă idee unde va fi în cele din urmă amplasată. Articolul este doar mutarea unui paragraf dintr-un articol unde nu se potrivea. Dacă aveți informații suplimentare sau alte obiecții sunteți binevenit să le introduceți în articol.

Afil 20 decembrie 2006 16:48 (EET)

Dialect

În cadrul acțiunii de curățenie mă ocup, printre altele de unificările de articole. Cu acest prilej am dat peste propunerea Dvs. de a uni articolele dialect cu continuu dialectal. Citind cele două articole aș fi fost de acord cu propunerea Dvs. Așa cum sunt în prezent, niciunul din cele două articole nu se susține.

Dar tot în cadrul acțiunii de curățenie mai și adaog trimirerile la articolele din alte Wikipedii. Deși această cerință nu este inclusă între criteriile Wikipediei, mi se pare importantă, pentru că există multe informații mai complete în alte Wikipedii decât în cea română. Cu acest prilej am dat peste articolul Dialect continuum (în limba engleză) - dar există și în germană și în alte limbi - care arată că noțiunea de continuu dialectal ar justifica un articol separat.

Nu sunt lingvist și deci nu cred că am o părere autorizată. Dar există două posibilități.

• adoptăm soluția propusă de dvs. și unificăm cele două articole, ceea ce ar putea, în timp, duce la separarea lor ulterioară, similar cu ceea ce se îmtâmplă în alte Wikipedii.
• lăsăm cele două cioturi actuale, în speranța că se va găsi un specialist, într-un viitor nu prea îndepărtat, care să dezvolte cioturile la nivelul unor articole.

M-ar bucura să aflu opinia Dvs. ca să știu cum credeți că este mai bine să procedez.

Afil 21 decembrie 2006 18:59 (EET)

Calendarul sfinților

Cu dragă inimă sunt dispus să ajut. Dar trebuie să înțeleg problema. Nu este o problemă doar de calendar. În primul rând este vorba de religie. Calendarul catolic are alte date ale sfinților și alți sfinți decât cel ortodox. De asemenea, diferitele biserici ortodoxe au diferiți sfinți. Sfinții canonizați în Rusia nu apar în cel românesc și invers.

Dacă mâ informați exact care este problema care vă frământă și sursa datelor care nu coincid, voi încerca să vă ajut în limita cunoștiințelor mele.

Cu stimă

Afil 23 decembrie 2006 02:56 (EET)

P.S. Am dat peste pagina cu calendarul sfinților. Așa cum este început poate da naștere la confuzii, pentru că nu se știe după ce religie este luat. Cred că, pentru o enciclopedie, cel mai bine este să îl prezentați pe coloane, cu o coloană a sfinților din diferite biserici. Puteți începe cu biserica ortodoxă română analizând siteurile http://www.credo.ro/calendar-ortodox.php http://www.arsenieboca.ro/calendar2006.htm (atenție acest site este din Vârșeț și s-ar putea să nu aibe sfinții patriarhiei române ci pe cei sârbi - trebuie verificat de cine ține episcopia) http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/evenimentelocale/calendar.htm (acesta este al bisericii americane) http://www.comenzi.com/calendar_crestin_ortodox.asp?year=2006

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie01.htm

Înca un cuvânt de atenție. Biserica ortodoxă rusă mai folosește calendarul iulian (stil vechi)

Pentru catolici, puteți pentru început vedea siteul http://www.cwo.com/~pentrack/catholic/romcal.html

Din păcate nu știu deloc greaca sau bulgara pentru a căuta saiturile respective, și chiar rusa mea este insuficientă. Dar evident si biserica greacă și cea rusă au date importante care nu trebuie neglijate. Pentru ruși puteți găsi informații la http://www.canto.ru/calendar/day_en.php?date=today dar apar pentru fiecare zi în parte. Pentru greci, puteți încerca http://www.goarch.org/en/chapel/calendar.asp

Pentru luterani și alții găsiți date în Wikipedia engleză la Calendar of saints sau în cea germană la Heiligenkalender deși nu coincid întru totul. Cred că lista germană este mai limitativă.

Unele date despre calendarul bisericii din Georgia (Caucaz) găsiți la http://www.angelfire.com/ga/Georgian/kalendar.html

Mai este calendarul bisericii armenești, pentru care unele date sunt pe http://www.geocities.com/st_marynj/calendar05.htm

Despre biserici mai exotice cum este cea coptă (etiopiană) sau cea nestoriană este mai greu de găsit date. Oricum cred că cele de mai sus vă pot ocupa pentru câtva timp.

Este evident un subiect foarte interesant, dar cred că trebuie să vă dați seama că este o muncă destul de laborioasă dacă vreți să faceți o lucrare serioasă. Si ar fi păcat de un asemenea subiect să faceți ceva superfioial.

V-aș ruga totuși să-mi comunicați dacă aceste informații (care sunt încă sumare, dar vă permit totuși consultarea unor materiale care să vă elucideze asupra problemei pe care doriți să o abordați) vă sunt utile. Si evident, dacă mai este și altceva de care aveți trebuință.

Afil 23 decembrie 2006 04:05 (EET)

Administratoriat

Cu siguranta daca te-ai stradui putin sa dezvolti partea de raspunsuri, altfel ar fi voturile -Mihai | D 4 ianuarie 2007 01:59 (EET)

Parvus7, cine te-a propus pentru administrator? Un vandal? Un blocat? Nu, te-am propus eu și cred că încă mai am un cuvânt de spus pe aici. Te-am propus pentru că am văzut un viitor în tine. Te rog să te mai gândești la retragerea candidaturii. De ce lumea e nemulțumită? Ți-am mai spus... încearcă să dezvolți răspunsurile la întrebări. --Mihai | D 4 ianuarie 2007 11:11 (EET)

Un an nou cu bine și, La mulți ani!

amice, mulțumesc nespus pentru ajutor; m-am căznit eu să plasez formatul, dar n-am reușit.

atunci l-am lăsat la nisip cu speranța că cineva mă va observa și mă va ajuta.

ai făcut-o tu: mulțam! --AleksG 4 ianuarie 2007 02:42 (EET)

Există Format:Ciot-biologie. -- Pixi ^discuție 5 ianuarie 2007 15:40 (EET)

Orientarea pe cer

Salutare Parvus7, un an nou fericit!

Am vazut articolul dumneavoastra [ [Cerul înstelat]]. Si eu ma gandesc de mai mult timp sa scriu ceva de genul orientarea pe cer. Si uite, mi-ati luat-o inainte (proverb: cine se scoala de dimineata ...). Asa ca sa nu va mirati daca o sa mai lucrez la articolul dumneavoastra. Din pacate am foarte putin timp liber. Totusi mi se pare important ca datele sa fie adaptate pentru un observant din Romania sau Rep. Moldova (citat Pixi: Wikipedia nu este a noastra, care la randul il citeaza - atentie - pe Delavrancea [2] ). Deci sa nu-l suparam pe Stefan cel Mare :).

Longitudinea se poate adapta cu ora observatiei: ceace se vede in europa centrala la ora 21, se vede in Romana in jurul orei 22, depinzind unde este europa centrala: la Paris, Berlin, Viena sau Milano. Dar ca latitudine Milano {{coor dm|45|28|N|||E}} se afla mai la nord cu aproape un grad fata de Bucuresti {{coor dm|44|24|N|||}}, dar la sud de Chișinău.

PS:Acest comentariu a fost scris folosind noile recomandari de politete pe wikipedia. Ma scuzati daca nu le-am aplicat corect si ca nu am folosit diacritice. Parerea mea este insa ca regulile de politete se pot respecta si la o adresare normala.

PSPS:Am observat trifoiul cu patru foi si va doresc si eu noroc. Dar sper ca n-o sa scrieti despre astrologie. La acest punct recunosc, nu am un puct de vedere neutru: sunt impotriva. Succes --Mishuletz 6 ianuarie 2007 13:31 (EET)

Două observații

Sper să nu intre la categoria "critici grosolane"

• În articol nu se trece la capitolul Surse pagina de pe altă wikipedie, ci se pune la interwiki; eventual la surse pot fi trecute sursele din pagina originală, dacă e vorba de o traducere
• Similar, la imagini nu are sens să treceți drept sursă o altă wikipedie, ci sursa originală (pleonasm, știu) care apare la acea wikipedie. --Laur | Discuție 8 ianuarie 2007 14:40 (EET)

Eu cred că e vorba de una și aceeași imagine. Pur și simplu softul transformă spațiile din numele fișierelor ori paginilor în underscore-uri atunci când e vorba să apară în adress-bar.--Laur | Discuție 8 ianuarie 2007 14:54 (EET)

Vandal

În legătură cu acel mesaj al vandalului CTP nu putem decât să îl blocăm. Pentru a face altceva ar trebui controlate contribuțiile și înregistrările pe site, dar atunci wikipedia nu ar mai fi ce este acum și anume o enciclopedie scrisă pe bază de anonimat și deschisă oricui. O altă realitate pare a fi că acel individ insistă de vreo 1-2 luni fără a-și da seama că a trecut limita normalului (a supărării) și că se îndreaptă spre patologic. Asta e și cei de pe en.wp se confruntă cu astfel de „războinici”, dar nu cedează, asta o să facem și noi. -- Pixi ^discuție 10 decembrie 2006 20:55 (EET)

O duminică frumoasă

vă doresc. Mulțumesc pentru modificări. Eu nu am avut timp și n-o să am în viitorul apropriat, deorece am început aici mai multe lucruri pe care vreau să le termin. Succes--Mishuletz 7 ianuarie 2007 13:11 (EET)

Țara Maramureșului

Cred că nu are legătură cu regiunile istorice și nici cu diviziunile teritoriale. Aproape toate așa-zisele "Țări" reprezintă, de fapt, denumiri ale unor depresiuni geografice (conform "Dicționar enciclopedic") și, dacă nu mă înșel, ar fi vorba despre Țara Oașului. Caută cu Google sau întreabă pe Radufan. -- GEO ^* 9 ianuarie 2007 23:03 (EET)

No body

Nu înțeleg despre ce vorbiți, reveniți cu detalii vă rog. -- Pixi ^discuție 9 ianuarie 2007 23:25 (EET)

Susținere pentru funcția de administrator

Îți mulțumesc pentru votul pozitiv pe care mi l-ai acordat la candidatura de administrator. --R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 11 ianuarie 2007 14:42 (EET)

Georg Daniel Teutsch

Am rescris articolul în baza bibliografiei precizate în el. Practic nu a mai rămas decât titlul și imaginea. Dar asta-i istoria. Dacă sunteți interesat nu citiți doar articolul ci și comentariul meu de pe pagina de discuții. În rest, articolul Sibiu și Catedrala Evanghelică din Sibiuau fost puse azi de mine în discuție în Cafenea pentru că am constatat ca nu prea reacționa nimeni la ele doar la pagina de Discuție (vorba lui Mihai "dar știu că vorbeam singur"). Dar la 51 000 de articole nu mă mir. Sper să le pot rezolva curând să mă pot concentra pe articolele medicale planificate ("pe limba românește nu pe limba medicală" cum obișnuiesc să-mi tachinez colegii). --Karin 17 ianuarie 2007 14:13 (EET)

WikiProiect România

Salut! După cum probabil ai observat deja, la Wikipedia românească, subiectele legate de România nu au o acoperire prea bună, existând mari lacune și o adevărată miriadă de articole de calitate foarte slabă. Este plauzibil să presupunem că tocmai aceste articole ne diferențiază de celelalte wikipedii și, acoperindu-le cu succes, putem avea un avantaj în plus față de oferta magnetică a wikipediilor în limbile engleză, germană, franceză. Putem să acoperim majoritatea publicului nostru target, vorbitor de limba română, să ne specializăm în subiectele în care nimeni nu poate fi mai bun ca noi. Mai mult, este ușor de observat că fiecare Wikipedie se modelează în jurul propriului areal cultural, ceea ce este un comportament firesc și absolut legitim. Am convingerea că, Wikipedia în limba română trebuie să fie mai întâi o enciclopedie românească dacă vrea să fie luată în serios. Ca atare, mi s-a părut momentul potrivit să pornesc Wikiproiectul România, cu intenția de a organiza, amplia și îmbunătăți considerabil subiectele legate de România. Însă pentru a avea succes, este nevoie de participarea atentă a wikipediștilor experimentați, și nu numai. Pe această cale te invit să participi și tu la proiect, în proprii termeni tăi termeni. Dacă ai nedumeriri sau propuneri, îți stau la dispoziție. Mersi și te aștept la Wikiproiect România!--Radufan 17 ianuarie 2007 18:07 (EET)

Bună seara! Tocmai am primit un asemenea link. Nu este complet, dar este mult peste ce se găsește pe net. Știu că e destul de greu de găsit informație obiectivă și bogată, pe internet, în special despre astfel de subiecte, tocmai de aceea e oportun să avem și un suport bibliografic, preferabil acasă:) Mă mai uit și printre ale mele să văd ce se mai poate scrie despre Lacul techirghiol. Orice alt subiect doriți să abordați, nu vă sfiiți să cereți ajutorul altor wikipediști. Există mult material, dar coordonarea e destul de deficitară. Tocmai de aceea am pornit acest proiect. O seară bună--Radufan 17 ianuarie 2007 19:31 (EET)

Total de acord

cu scopul link-urilor, de aceea am și dat click pe fiecare, dar dacă la primul m-am amuzat teribil, la celelalte 3 m-am uitat ca mâța în calendar, neștiind boabă de germană... de aceea am zis ca cei ca mine să fie preveniți înainte de a clickăi... O seară bună vă doresc! P.S. Încă ceva: felicitările mele pentru drumul parcurs la ro.wiki! Dacă nu mă înșeală pe mine memoria prima dată când ne-am intersectat nu au fost sub niște auspicii tocmai bune (parcă niște probleme legate de drepturile de autor la niște imagini). Îmi pare bine că nu ați abandonat atunci și sper din tot sufletul să nu îmi purtați pică! --Vlad|-> 18 ianuarie 2007 20:26 (EET)

Categorii

Habar nu am ce să vă răspund, din istoric [3] [4] se observă că au fost create în 2 ianuarie 2005 respectiv 12 septembrie 2004. Eram prin alte lumi în vremurile acelea, așa că ... -- Pixi ^discuție 24 ianuarie 2007 23:43 (EET)

Vapor

Bună ziua,

Așa cum un velier este propulsat cu pânze, numite și vele, așa un vapor este propulsat cu căldare de aburi (numiți și vapori), (în Dicționarul de neologisme se dă și definiția: VAPÓR s.n. Navă pusă în mișcare de un motor (cu abur). [< ngr. vapori]). Termenul generic, pentru ambele, este Navă, acestea fiind de mari dimensiuni. Cele de mici dimensiuni se încadrează în termenul mai larg de Ambarcațiune.

Navă este termenul preferat de marinari. Fostul meu șef, marinar prin formație, când i-am vorbit de vas de transport maritim, m-a apostrofat cu următoarele cuvinte: Vas ai dumneata în bucătărie. Marina operează cu nave.

Presupun că mai este nevoie de puțină documentare și de rescrierea articolului.

Toate cele bune, și succes, Miehs 25 ianuarie 2007 10:23 (EET)

Sunt întrutotul de acord cu cele afirmate de Miehs mai sus, mi se pare extrem de logic (și din punct de vedere lingvistic, și nu numai). Dar oricum nu am prea înțeles ce vroiați să-mi comunicați cu acest mesaj: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C5%A3ie_Utilizator%3AVlad&diff=776571&oldid=771514 --Vlad|-> 25 ianuarie 2007 11:40 (EET)

http://dexonline.ro/search.php?cuv=nava respectiv http://dexonline.ro/search.php?cuv=vas Mie unuia mi se pare că nu sunt sinonime perfecte: navă are clar primul sens cel maritim. Dar oricum nu sunt un specialist lingvist... și pot doar să-mi dau cu părerea (dacă asta doreați); poate v-a deranjat tonul sau felul în care v-a spus Miehs? Poate că nu era cel mai "blând" posibil, dar nu mi se pare nimic ce n-ar fi făcut referire la subiect (da, știu că e întotdeauna mai simplu să critici decât să faci) Numai bine! --Vlad|-> 25 ianuarie 2007 12:09 (EET)

Stimate coleg. Nu am fost marinar, doar șeful meu de la Centrul de Informare și Documentare al Ministerului Apărării Naționale, unde am lucrat din 1989 până în 2001, a fost marinar.

Lucrând în documentare, unde traduceam materiale din reviste de specialitate străine, mi s-a impus (și bine s-a făcut) să am respect pentru acuratețea trducerilor, în care să folosesc numai termenii apropriați. Cum la termenii navali nu mă pricepem, nefiind de specialitate, corecturile le făcea șefu'. Așa am mai aflat și eu cum e cu marina.

În altă ordine de idei, în LEXICON MARITIM ENGLEZ ROMÂN, Editura Științifică, București, 1971, p.661, apare următorul articol:

STEAMER (steamship) navă cu abur; vapor. În sens strict, navă avînd ca mijloc de propulsie forța aburului. După R.P.A.M. și în limbajul curent termenul definește orice navă cu propulsie mecanică, dar nu și velierele. V. "Cargo ship", "Ship". Fr. Bateau à vapeur Ger. Dampfer Sp. Buque de vapor . R. Пароход

Important este ca la o observație colegială să nu ne aprindem imediat. Poate interlocutorul nostru nu este chiar așa de nepriceput pe cât îl credem noi.

Cu stimă, toate cele bune Miehs 25 ianuarie 2007 12:21 (EET)

Aș dori să vă atrag și eu atenția să nu mai forțați egalitatea între sinonime: ați pus redirect de la Inventator la Descoperitor ?!? Păi puteți interschimba termenii?!? Puteți spune în loc de "Columb a descoperit America" "Columb a inventat America"?!? Sau în loc de "Arhimede a descoperit principiul care-i poartă numele." puteți spune "Arhimede a inventat principiul care-i poartă numele"?!? Nu am idee cum e în germană, pentru că nu cunosc limba, poate acolo sunt sinonime perfecte, dar în română nu sunt. Atenție deci. Cele bune. --Vlad|-> 25 ianuarie 2007 12:41 (EET)

Și legat de discuția anterioară, personal nu am auzit niciodată de sintagma "vas naval" (o traducere forțată din germană?) --Vlad|-> 25 ianuarie 2007 12:42 (EET)

Statutul de administrator este complet irelevant aici. Aș fi făcut aceeași observație ca simplu utilizator de wikipedia, vorbitor de limba română (la fel cum a făcut și Miehs observația precedentă). --Vlad|-> 25 ianuarie 2007 13:54 (EET)

Catarge

Stimate coleg, m-am documentat și iată ce am reușit să aflu:

• Rigging înseamnă "manevre de greement", care pot fi fixe (Standing rigging) și curente (Running rigging), fiind echivalemtul termenului german de Takelage.
• Mast înseamnă, în germană, catarg, în general, în timp ce Schiffsmast înseamnă "catargul navei".
• Slup (în germană) este Sloop din engleză și reprezintă o ambarcațiune mică, cu un catarg și două pânze. (nu am găsit cum se numește în română)
• Bark (în germană) este Barque din engleză și reprezintă un velier cu, inițial, trei catarge, ulterior cu patru și chiar cinci. În română se numește "barc" și, conform dicționarului, este un velier cu trei arbori și velatură pătrată, în afară de artimon, care poartă vele aurice (randă și contrarandă).
• Brigg (în germană) este Brig din engleză și în română se numește "bric", fiind, conform dicționarului, un velier cu doi arbori, ambii purtând vele pătrate, ... Aceeași denumire o purtau la sfârșitul secolului al XVIII-lea o categorie de veliere de război cu 16-18 baterii de artilerie pe punte, folosite ca nave-curier.
• Vollschiff (în germană) este Full-rigged ship din engleză și în română se numește "Velier tip navă", fiind, conform dicționarului, un velier cu 3 arbori prevăzut în totalitate cu vele pătrate, la care arborele artimon poartă și o randă numită brigantină.

Noroc cu dicționarul și cu articolele din Wikipedia germană și engleză...

Sper că ceva-ceva am putut lămuri problema.

Toate cele bune, Miehs 25 ianuarie 2007 16:05 (EET)

Completare "Nave" cu vele

RIGGING 1. manevre de greement. Totalitatea parîmelor, cablurilor, lanțurilor și mijloaceloi de tachelaj utilizate la bord pentru fixarea și manevrarea arborilor, vergilor, ghiurilor, velelor, bigilor etc. Manevrele de greement sunt: fixe (v. "Standing rigging") și curente. V. "Running rigging". Fr. Griement Ger. Takelage Sp. Jarcias; Apareje 2. greeare; capelare. Acțiunea de instalare a greementului navei. Fr. Capelage Ger. Takclung Sp. Aparejar

Iar sub o imagine, cu un velier, apare această legendă:

RIGGING - GREEMENT 1. Flying — jib boom — săgeata bompresului. 2. Jib boom — coloana bompresului. 3. Bowsprit — bompres. 4. Martingale boom — martingala. 5. Fore mast — arbore trinchet. 6. Fore yard — verga trincei. 7. Fore lower topsail yard — verga gabierulul trinchet. 8. Fore upper topsail yard — verga contragabierului trinchet. 9. Fore topgallant yard — verga zburătorului trinchet. 10. Fore royal yard — verga rândunicii trinchet 11. Main mast — arborele mare. 12. Main yard — verga mare. 13. Main lower topsail yard — verga gabierului mare. 14. Main upper topsail yard — verga contragabierului mare. 15. Main topgallant yard — verga zburătorolui mare. 16. Main royal yard — verga rândunicii mari. 17. Miz(z)en mast — coloana artimon. 18. Miz(z)en topsail mast — arborele gabier artimon. 19. Miz(z)en topgallant mast — arboretul artimon. 20. Miz(z)en boom — ghiul artimon. 21. Miz(z)en gaff — picul artimon. 22. Outer jib — focul mare. 23. Inner jib — focul mic. 24. Fore topmast staysail — trinchetin. 25. Fore sail — vela trinci. 26. Fore lower topsail — gabierul trinchet . 27. Fore upper topsail — contragabierul trinchet. 28. Fore topgallant sail — zburătorul trinchet. 29. Fore royal — rândunica trinchet. 30. Main staysail — velastraiul mare. 21. Main topmast staysail — velastraiul gabierulul mare. 32. Main topgallant staysail — velastraiul zburătorului mare. 33. Main royal staysail — velastraiul rândunicii mari. 34. Main sail — vela mare. 35. Main lower topsail — gabierul mare. 36. Main upper topsail — contragabierul mare. 37. Main topgallant — zburătorul mare. 38. Main royal — rândunica mare. 39,40,41. Miz(z)en staysails- velastraiurile artimonului. 42. Gaff sail — randa. 43. Gaff-tocsail — vela picului.

Am îngroșat denumirile celor 3 catarge ale navei descrise

Deci, limba marinărească este un fel de păsărească pentru noi, muritorii de rând (de pe uscat).

Toate cele bune, Miehs 25 ianuarie 2007 16:45 (EET)

termeni buclucași de marină

1. Klüver=
2. Vorstengestagsegel=
3. Fock=
4. Unter/Ober-Armarssegel=
5. Unter/Oberbramsegel=
6. Royal=
7. Stengestagsegel=
8. Bram/Royalstagsegel=
9. Kreuzsegel=Crucea (germ.kreuz=cross sau cruce)
10. Besan-Stagsegel= ?
11. Besan-Bramstagsegel (Flieger)= ? =Zburătorul sau ar putea fi Rândunica ?
12. Besan-Stagsegel=
13. Besantoppsegel=

catarge și termeni buclucași

termenii de marină apar la [5]

• Klüver: Vorklüver = flying jib; Aussenklüver = outer jib; Achterklüver = inner jib

Vorstengestagsegel= jib

• Fock= foresail, forecourse
• Unter/Ober-Armarssegel= vezi mai jos:
• Vor-Untermarssegel lower fore topsail
• Vor-Obermarssegel upper fore topsail
• Unter/Oberbramsegel= vezi mai jos:
• Vor-Unterbramsegel=lower fore topgallant sail
• Vor-Toppbramsegel=upper fore topgallant sail
• Royal= apare doar ca - vezi mai jos:
• Royal-Bramsegel=main royal
• Stengestagsegel= nu apare singur, ci în combinațiile de mai jos:
• Groß-Stengestagsegel=forward main topmast staysail
• Groß-Bramstengestagsegel=forward main topgallant staysail
• Groß-Oberbramstengestagsegel=forward main royal staysail
• Quer-Stengestagsegel=main topmast staysail
• Besanstengestagsegel=main topgallant staysail
• Oberbesanstengestagsegel=main royal staysail
• Besanstengestagsegel=mizzen topmast staysail
• Bram/Royalstagsegel= apare doar ca - vezi mai jos:
• Royal-Bramsegel=main royal
• Kreuzsegel= nu apare
• Besan-Stagsegel= ?
• Flieger= ?
• Besantoppsegel= ?

și apar catargele: (de la prora la pupa) (din față spre spate)

în ordinea: Germana; Engleza; Franceza; Româna

• Fockmast = foremast = mats de misaine =TRINCHÉT, trincheți, s.m. Catargul de la prora unei nave cu pânze; arbore mic. (DEX)
• Großmast = mainmast = grand mât = arbore principal, arbore mare
• Achtermast = mizzen mast = mat de fougue, mat de perroquet = artimon, arbore artimon
• Besanmast = aftermast = mat de tape-cul, brigantin = arbore pupa, catarg pupa

La adresa [6] se descrie cel mai mare velier, cu 7 catarge, singurul construit vreodată (apare și în Wikipedia germană [7].

Cât despre denumirea catargelor, există o confuzie totală, diverși autori denumindu-le diferit:

Für die Benennung der sieben Masten gab es über zehn verschiedene Systeme, auch eines nach den sieben Wochentagen (Sonntag-Samstag), das eher beim Erzählen als auf See Verwendung fand, aber von einem Journalisten der "Boston Post" als Benennung gemäß Th. W. Lawson, dem Namensgeber, veröffentlicht wurde. Ursprünglich wurden sie während des Baus nach dem Originalsegelplan nummeriert (no. 1, no. 2, no. 3, no. 4, no. 5, no. 6, no. 7 bzw. "spanker" anstelle von "no. 7") und später unter anderem wie folgt benannt:

• fore, main, mizzen, spanker, jigger, driver, pusher; (beim Stapellauf)
• fore, main, mizzen, after mizzen, jigger, driver, pusher, spanker (nach Kapitän Arthur L. Crowley, erstem Schiffsführer der Lawson, laut Kapitän Frank H. Peterson)
• fore, main, mizzen, no. 4, no. 5, no. 6, spanker; (ebenfalls nach Kapitän Arthur L. Crowley aus einem Brief)
• fore, main, mizzen, no. 4, no. 5, no. 6, no. 7; (von der Mannschaft bevorzugte Benennung)
• fore, main, mizzen, jigger, spanker, driver, rudder mast (nach Kapitän William Holland, dem früheren Quartiermeister der Thomas W. Lawson)
• fore, main, mizzen, spanker, rider, driver, jigger (nach Douglas Lawson, dem Sohn des Namensgebers)
• fore, main, mizzen, middle, spanker, driver, pusher (nach Aussage eines weiteren Schiffsführers, Kapitän Ernest D. Sproul)
• fore, main, mizzen, jigger, driver, pusher, spanker; zu deutsch: Vor-, Groß-, Kreuz-, Tanzer-, Treiber-, Schieber-, Besanmast; (amerikanische Standardbenennung, s. Gaffelschoner)

Denumrilie în sitemul german fiind:

Vor-, Groß-, Haupt-, Mittel-, Achter- Kreuz-, Besanmast adică (Vormast, Großmast, Hauptmast, Mittelmast, Achtermast Kreuzmast, Besanmast)

Concluzie: mare încurcătură cu catargele! Miehs 26 ianuarie 2007 12:09 (EET)

Rândunica

rândunică sau vela-rândunică este în engleză royal sau royal-sail, iar în germană Royal, Reuel sau Oberbramsegel. Cu celelalte să mai caut...

Miehs 26 ianuarie 2007 12:52 (EET)

Istoria Egiptului antic

In mod normal articolele Egiptul antic si Istoria Egiptului antic nu ar trebui unite, ci mai degraba Egiptul antic ar trebui completat, sunt multe chestiunui legate de egiptul antic care ar trebui sa ramana separat ci nu in acelasi articol cu istoria. Asta e parerea me si consider ca ar trebui tinut cont si de asta. After Shock 27 ianuarie 2007 20:58 (EET)

Avari

Stimate coleg, la rugămintea ta am trecut prin material, am făcut mici îndreptări, dar nu m-am băgat în fondul articolului.

Se pare că ai luat date din mai multe surse, dar la "înnădirea" lor s-a stricat, pe ici pe colo, cronologia, apar amestecați ani mai noi cu ani mai vechi. Ideal ar fi ca venimentele să fie puse în succesiunea lor.

Pentru a face intervenția în material, l-am copiat tot (de la "modifică"), într-un documet Word, unde l-am "maltratat", după care l-am pus la loc cu modificările mele. Sigur că mai e de lucru, dar nefiind de specialitate istoric, nu știu care surse sunt credibile și care nu.

Din experiența proprie, cel mai bine este ca un articol făcut la un moment dat să fie reluat după 1-2 săptămâni (când pare făcut de altul, pentru că apuci să te "desprinzi" de el), moment în care îl privești cu mai multă "severitate" și, în mod sigur, modifici ceea ce la început ți s-a părut OK. Idealul ar fi e ca de fiecare dată să-l scoți (copiezi) în Word, und poți folosi și corectorul de text. Plus, nu mai ești nevoit să faci salvări multiple în Wikipedia. Când ajunge să îți placă îl pui la loc, cu o singură salvare.

Toate cele bune, și succes, Miehs 28 ianuarie 2007 21:56 (EET)

Listă de plante toxice

O zi bună!

Din termenii germani i-am găsit într-un dicționar pe următorii:

Oxalsäure = acid oxalic; Rizin = ricin; Alkaloid = alcaloid; Alkaloide = alcaloizi; Saponin = saponină.

Miehs 29 ianuarie 2007 22:14 (EET)

buna ziua!

Nu prea pricep aluzia! să înțeleg ca v-ați supărat? scuze dar nu am facut-o cu intenție , ci din plăcere pt ca mi-am amintit multe chestii pe care le credeam uitate din fac.! numa bine și țineți-o tot așa! cezfarm 30 ianuarie 2007 00:37 (EET)

Trăznet

O zi bună îți doresc!

Am văzut că ai mai adăugat o informație la articolul Trăznet, început de altcineva.

Căutând prin DEX am găsit următoarele definiții:

TRĂSNET, trăsnete, s.f. Descărcare electrică, însoțită de o lumină vie si de un zgomot puternic, care are loc între doi nori sau între un nor si pământ sau obiecte de pe pământ. Sursă : DEX'98 (55802)

FULGER, fulgere, s.n. 1. Fenomen atmosferic care constă într-o descărcare electrică luminoasă produsă între doi nori sau în interiorul unui nor. Sursă : DEX'98

PARATRĂSNET, paratrăsnete, s.n. Instalație de protecție a construcțiilor si a instalațiilor împotriva efectelor produse de loviturile directe de trăsnet; paratoner, parafulger. Sursă : DEX'98

Concluzii:

1. TRĂSNET și PARATRĂSNET (nu Trăznet și Paratrăznet).

2. În limbajul uzual, pentru acest fenomen pertecut în nor sau între nrori se folosește termenul de FULGER

3. Termenul TRĂSNET se referă, în special, la o descărcare electrică între un nor și pământ sau obiecte de pe pământ.

Cred că ar trebui mutat la titlul Trăsnet, cu redirect de la Trăznet, și adus la un numitor comun cu DEX. Ce părere ai?

Am făcut și câteva mici corecturi în text.

Toate cele bune, Miehs 31 ianuarie 2007 09:55 (EET)

Răspuns

Nici nu am afirmat că e scris de tine: (Am văzut că ai mai adăugat o informație la articolul Trăznet, început de altcineva), dar pentru că ai contribuit la el ți-am expus și părerea mea (de bucureștean). Culmea este că și pe aici lumea îl pronunță tot cu z, dar DEX nu îl dă ca Trăznet nici ca variantă tolerată.

P.S. Vezi că ieri am mai adăugat câte ceva și la Catarg.

Un bucureștean care se ferește de Trăsnet. Miehs 31 ianuarie 2007 11:30 (EET)

Curent marin

Am făcut o mică adăugire la articolul Curent marin.

În căutările mele, la articolul Relief litoral am găsit următorul capitol:

Curenți

Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de:

• mișcarea de rotație a Pământului (apariția forței Coriolis),
• forța de frecare (determină scăderea vitezei o dată cu adâncimea),
• configurația bazinelor oceanice și
• morfologia reliefului submarin.

Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local. După efectul și forma lor, aceștia sunt de mai multe feluri, dar toți sunt provocați de valuri și de maree.

Curenții de valuri pot fi:

• curenți de derivă litorală, determinați de valurile cu direcție oblică față de țărm și care merg paralel cu acesta;
• curenți de întoarcere pe la fund și
• curenți de întoarcere pe la suprafață.

Primii deplasează nisipul și chiar materialele grosiere în lungul litoralului, în timp ce ultimii le împing către largul mării.

Curenții de descărcare sunt activi în unele strâmtori, fiind determinați de diferența de nivel dintre două bazine. Ex. între Marea Baltică și Marea Nordului, între Marea Neagră și Marea Egee.

Curenții de turbiditate sunt specifici părții inferioare domeniului litoral și mai ales domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile.

Dacă este interesant, poate îl integrezi, cumva, la Curent marin.

Toate cele bune, de la un bucureștean care-și trage obârșia din Transilvania (Orăștie, Felmer). Miehs 31 ianuarie 2007 16:21 (EET)

Vanatorul de tancuri Mareșal

Salut,

Am vazut ca ai modificat articolul. Am rugamintea sa te mai uiți peste el deoarece l-am completat substanțial și mi-e teamă ca nu este formatat cum trebuie...sunt la ]nceput. Multumesc pentru ajutor. Cristi Pitulice 31 ianuarie 2007 23:42 (EET)

Locomotivă cu abur

Salut Parvus7

Am inteles ca vrei sa unesti Locomotivă cu abur in Locomotivă. F bine, "te binecuvantez de acuma inainte sa faci ce modificari vrei si cum crezi de cuvinta cu oricare din articolele la care am fost autor" ;). totusi, cred ca ar fi mai bine sa nu stergi articolul Locomotivă cu abur deoarece acesta va putea fi dezvoltat in viitor, adica articolul Locomotivă va contine generalitati despre locomotiva cu abur iar Locomotivă cu abur va fi un articol complet numai despre loc cu abur. Binecuvantarea a fost data oricum.

Toate cele bune, Planck 1 februarie 2007 22:51 (EET)

Vapor

OK! S-a făcut! Miehs 2 februarie 2007 16:53 (EET)

Ștergerea conținutului paginii

Salut, am observat ca ati sters continutul paginii Categorie:Liga Campionilor UEFA [8] fara explicare. Pentru viitor, in loc de a sterge continutul, va rog sa faceti o propunere pentru stergere standard, explicand de ce categoria trebuie sters. Multumesc. --Anclation 2 februarie 2007 23:59 (EET)

Nu prea inteleg, eu am vorbit despre categoria asta [9], care ati golit fara explicare. Daca ati inlocuit o cu o alta categorie totul este ok, eu doar as dori sa stiu aceasta categorie mai este de folos sau nu. --Anclation 3 februarie 2007 00:09 (EET)

Ei bine, acum inteleg. Insa avand in vedere ca ati scris "In Categoria:Cupa UEFA/Fotbal n-am șters nici o pagină" vad ca a avut loc o interpretare gresita, fiindca eu nu m-am referat la nicio pagina (adica un articol obisnuit), ci la categoria in sine. In orice caz, cer scuza pentru pentru confuzia creata, insa repet rugaminta sa folositi-va de formatul de stergere pentru viitor, chiar si cand vine vorba de categorii. --Anclation 3 februarie 2007 00:22 (EET)

Insa este inca un lucru care observ acum: Liga Campionilor UEFA si Cupa UEFA sunt doua competitii diferite, deci un articol precum Liga Campionilor UEFA 2005-2006 nu apartine in categoria "Cupa UEFA", ci "Liga Campionilor UEFA", si existenta cele doua categorii separate nu mai este inutila. --Anclation 3 februarie 2007 00:37 (EET)

Nicio problema, noroc insa ca n-am sters categoria respectiva. Numai bine. --Anclation 3 februarie 2007 00:42 (EET)

Iar nu înțeleg

ce vreți de la mine. Ceea ce am spus este perfect adevărat: nefericirea face ca tributul istoriei româno-maghiare (pariez că în ungurește se spune maghiaro-române) să fie atât de puternic încât oricâte generații s-ar succeda, niciodată viziunea unor acelorași articole nu va fi identică pe cele două wikipedii. --Vlad|-> 4 februarie 2007 22:38 (EET)

În caz că nu ați înțeles, eu făceam haz de necaz. --Vlad|-> 5 februarie 2007 00:07 (EET)

Legături externe și stil

Salut! Am observat că în articolele scrise de tine pui de obicei legăturile externe așa cum sunt. Însă ele trebuie și explicitate, pentru simplul motiv că nimeni nu face click pe o legătură (sau este mult mai puțin atras să o facă), dacă nu știe unde duce. În plus ține și de stilul adoptat de WIkipedia și de estetica articolului. Și încă o chestie, referitoare la definiție, unde omiți să accentuezi (îngroșezi) subiectul articolului (mai ales la articolul Lacul Bucura, unde e omis[10]). Te rog citește cu atenție îndrumarul Wikipedia:Manual de stil. Te va ajuta mult să-ți eficientizezi munca pe Wikipedia. Numai bine--Radufan 8 februarie 2007 14:57 (EET)

Röteln

Este rubeolă, am completat deja dar în grabă azi. Restul trebuie să mai vad. Daca ai timp uitate pe celalate wiki (germana de ex) la Zona Zoster. Parca stiu de acum 12 ani de la Dermatologie ca ZZ este de origine virala, sora cu varicela parca si cu herpesul dar pana nu stiu sigur nu ma bag. Streptococica nu este insa sigur pentru ca ar putea fi tratata foarte usor cu penicilina, nu sa astepti sa treaca de la sine ajutand doar alifiile cu menthol ca sa treaca scarpinatul, problema fiind si contactul cu gravidele (mutatii genetice sau si mai rau, encefalita la fat daca bine mi-aduca aminte). Revin--Karin 13 februarie 2007 14:41 (EET)

Am citit și al doilea mesaj. M-ar interesa o adresa de e-mail pentru o intrebare de orientare în spațiu a mea, ca să știu cum explic, respectiv să-ți trimit niște materiale scanate dintro enciclopedie medicală germană care n-are ce căuta aici.Vezi link-ul de e-mail de pe pagina mea în acest scop, la tine n-am găsit din păcate nimic :-( --Karin 14 februarie 2007 09:18 (EET)

Revin după documentare.Toate se transmit de la om la om prin secreții

• Keuchhusten- tuse convulsivă- Bordella pertusis - 7-14 max 21 zile
• Masern- pojar,rujeolă-paramixovirus-
• Röteln -rubeolă- RNA virus -14-21 zile
• Mumps- oreion - paramixovirus
• Windpocken -varicelă, vărsat de vânt- Varicella Zoster 3 săpt.
• Herpes Zoster- Zona Zoster- Varicella Zoster ca recidiva a varicelei, o reacție directă la scăderea generală a imunitară.

Ringelrötern- Aici intevine cercetarea ultimilor decenii, anterior descoperirii agentului unei boli fiind doar numerotate după simptome, mai ales după aspectul extern în cazul bolilor eruptive. Sub acest termen nemții clasifică toate eritemele virale a căror agent extern nu poate fi determinat cu exactitate (nu reacționează la antibiotice ).[[11]].Ultimul descoperit se pare este acest Prvovirus B19 cu mai multe tipuri.Personal asi elimina denumirea exactă a agentului completând doar:virus, bacterie, parazit, aceasta pentru că virușii nu reacționează la medicamente și trebuie ajutat sistemul imunitar sau combătut doar simptomele, bacteriile-microbii mor la antibiotice iar paraziții reacționează la antihelmintice. Treaba cu clasa virală (paramixovirusul din listă nu este o greșeală în același timp la pojar și oreion) nu-i mai intereseaza de fapt nici pe medici după facultate- multitudinea de virusuri- de clase, categorii făcând această categorie medicală accesibilă doar specialiștilor în virusulogie- dovadă azi un prieten medic de laborator cu specializare în hematologie (boli de sânge)n-a putut să-mi spună ce este acest parvovirus B19 cu toate că se multiplică în hematiile încă nematurizate.Se folosește clasificarea internatională.Iar termenii germani pot să cadă sub masă, sau să ia drumul wikționarului pentru amatorii wiki care vor să citească și ce este scris în altă limbă.Erythema infectiosum cum este denumită, clasifică doar virușii încă nediagnosticți în laborator care provoacă însă toate același simptom cel de eritem- roșeață.--Karin 14 februarie 2007 19:16 (EET) ok. te înteleg. Am o propunere să traducem simplu eritemă infecțioasă.--Karin 14 februarie 2007 19:22 (EET)

Karin

din aceasta cauza, pe aceasta cale : scuze de diacritice, dar iar n-am timp iarasi decat doar un pic

"Boli infectiooase sunt acele boli transmisibile, provocate de agenți patologici microbieni. Lista de mai jos cuprinde principalele boli infecțioase."

Am o problema de folosire a termenilor. Respectiv:

Boli infectioase : boli transmisibile este corect pentru ca aceste boli se pot transmite de la om la om, de la om la animal, de la animal la om si de la animal la animal. Infectie- se refera mai mult la actiunea de atac direct asupra corpului. Sunt oameni, animale (obiecte respectiv maini murdare) care sunt doar vectori de transmitere a bolii fără a avea ei insisi boala- de exemplu purecele de pe sobolanul care transmiteau pesta de la o casa la alta pe timpul mariilor epidemii dinaintea antibioticelor, purtatorii de streptococ hemolitic în gât etc.

Microb- este o celula capabila sa se multiplice. Virusul nu se poate multiplica singur, este doar o substanta organica foarte complexa care are un cod genetic prin care se multiplica in interiorul unei celule pe care o transforma în fabrică. Viermii- sper ca nu trebuie sa mai explic decüt faptul ca se transmit atat prin oua cat si prin stadii intermediare de multiplicare. Si mai sunt si râia, purecii, păduchii care se transmit si ele de la unu la altul putand fii si ei la randul lor vectori de boli. Ca urmare dacă se scrie de virus, viermi nu mai putem vorbi de boli infecțioase microbiene cand SIDA, hepatita, oreionul, gripa etc sunt de fapt toate la un loc virale.

infecție- actul de patrundere a unui organism

transmitere- trecerea de la unul la altul - direct sau prin vectori

Corect este boli transmisibile sau boli contagioase; boli infecțioase este un termen învechit, bun doar pentru retrimiere la termenul folosit azipentru ca asa am invatat de la bunica si mama iar noi vrem sa stim ce e azi, nu ce se stia si folosea ieri. Ma repret daca spun ca agentii nu au ce cauta intro enciclopedie generala? pentru ca nu este medicala. 90% din populatie nu face diferenta intre microb- virus- parazit, pentru ei fiind totul o boala, motiv pentru care si este indicat de -ai trimite la medic, O asemenea lista ii amețește,ii sperie numai, fara a ajuta de fapt- (vorba mea este limba medicala care trebuie tradusa in limba romaneste scopul acestei enciclopedii in acest caz- sper cel putin).

Ma ajuti pe mine cu o informatie te rog? cum se sublineaza ca sa sublinier in cele de mai sus termenii la care ma refer, na-m reusit sa gasesc mi-am redus doar marimea textului la un sfert sa vad cum il maresc din nou :-(.--Karin 15 februarie 2007 08:58 (EET)

Karin continuare

Am lucrat la Lista bolilor infecțioase mai frecvente dar am în continuare probleme la editare și unire. Nu am terminat încă. Mă tem că o să mai am o zi de lucru, cel puțin. Exemplu : respectiv cum unesc „Vărsat de vât” cu „varicellă” și la ele „Zona Zoster” în așa fel încât să facă toate trei trimitere la același articol? Omul cât trăiește învață ! :-) --Karin 19 februarie 2007 11:27 (EET)

Am terminat. Dar mi-am prins urechile cu unirea a doi termeni "Pojar" și "Rujeolă". Restul a mers dar aici chiar nu știu de ce nu merge după același sistem :(.Am încercat toate variantele posibile--Karin 20 februarie 2007 16:49 (EET)

Alte Wikipedii

Chestiunea stă cam așa:

• Celelalte Wikipedii nu pot fi folosite ca bibliografie, ca surse de informație. De exemplu dacă citiți un articol la Wikipedia în engleză și aflați că de curînd SIDA se poate vindeca total, nu puteți introduce asta în articolele românești fără a verifica dacă informația respectivă a apărut și în surse independente, serioase. Deci celelalte Wikipedii nu pot fi folosite ca sursă unică pentru a afla ceva. Și acolo există vandali -- dintre care unii deosebit de perfizi, care formulează informații false într-o manieră perfect academică -- sau glumeți, sau chiar nebuni cu acte în regulă. Nu vrem să răspîndim prostiile lor și în românește.
• În schimb celelalte Wikipedii pot fi folosite ca sprijin în scrierea articolelor românești. Sprijin înseamnă că deja cunoașteți bine subiectul, dar nu vreți s-o luați de la capăt cu căutarea surselor de informații, cu organizarea materialului, cu formularea, cu imaginile etc., ci vă bazați pe o muncă deja făcută. Traducerile directe sînt binevenite numai în măsura în care aveți capacitatea de a evalua calitatea articolului original. Dacă traduceți un articol despre un subiect la care nu vă pricepeți bine riscați să preluați greșeli subtile dar grave.

De altfel la Wikipedia contribuie anonimi sau persoane care nu au neapărat o pregătire profesională în domeniile respective. Ca atare Wikipedia nu este o sursă de încredere în sensul definit de noi înșine. De aceea nu trecem un articol din altă Wikipedie la bibliografie. În schimb avem legăturile interwiki spre celelalte Wikipedii, unde cei interesați pot găsi articolele în alte limbi pe același subiect. — AdiJapan ☎ 21 februarie 2007 06:01 (EET)

Imagine

Dați-mi cuvintele care trebuie să apară în limba română pentru a modifica Imagine:Aufbau der erde schematisch.png, dacă doriți. -- Pixi ^discuție 21 februarie 2007 13:12 (EET)

Plută

Salut! Am observat că ai scris articolul Plută. Este interesant, dar, pentru a fi exhaustiv ar trebui să faci o pagină de dezambiguizare Plută, de la care să trimiți spre:

• plută-mijloc de transport pe apă (cu referințe bogate la adresa [12]);
• plută-specie de arbore (Plop) (cu referința dată mai jos);
• plută-material izolator și pentru confecționarea dopurilor obținut din stejarul de plută (Quercus suber) (cu referința dată mai jos).

la adresa [13] apar și denumirile în latină ale arborilor din specia plopului, denumiți plută în limba română:

• plută (Nuphar luteum);
• plută (Nymphaea alba);
• plută (Populus alba);
• plută (Populus nigra);
• plută-galbenă (Nuphar luteum);
• plutică (Limnanthemum nymphaeoides);
• plutică (Nymphoides peltata).

la adresa [14] se găsesc date despre stejarul de plută (Quercus suber), recoltarea plutei și obținerea dopurilor:

Dopul de plutã este o piesã cilindricã sau ușor conicã, care servește la astuparea buteliei. Pluta este un produs rãu conducãtor de cãldurã și electricitate, impermeabil pentru apã și gaze, comprimabil, elastic și mai ușor decât apa, provenit din țesutul protector secundar al stejarului de plută (Quercus suber). Spre deosebire de ceilalți stejari, la arborii de Quercus suber, stratul de suber se formeazã rapid și ajunge la o grosime mare (30-50 mm), iar dupã îndepãrtarea acestuia, arborii au capacitatea de a forma, în timp de 10-15 ani, un nou strat de suber. Pluta de calitate foarte bunã este cea de la a patra pânã la a șaptea recoltare, adicã atunci când vârsta arborelui este cuprinsã între 60 și 100 ani. Aria de vegetație a stejarului de plută este foarte restrânsã, fiind situatã în Europa de sud-vest și Africa de nord-vest, adicã într-un climat oceanic și mediteraneean, unde temperatura nu coboarã niciodatã sub -5° C. In tabelul 5.5.1 sunt prezentate date cu privire la suprafața plantată cu stejari de plută și la producția de plută în principalele țări producătoare. Tabelul 5.5.1 Suprafața și producția de pultă din principalele țari producătoare Tara Suprafața (mii ha) Producția (mii tone) Portugalia 670 175.0 Spania 480 89.3 Algeria 410 19.1 Maroc 340 12.8 Franța (Corsica) 100 3.2 Italia 100 9.6 Tunisia 100 9.6

Din producția anuală de plută, estimată la circa 250.000 t, Portugalia produce 51%, Spania 23%, Algeria 11%, Maroc 4%, Franța 4%, Italia 4% și Tunisia 3%. Un stejar produce 30-60 kg de plută materie primă la fiecare 10 ani, din care se pot fabrica între 1.300 și 2.300 de dopuri. Recoltarea plutei se face manual în lunile de varã, când se desprinde ușor. La recoltare, pluta se desprinde sub formã de plãci. Acestea se stivuiesc și se lasă afarã un timp variabil, care poate sã ajungã pânã la unu sau doi ani. În acest interval calitatea plutei se îmbunătățește, datorită, pe de o parte, fenomenelor de oxidare care au loc în masa plutei și, pe de altă parte, pierderii unei părți importante din taninuri și din sărurile minerale, prin spălare de către precipitațiile atmosferice. Inainte de a se trece la prelucrarea propriu-zisă, se face o așa numita fierbere, când plăcile de plută sunt introduse timp de 45-60 minute în apã fierbinte. Scopul acestei operații tehnologice este de a curãța pluta și de a o debarasa de toți paraziții pe care i-ar putea conține, de a elimina o parte din substanțele hidrosolubile, în special sărurile minerale și taninurile, de a se obține o gonflare a volumului de aproximativ 7-20% care, să asigure grosimea minimă necesarã pentru operațiunea ulterioarã de decupare a dopurilor și în fine, de a imprima dopurilor un grad mai mare de suplețe. Urmează apoi o spălare cu apă curată. In urma acestor tratamente umiditatea plăcilor de plută ajunge la 20 %. Pentru a fi corect prelucrate, ele se lasă la aer încă 15 zile, pănă când umiditatea scade la 10-12%. La fabricarea dopurilor, plãcile se taie fâșii, de lãțime egalã cu înãlțimea viitorului dop, iar din aceste fâșii se decupeazã individual fiecare dop (fig. 5.5.2).

Toate cele bune, --Miehs 25 februarie 2007 10:34 (EET)

După știința mea Vezi și Wikipedia franceză), Le Radeau de la Méduse, înaite de a fi fost film, a fost o pictură de Théodore Géricault, din anul 1819. --Miehs 26 februarie 2007 10:26 (EET)

Dop

Am văzut că ai ceva Proverbe în Cutia cu nisip.

Știu și eu două proverbe recombinate.

Din:

• Cine se scoală dimineața, departe ajunge.
• Cine sapă gropa altuia, cade în ea.

prin recombinare rezultă:

• Cine sapă gropa altuia, departe ajunge.
• Cine se scoală dimineața, cade în ea.

În altă ordine de idei, am făcut câteva corecturi de diacritice la Dop. Toate cele bune, --Miehs 26 februarie 2007 12:51 (EET)

Hidrocentrală

Sunt aproape sigur că eta era randamentul, nu unghiul de cădere a apei peste pale, așa că am modificat acest lucru. Dacă sunteți 100% că traducerea dumenavoastră era corectă, dați revert. --Laur | Discuție 27 februarie 2007 16:19 (EET)

Re:Lawrenciu: nu știu prea multă fizică nucleară, dar din ce văd la en.wiki, este vorba într-adevăr de nuclei (mai precis ioni ai elementului).--Laur | Discuție 27 februarie 2007 17:50 (EET)

Omis ?

Nu aș fi chiar așa sigur de faptul că Wikipedia:Răsfoire este prea bine întocmit, nici că "Geologie" trebuia inclusă la Categorie:Știință și nici nu înțeleg de ce îmi este adresat mesajul pentru că modificările mele la Wikipedia:Răsfoire erau minore, iar numele meu nu derivă de la "Geologie" sau "Geografie".

PS: Categorie:Geologie era deja inclusă la Categorie:Științele Pământului care aparține de Categorie:Știință. -- GEO ^dialog 4 martie 2007 12:11 (EET)

[Tornado]

Bună! Întreb și eu din neștiință... Tornado e diferită de tornadă? Dacă sunt identice, cred că articolul s-ar numi mai bine Tornadă. Este mult mai cunoscut cuvântul ăsta. — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 11 martie 2007 12:20 (EET)

Categorii

Salut! Dintr-o mică neatenție ai creat Categoria:Actori columbieni și alte două similare în loc de Categorie:Actori columbieni. Problema e că dacă nu este scris corect "Categorie:" atunci ele figurează ca articole, software-ul wiki nu le "înțelege" ca fiind categorii. Cam atât vroiam să vă spun, m-am gândit că poate nu știți de ce nu se transformă direct în categorii. Pentru moment le pun eu la punct. Numai bine.--—Radufan 12 martie 2007 17:04 (EET)

Rasism

Un oarecare Miehs regretă că nu a inițiat el articolul. Este interesant. Un oarecare Miehs a creat 3 legături interne în articol (ca dovadă peremptorie că a "trecut" pe acolo). În rest, toate cele bune și așteptăm să plouă. (La țară a scăzut nivelul apei în fântâni cu peste 1,5 m - dovadă irefutabilă că ne paște o secetă strașnică). Și cum încă nu există nici un articol despre secetă.... Toate cele bune, --Miehs 13 martie 2007 10:01 (EET)

Bărbat

La o fotografie ai tradus "Aktstudie Mann, Fotografie von Wilhelm von Gloeden, um 1895 " cu "Fotografie Bărbat act, de Wilhelm von Gloeden, 1895".

S-o luăm pe îndelete.

• 1. În germană, "Akt" înseamnă "nud".
• 2. În germană, substantivele compuse au partea cu semnificația principală la coadă.

În cazul nostru: "Akt + studie" se traduce "studiu de nud", deci " Aktstudie Mann" se traduce "studiu de nud - bărbat", iar textul de sub poză ar fi: Studiu de nud - bărbat, fotografie de Wilhelm von Gloeden, în jurul anului 1895.

Nu mi-o lua în nume de rău, dar o explicație este întotdeauna bine venită. Dacă doar corectam, nu te ajutam cu nimic. Așa îți las plăcerea ....

Toate cele bune, --Miehs 13 martie 2007 22:55 (EET)

Wp ca sursă

Este clar că puteți folosi wp pentru traduceri, dar nu puneți articolele din alte wp la surse. Ajunge să figureze ca interwiki pe dreapta (sub truse de unelte). Citiți vă rog Wikipedia:Surse de încredere#Wikipedia. Mersi de înțelegere. -- Pixi ^discuție 16 martie 2007 12:12 (EET)

PS: iată citatul de la linkul de mai sus:

Wikipedia

O consecință a celor de mai sus este că Wikipedia nu poate fi considerată o sursă de încredere, întrucât contribuitorii sunt adesea anonimi sau nespecialiști, iar verificarea afirmațiilor din articole nu se face sistematic. De aceea informațiile găsite în celelalte articole din Wikipedia în limba română sau în celelalte Wikipedii trebuie verificate în surse de încredere independente înainte de a fi folosite în articole.

Astfel, contribuitorii sunt încurajați să traducă din alte Wikipedii numai articole pe acele subiecte care le sunt suficient de familiare pentru a putea evalua calitatea articolelor respective și numai după ce au constatat că toate afirmațiile conținute sunt verificabile în surse independente. -- Pixi ^discuție 16 martie 2007 12:13 (EET)

Pânză freatică

Am făcut câteva corecturi minore, dar la două erori vreau să mă opresc, să le explic.

• 1. Apa freatică i-a parte la...
• 2. Apele subterane i-au naștere...

La 1., corect este Apa freatică ia parte la... pentru că ia este verbul a lua, la pesoana a 3-a singular. Forma i-a este forma contasă din îi a, fiind folosită la exprimarea timpului trecut: i-a spus (ei, îi, i a spus).

La 2., corect este Apele subterane iau naștere... pentru că iau este verbul a lua, la pesoana a 3-a plural (ele iau). Forma Forma i-au este forma contasă din îi au, fiind folosită la exprimarea timpului trecut: i-au spus (ei, îi, i au spus).

Sper să iei scrierea mea drept ceea ce este cu adevărat, șo anume o dorință sinceră de perfecționare. Doar prietenii îți arată greșelile, pentru că vor să le corectezi. Dușmanii nu ți le arată niciodată, pentru că se bucură că persiști în greșeală ca să te poată bârfi la alții.

Interesant articolul. Toate cele bune. --Miehs 17 martie 2007 19:20 (EET)

Imagini de pe alte wikipedii

Introducerea lor în articolul pe care îl traduc despre sida, precum si alt articol despre Sibiu mă face să-mi prind urechile cu aceasta. Unde găsesc informații detailate despre procedură, pentru că wiki germana are situl blocat și toate încercările mele de a prelua de acolo imagini au eșuat. Oricum o sa am probleme cu spațiul de articol pentru că observ că robotul mă avertizează deja vis a vis de capacitatea unora din brownsere. Va trebui să regândesc un pic sistemul de lucru probabil cu mai multe ferestre deschise concomitent, paralel cu încercarea de a rezolva această problemă pe care mi-o dau transferul de imagini. --Karin 21 martie 2007 12:52 (EET)

Mersi primele 4 le-am inserat deja, dar mai am de tradus și inserat. Iar pagina cu Sibiu urmează dacă știu deja cum se face. Să vedem ce imagini oferă celălalte wikipedii la ambele articole. Dacă vrei uită-te pe http://ro.wikipedia.org/wiki/SIDA .--Karin 21 martie 2007 19:10 (EET)

Povestea nu se termină. Am revidiat azi articolul despre Sibiu, schimbat unele imagini cu altele de pe alte wikipedii și am avut două surprize.Prima wikipedia germană a blocat articolele cu drept de autor!!! de unde rezultă ca nu pot prelua nici o imagine. Dezamăgire totală, a dispărut și acea pagină de discuții la comun,(stil Cafenea) cea de discuții pe site nu știu când va fi citită și cum mi se va răspunde pentru că nu sunt încă înscrisă la ei.Cele preluate sunt de pe cea engleză și maghiară.Și încă nu-mi place apectul.Ași face o galerie cu imagini, dar nu știu cum. Deocamdată le-am "parcat" pe pagina mea de utilizator. În cutia de nisip mi-am încercat taletul, dar nu am găsit posibilitatea de la lua imagini de pe commons din galeria de Sibiu și să le pune vizibil pe site.Mai vreau ceva imagini reprezentative pe care sper să le primesc de la o cunoștiință, eventual chiar schimba cele postate acum după postarea lor în commons. Cum procedez cu imaginile de pe wiki blocat in germană despre Sibiu, cum îmi fac singură legăturile de imagini de pe commons? Ași schimba una cu cea cu care am experimentat fără succes de pe commons. --Karin 22 martie 2007 16:19 (EET)

Commons l-am rezolvat, poate merge și cu siturile germane. Incercarea moarte nare. Dar poze tot imi trebuie.CEea ce e acum nu este de nivelul cerintelor acestui an.--Karin 22 martie 2007 17:14 (EET)

Liste de orașe

Toate orașele care ai gasit sunt din Algeria. Am adaugat categorie. Este un link la versiunea franceza care este mai clar. As fi folosit poza lor dar nu stiu cum sa misca imagine de la un wiki la altu. TMLutas 21 martie 2007 20:41 (EET)

Sibiu

Am observat galeria de imagini din articol.

• Harta despre centrul orașului este în germană, și mă tem să nu apară vandalizări.
• Am rebotezat imaginile din galerie.

Nu mă opresc aici, mai caut alte imagini, poate chiar proprii, scanate mai vechi dar reprezentative. --Karin 24 martie 2007 23:50 (EET)

Nisip

Mi-a plăcut cum te-ai "jucat" în Nisip. A ieșit un articol foarte interesant. (Am profitat și m-am "jucat" și eu un pic...) --Miehs 26 martie 2007 10:46 (EEST)

Categorie:Argumente împotriva existenței lui Dumnezeu

Parvus, te rog sa imi spui de ce ai sters continutul acestei categorii. De asemenea, nu vad ce rost are sa pui ca interrwiki la articolul aferent versiunea in engleza a categoriei.--Arado 27 martie 2007 19:11 (EEST)

Iti apreciez bunele intentii, Parvus7. Acum, articolul este inclus intr-o singura categorie, care este inclusa in mai mutle categorii. Toate cele bune --Arado 27 martie 2007 23:52 (EEST)

Părere

Salut!

Nu cred că redirecționarea de la Provincie la Regiune este corectă.

În DEX: PROVINCIE, provincii, s.f. 1. Unitate geografică sau administrativă dintr-o țară; regiune, ținut. ♦ Teritoriu sau localitate dintr-o țară situate în afara capitalei. 2. Teritoriu cucerit de romani în afara Italiei si supus legilor si organizării romane. Deci, la fel de sinonim cu provincie este și Ținut. Nu mai spun că și provinciile romane ar putea fi legate de articolul Provincie.

Cred că Provincie ar trebui transformat în pagină de dezambiguizare, cu trimiteri la Regiune, Ținut, Provincie Romană și mai știu eu ce teritorii dependente din alte țări.

Toate cele bune, --Miehs 29 martie 2007 10:10 (EEST)

Mecca

Acum două zile a fost creat Mecca centrul credintei islamice iar eu vă scriu dv. pentru că sînteți cel care a scris articolul Mecca, poate reușiți să luați ceva de acolo și apoi să-l ștergem. Mulțumesc. – Laurap\ ^mesaj 30 martie 2007 15:22 (EEST)

Am văzut, dar sînteți sigur că nu se poate recupera nimic din articolul de care vă spuneam? Nu l-am citit, am vrut să pun formatele de wikizare și să-l mut la Mecca; atunci am văzut că există articolul și mai departe știți. – Laurap\ ^mesaj 30 martie 2007 15:29 (EEST)

Cam la asta mă gîndeam. V-am scris, gîndindu-mă că sînteți în temă, eu bîjbîi rău de tot. – Laurap\ ^mesaj 30 martie 2007 15:48 (EEST)

Pippin cel Scurt

Bună! Văzând articolul, mi-am adus aminte că la școală am învățat despre Pepin cel Scurt. Am dat căutări pe Google și am găsit: 14 pentru Pippin cel Scurt și 49 pentru Pepin cel Scurt. Presupun că în limba română s-a preferat totuși varianta Pepin cel Scurt, pentru că a domnit pe teritoriul de azi al Franței, și, după cum chiar tu spuneai în articol, în franceză îi zice Pépin le Bref. Presupun că i-ai prelut numele din limba germană (așa cum și lui Carol cel Mare i-ai spus Karlmann (Carloman), deși în franceză i se spune Charlemagne vezi și [[15]]) În articolul francez, chiar la Carol cel Mare "zis" (dit) Charles le Grand apare explicația: en latin Carolus Magnus, en français Charlemagne, en allemand Karl der Große.

Dar să fiu mai scurt (ca Pepin). Propun să redenumești articolul în Pepin cel Scurt, (corectând inclusiv referirile la el din cuprinsul articolului) și să dai un redirect de la Pippin cel Scurt spre Pepin cel Scurt.

Toate cele bune, --Miehs 1 aprilie 2007 14:01 (EEST)

Galera

- Salut! Daca vrei sa continui articolul, poti. Eu mai am inceput cateva pe care as vrea sa le termin... Numai bine! Tibs 1 aprilie 2007 16:53 (EEST)

redenumire arrticol

Bună ziua. Nu sunteți de acord că articolul "Al doilea razboi mondial cauze crize pregatiri"‎ ar trebui redenumit? Nu de alta dar nu conține diacritice și este prin urmare în contradicție cu limba română. Dacă sunteți de acord cu mine, atunci v-aș ruga să-i gădiți o denumire mai corectă din punct de vedere gramatical și ortografic și să-l mutați la acea destinație. --Cezarika1 3 aprilie 2007 10:37 (EEST)

Autorul articolului a mutat o grămadă de articole redirecționându-le către articole fără diacritice. Celelalte pagini i le-am șters eu, dar la pagina aceasta am văzut că lucrați dvs. și nu m-am încumetat să o redenumesc. În regulă, atunci o voi face eu. --Cezarika1 3 aprilie 2007 10:49 (EEST)

Coșbuc

Vă mulțumesc pentru vorbele frumoase, însă mai păcat ar fi să acceptăm fără reacție critici lipsite de constructivitate. Nu putem sta drepți când suntem împroștiți cu noroi, chiar dacă asta implică beneficiul general al proiectului. M-am zbătut timp de un an, însă unii au găsit mai bine a critica, în loc de a scrie. Ca urmare și retragerea mea. Pentru adevărații domni.. numai respect. --Rebel 3 aprilie 2007 15:10 (EEST)

Traduceri

Vroiam să vă mulțumesc mai de mult pentru ajutorul dat la unele din cioturile mele. Aveți un ritm de muncă de admirat.

Deasemenea vreau să intervin în favoarea lui chris din sb. Dacă s-ar fi referit la un edit de-al meu nu m-ar fi deranjat cuvântul "românizare", pentru că eu nefiind român e clar că mai pot fi romanizat. Nu ați scris undeva că sunteți bucuros de colaboratori la articole? :)). Deasemenea să spuneți că nu v-a respectat dreptul de autor nu este chiar corect, pentru că toți autorii sunt în istoricul articolului; la fel cânt reveniți la forma inițială, ștergând contribuțiile lui, respectați drepturile lui de autor. Domnul Chris este mai nou la wikipedia, dar a avut și el deja experiențe negative: articolul Fier scris de el, nominalizat pentru articol de calitate de altcineva, nu a fost acceptat din lipsă de interes din partea noastră. Poate îl citiți puțin și îi spuneți ce lipsește? Poate puteți colabora pe teme de interes comun? Eu o să risc să vă supăr, dar voi muta comentariul de la cafenea, care cred că nu-și are locul acolo unde vin cei care se țin mai mult de bârfe decât de articole. Vă doresc azi o zi la del de frumoasă, cum o avem și noi în sud :).--Mishuletz 10 aprilie 2007 15:35 (EEST)

Pirită, Granat etc.

Stimate domn, Pentru lipsa formatului de minerale la pirită, și pentru eventuala amestecare a imaginilor la granat (deși mie îmi apărea totul ok) îmi cer scuze. Însă:

• Articolele respective - și altele - fie ele chiar inițiate/dezvoltate de către dvs., nu mai sunt doar ale dvs. odată ce sunt postate în wikipedia.
• Apreciez zelul dvs. în a prelua cât mai multe articole (în special din germană, se pare) și a le traduce. Însă, după părerea mea, calitatea trebuie să primeze întotdeauna în fața cantității.
• Aceste articole sunt destinate tuturor - de la mic la mare. Și trebuie să luați în considerare faptul că, de exemplu, unii elevi se bazează pe articole ca cel cu pirita sau cu granatul pentru a-și face temele/lucrările/referatele. Personal, consider că sintaxa textului și nivelul de traducere la care ați adus articolele acelea nu corespund așteptărilor elevilor (și ale profesorilor care urmează a citi tema/referatul respectiv). Pentru exemplificare, să luăm... oțelul, de exemplu - care, scuze, dar în varianta dvs. conținea niște enormități (care nu existau ca atare în textul original german). Sau considerați că un elev ar lua o notă bună dacă scrie într-o lucrare de control că ”Alte oțeluri tratate la temperaturi bine stabilite cu o răcire dirijată (călire), pot fi mai dure ca martensitul de exemplu care are o structură de rețea cubică regulată denumirea de Martensit...”. Nu cred. Și nu neapărat datorită exprimării, ci de exemplu datorită faptului că martensita nu este un oțel, ci un constituent microstructural al oțelurilor, care se formează în oțel prin călire. Iar marea problemă pe care o pune martensita în industrie vine tocmai de la faptul că, spre deosebire de structura din care se formează (austenita), ea nu mai este cubică.

Nu vreau prin aceasta să vă frânez elanul. E bine să vezi că cineva are atâta energie și e dornic s-o pună în slujba unui scop nobil și vă felicit pentru asta. Consider însă că la traduceri din germană - și implicit la termenii de specialitate științifici și tehnici - mă descurc mai bine și solicit să fiu lăsat să mă ocup de ei. Vă propun ca atare să colaborăm pentru a realiza articole cât mai multe, dar și cât mai bune.--Chris sb 10 aprilie 2007 18:22 (EEST)

P.S. Scuze pentru evidentele mele carențe în ale diplomației. Sper să se înțeleagă însă că nu am avut și nu am intenții rele când modific articolele--Chris sb 10 aprilie 2007 18:32 (EEST)

Topîrceanu

Salut. Opera acestui autor intră sub incidența drepturilor de autor. Ea va putea fi publicată începând cu 1 ianuarie 2008. Numai bine. --Rebel 17 aprilie 2007 14:31 (EEST)

Proză

Sigur că este admisă, de vreme ce respectă drepturile de autor. Spor. --Rebel 17 aprilie 2007 14:53 (EEST)

Detunata

Această legendă a fost publicată anterior într-o carte? --Rebel 17 aprilie 2007 15:39 (EEST)

Atunci te voi ruga să folosești formatul {{titlu}} pentru a introduce date despre ea. În ceea ce privește cealaltă problemă, există două variante ale Dumbrăvii roșii, una de Vasile Alecsandri, alta de Dimitrie Bolintineanu. --Rebel 17 aprilie 2007 16:22 (EEST)

Legende/întâmplări

Salut. Legendele și întâmplările despre care pomenești au fost publicate anterior? --Rebel 3 mai 2007 00:12 (EEST)

Ciudad Real (provincie)

Salut! Articolul mi se pare că nu se ridică nici măcar la nivel de ciot. Noroc că ai spus că e legat de Spania, că autorul nu a considerat necesar. Toate cele bune, --Miehs 12 aprilie 2007 15:47 (EEST)

Imagine:Continental_shelf.png

Salut! Știi cumva cum se traduce „continental slope” și „continental rise” în română?--Laur | Discuție 13 aprilie 2007 15:47 (EEST)

Mulțumesc pentru informații!--Laur | Discuție 13 aprilie 2007 20:14 (EEST)

Afgan Museum...

Cât privește propunerea ta: personal nu am nimic împotrivă. Îmi propusesem ("proiect [im]posibil" să scriu cât mai mult despre muzeele lumii; despre Afganistan n-am găsit decțt acest material. Inspirat de propunerea ta mă găndesc și la o altă variantă: atât pentru a nu lungi prea mult un articol, cât și pentru a păstra la "Afganistan" datele generale, iar la "Muzeul ..." date specifice, prezentat în articolul despre țară datele sintetice cu "indicatorul" <<mai aprofundat>>. Cu bine--AleksG 18 aprilie 2007 09:25 (EEST)

Calendarul sfinților

Doresc să completez articolul "Calendarul sfinților" însă ar trebui să elimin anumite date care nu fac parte din acesta. Mă gândeam că ar fi mai bine să lăsăm acest articol numai pentru sfinții creștini; pentru alte aniversări se poate crea un nou articol. Ești de acord? Mihai.1954 30 aprilie 2007 10:21 (EEST)

Lacul Balhaș

Salut! Am dat peste articolul Lacul Balhaș și m-am oprit asupra a două paranteze:

• (kazacă: Балқаш көлi/Balqasch köli, lacul mlaștină)
• (rus. Семиречье, Semiretschje, kazah. Жетысу, Schetysu, kirgiz. Джети-суу, Dscheti-suu)

Este voba de translitarearea alfabetului chirilic. Cea folosită de tine este transliterarea de limbă engleză. Transliterarea în limba română (descrisă la Wikipedia:Transliterare) ar duce la următoarele rezultate:

• Балқаш көлi = Balkaș (iar "көлi" m-a băgat în ceață, curinzând 2 litere specifice limbii cazahe: "ө" și "i".)
• Семиречье = Semireciîe
• Жетысу = Jetîsu
• Джети-суу = Djeti-suu

Cred că ar fi bine să "românizăm" Wikipedia română. Cea mai bună dovadă este că în titlu ai scris " Balhaș" și nu "Balqasch".

Toate cele bune, --Miehs 30 aprilie 2007 10:37 (EEST)

Cristina Modreanu

Ați propus articolul Cristina Modreanu pentru ștergere rapidă, din lipsă de notorietate. La care criterii de notorietate vă referiți? Vedeți și ce cred ceilalți despre acest articol, aici. — AdiJapan ☎ 30 aprilie 2007 18:56 (EEST)

Listă de fluvii din Europa

Uitându-mă peste listă am constatat că lipsesc fluviile/râurile dintr-o serie de regiuni (de ex. din zona Oceanului Arctic, de la Marea Mediterană etc.). Ca să nu mai repetăm discuțiile de la minerale, doresc să vă cer acordul pentru modificarea listei în sensul adăugării zonelor ce lipsesc în prezent (se pot prelua de exemplu din varianta în engleză, mult mai completă, deși și ea cu unele imperfecțiuni) și al înlocuirii grafiei/formei germane a unor râuri din listă cu grafia/forma română.--Chris sb 30 aprilie 2007 20:06 (EEST)

Calendarul sărbătorilor religioase

Da, ar fi mai vizibilă cu condiția ca textul conținut să nu fie de dimensiuni prea mari. Dacă fiecare religie ar avea în aceaași zi o sărbătoare textul ar deveni dificil de citit. Ar arăta ca mai jos.

Data	Creștinism	Islam	Hinduism	Taoism	Budism
1 ianuarie	(†) Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului	Sărbătoare de 1 ianuarie în Islam	Sărbătoare de 1 ianuarie în Hinduism	Sărbătoare de 1 ianuarie în Taoism	Sărbătoare de 1 ianuarie în Budism

Oricum, s-ar putea micșora dimensiunea caracterului. De acord. Mihai.1954 1 mai 2007 16:12 (EEST)

Ortografie

Salut!

Am găsit acet text într-o discuție:

Pe antrenorul Cristescu pute-ți să-l scrieți direct la articolul Fc Suceava Numai bine---Parvus7 11 aprilie 2007 12:25 (EEST)

Nu mă pot abține să nu cârcotesc. Mă refer la "pute-ți". Verbul "a putea" se conjugă astfel: pot, poți, poate, putem, puteți, pot. Corect era "puteți să-l scrieți".

Prin urmare, forma "pute-ți" nu poate veni decât de la verbul "a puți" (put, puți, pute, puțim, puțiți, put) și ar însema "să îți pută" (similar cu ia-ți = "să îți iei").

Am și eu o idee fixă cu corectitudinea ortografică. Să nu mi-o iei în nume de rău.

Toate cele bune, --Miehs 3 mai 2007 14:04 (EEST)

M-am uitat la Popor și mi-am dat seama că mă depășește, ca lucrare integrală. Probabil le-ai preluat din limba germană. De aici rezultă:

• prima observație: în limba română, numele de popoare se scriu cu literă mică. În germană se scriu cu majusculă, pentru că sunt substantive.
• a doua observație: Din ce îmi amintesc, scriu câteva exemple de cum ar trebui să fie: Kopți=copți, Albani=albanezi, Armenieni=armeni, Kanadieni=canadieni, Koreani=coreeni, Pygmaei=pigmei, Scuedezi=suedezi, Tunezieni=tunisieni, Ukrainieni=ucrainieni, Kaukazieni=caucazieni, Mohikani=mohicani, Tschecheni=ceceni, Bashkiri=bașchiri, Seldshuci=seleucizi, Bushmani=boșimani. (nu garantez nici pentru acestea...)
• a treia observație: unele popoare (Sloveni, Israelieni) le-ai pus de două ori.

Cert este că nu mă bag la corectură, pentru că nu am bibliografie cu popoarele în limba română, și nu vreau să fac vreo improvizație.

Toate cele bune. --Miehs 3 mai 2007 14:57 (EEST)

Ruj

Salut!

În general, de când mă știu, mi-a fost scârbă de ruj. Scârba mi s-a amplificat cu câțiva ani în urmă când am văzut un documentar la televizor în care arăta cum se folosesc cadavre de oi, câini, vite și ce s-o mai aduna de la ecarisaj, pe care le tocau la grămadă, le fierbeau într-un container imens și adunau grăsimea care se ridica la suprafață. Din aceasta, se făceau rujuri și alte cosmeticale.

Văzând că o jună neidentificată, vegetariană, nu știa dacă cosmeticele, și mai ales săpunul, sunt vegetariene (deci pot fi mâncate, m-am gândit eu la mișto), mi-am zis să-i fac o plăcere fetei și i-am găsit un material care să o întremeze sufletește și să-i consolizeze convingerile vegetariene. Inclusiv să-i stârpesc plăcerea de a se ruja.

În rest, s-auzim numai de bine. --Miehs 4 mai 2007 12:14 (EEST)

Listă de fluvii din Europa, popor

După cum se poate vedea, am început să amplific și să modific serios conținutul (mai este de lucru, însă). Sper că se înțelege ideea mea generală de a lista fluviile și râurile în ordine geografică unitară, adică urmând linia coastelor de la nord la sud.

Am intervenit și în popor, cu traducerea denumirii unor popoare și mici reformulări pe ici, pe colo. Cred (și sper) că nu am modificat nimic în privința sensului frazelor. Mi-am permis să elimin din lista de popoare dublurile și termenii care se referă la rase (mulatri, metiși) sau la grupuri de oameni care nu sunt popoare în sine (beduinii - care la o adică sunt mai multe popoare -, felahii etc.). Nu mi-e însă foarte clar dacă triburile (de exemplu cele din Africa sau Australia) trebuie puse pe aceeași treaptă cu popoarele... Numai bine,--Chris sb 4 mai 2007 18:22 (EEST)

Salut! Ți-am ordonat popoarele. --Miehs 5 mai 2007 00:24 (EEST)

Nu mă pricep la roboți, dar am folosit "replace" din Word: Am luat textul tău, cu cuvintele despărțite prin virgulă și am dat comanda Find what: (, ) (adică virgulă și spațiu) Replace with: (, ^p) (doar ceea ce este între paranteze), ceea ce transformă textul în coloană. Apoi am mers la "Table" și am dat "Sort...", și s-au aranjat în ordine alfabetică. La urmă am făcut invers ca la început: Find what: (, ^p) și Replace with: (, ), care transformă din nou coloana în rând cu cuvintele despărțite prin virgulă+spațiu.

Succes! --Miehs 5 mai 2007 00:44 (EEST)

Poșta

Salut! Mulțumesc pentru aprecieri. În ultima vreme m-am ocupat mai ales de corecturi și "aranjări", muncă migăloasă, dar care mai "dă strălucire" textelor.

Ai încercat metoda de lucru cu căutarea și înlocirea din Word, pentru așezare în ordine alfabetică? Am găsit-o și eu de curând, căutând de fapt altceva în niște pagini de discuții.

Toate cele bune! --Miehs 5 mai 2007 12:02 (EEST)

Na OH Atenție

Am scos de la utilizări informațiile de mai jos. Ca să treceți așa ceva, dacă sunt infoormații reale, trebuie să dați amănunte și numeroase indicații suplimentare ca de ex. în ce concetrații se folosește, în ce condiții se folosește această substanță, de unde aveți acest mod de folosire (adică autorul pag. etc.). Informațiile scoase:

• In industria alimentară de ex. în imbunătățirea gustului covrigilor;

• Regenerarea sărurilor necesare în acvarium, laboratoare;

• Reglarea acidității în vinificație;

• In cosmetică, îndreptarea firelor de păr creț;

• Indepărtarea cojii fructelor și legumelor în prelucrarea industrială.

Substanța este deosebit de periculoasă producând arsuri grave în cantități extrem de mici.--Jean 18 iunie 2007 08:03 (EEST)

Bună

Amice, am observat că mai rătăcești și pe la textele mele: mulțam! Te-aș ruga, dacă bineînțeles ai nițel timp, trage o roată pe la traista mea cu planuri și vezi dacă este pe acolo ceva de reținut, prea s-a burdușit și-aș vrea s-o deșert, mai întâi ar fi binevenită o părere din afară. Și, apropo, am încercat să aduc puțin China și pe la enciclopedia noastră; am preluat materialul de la francezi și nu am bază că am tradus acele nume orientale corect, cum se poate face să fie bine? Tot de la acest capitol al Chinei lipsesc caracterele specifice: browserul meu nu-mi afișează decțt niște pătrățele invitându-mă „să stau în pătrățica mea”. Mulțam de tot ajutorul și de toată răbdarea cu mine!

Succes! --AleksG 6 mai 2007 00:43 (EEST)

Adempiere

Salut!

La articolul Adempiere am văzut din nou că literele ș și ț arată altfel, adică ș și ț, mai precis cu virguluță și nu cu cedilă (sedilă). Literele apar mai mici (la mine). Știu că nu ai nici o legătură cu articolul (în fară de o modificare minoră), dar nu despre articol vreau să vorbesc, ci despre literele respective.

Teoretic, acestea sunt cele corecte pentru limba română, dar deoarece Microsoft ni le-a băgat pe gât pe cele cu sedilă, majoritatea scriem cu aceste litere ș și ț. Problema este că sunt alte litere, și la o căutare, să zicem a cuvântului aplicație, nu vom găsi și aplicație. Nu știu cum este mai bine. Normal ar fi ca în toată enciclopedia să se folosească același semn grafic. Ajunge "dihotomia" între î și â. Acum mai apar alte două semne grafice, deci cu totul 3 care împiedică o căutare eficace.

Nu știu dacă folosește la ceva jelania mea, dar măcar mi-am descărcat sufletul. De s-o putea face ceva, bine. De nu, să fim sănătoși cu toții.

Toate cele bune, --Miehs 7 mai 2007 00:05 (EEST)

Nevasta

E o vorbă veche care spune că bărbatul este capul familiei, iar femeia este gâtul, care îl întoarce cum vrea ea...

Toate cele bune, --Miehs 7 mai 2007 00:25 (EEST)

Calendarul sărbătorilor religioase

Și dacă am face așa: Utilizator:Mihai.1954/Teste? Mihai.1954 7 mai 2007 11:14 (EEST)

Tabelul pe care l-am propus nu se modifică în funcție de dimensiunile textului; e fix. În plus, se poate alege sortarea în ordine alfabetică a sărbătorilor... Mihai.1954 7 mai 2007 11:27 (EEST)

Provincie

În Wikipedia spaniolă, apare umătorul început de articol:

Una provincia es el nombre de una subdivisión gubernamental usualmente en el nivel inferior a estado. La palabra fue introducida por los romanos, quienes dividieron su imperio en provinciae. Proviene del latín «provincia» cuyo significado es por (pro) victoria (vincia) . En un principio designaba a los territorios conquistados fuera de la península Itálica. La provincia romana por excelencia era la actual Provenza francesa. Otro uso de término provincia, como lo es en el empleo de la frase "provincia mexicana", incluye el significado de territorio dentro del país a excepción del de su capital.

Adică:

O provincie este denumirea unei diviziuni guvernamentale, de nivel inferior celei de "stat". Cuvântul a fost introdus de romani, care și-au împărțit Imperiul Roma în provinciae. Denumirea provine din cuvântul latin «provincia» (zonă de influență) probabil derivată din pro (înainte) și vincia (legată) sau din pro (pentru) și vincia (victorie). În principiu, denumea teritorii cucerite în afara peninsulei italice. Altă utiluzare a termenului, ca în sintagma "provincia mexicana", înseamnă "teritoriul di interiorul țării, cu excepția capitalei".

În Wikipedia franceză, pe lângă explicații similare, mai apare fraza:

La provincia romaine principale était la Provence.

adică

Principala provincie romană era Provența (în franceză la Provence).

În Wikipedia italiană, spune printre altele:

provincia, provinciae, composto da pro+victa, ovvero precedentemente vinta, già precedentementemente soggiogata. Le province , nell'antica Roma, erano infatti i territori conquistati, sottoposti al dominio dell'Impero e non aventi diritto alla civitas romana.

adică

provincia, provinciae, compusă din pro+victa, adică invinsă anterior, ceea ce înseamnă subjugată înainte. În Roma antică, Provinciile erau teritorii cucerite, supuse dominației Imperiului, dar care nu aveau drept de civitas (cetățenie) romană.

Așa că, despre Teritoriu, iată ce spune Wikipedia italiană:

Un territorio è un'area definita o delimitata che include porzioni di terreno o di acque, considerata di solito un possedimento di un animale, di una persona, di un'organizzazione o di un'istituzione.

• In biologia, un organismo che difende un'area dalle intrusioni (di solito da membri della sua stessa specie) è detto territoriale.
• In politica, un territorio è una porzione che ricade nella giurisdizione di un'autorità governativa. Un territorio può comprendere qualsiasi area geografica che ricade nella giurisdizione di un'autorità e non ha una divisione politica o amministrativa. La rimanente parte di questo articolo + riferita ai territori da un punto di vista politico.
• In urbanistica ed in pianificazione territoriale e lo spazio geografico, riguardante zone urbanizzate, agricole o naturali dove si attua la progettazione, la regolamentazione e lo sviluppo dell'Ambiente costruito La grande sfida della pianificazione del territorio è, attualmente, l'obiettivo di salvare gli spazi agricoli dal dilagare di asfalto e cemento sospinto da cento esigenze economiche diverse, un dilagare che, siccome la produttività agricola non cresce più ai ritmi degli anni Sessanta e Settanta, può compromettere il futuro approvvigionamento alimentare
• In psicologia, gli studiosi dell'ambiente studiano il comportamento del territorio per comprendere i meccanismi di difesa del territorio stesso da parte degli organismi che vi si trovano.

adică:

Un teritoriu este o suprafață definită sau delimitată care include porțiuni de teren sau apă, considerată de obicei ca fiind în posesia unui animal, a unei persoane, a unei organizații sau instituții.

• În biologie, un organism care apără o zonă de intruziuni ( de obicei de către membri ai aceleiași specii) este denumit organism "teritorial".
• În politică, un teritoriu este o porțiune ce cade în jurisdicția unei autorități guvernamentale. Un teritoriu poate cuprinde orice suprafață geografică, ce cade în jurisdicția unei autorități, fără a avea diviziuni politico-administrative.
• În urbanism și în planificarea teritoriului, este spațiul geografic referitor la zone urbanizate, agriole sau naturale, asupra cprora se efectuează proiectarea, reglementarea și dezvoltarea ambientului construit. Marea sfidare a planificării teritoriului este, în prezent, salvarea suprafețelor agricole de invazia asfaltului și betonului, impulsionat de diverse cerințe economice, invazie care, având în vedere că producția agricolă nu mai crește în ritmulk anilor șaizeci și șaptezeci, ar putea duce la compromiterea în viitor a aprovizionării cu alimente.
• În psihologie, cei care studiază mediul, studiază și comportamentul teritoriului, pentru a înțelege mecanismele de apărare a teritoriului însuși de către organismele care se găsesc pe acesta.

Gata! Mi-ajunge. De te-am lămutit, bine, de nu, nu-i bai.

Toate cele bune, --Miehs 7 mai 2007 13:19 (EEST)

Substanță albă

De la articolul Substanță albă am introdus o paranteză cu trimitere spre Substanță cenușie. Din păcate, acest articol e cam vraiște. Începe cam abrupt și se vede că cineva a tăiat o bucată dintr-un articol de pe undeva, fără să facă o introducere în temă. Poate te încumeți tu .... --Miehs 7 mai 2007 15:48 (EEST)

Hekate

Bună!

Te cam lași furat (de limba germană). Există un articol Hecate, cu ortografiere românească.

Toate cele bune și sănătate perpetuă! --Miehs 9 mai 2007 14:07 (EEST)

Foc

Există și discul “Am un foc la inimioară” lansat de Vasile Ciobanu și Nina Predescu [16]. Nu sunt pasionat al acestui fel de muzică, dar am căutat "foc " pe internet, ca să-ți fac o "bucurie de la un bucureștean".

Dar acum, fără glumă, există și articolele Pasărea de Foc, Foc (mitologie), care pot fi adăugate la listă.

Toate cele bune, --Miehs 9 mai 2007 14:28 (EEST)

Temperament

Prea ești "fiară":

1. chole [fiară galbenă sau bilă) 2. melan (chole sau fiară neagră)

În DEX, la COLESTERÓL dă explicația că < fr. cholestérol, cf. gr. chole – fiere, stereos – solid

adică este vorba de organul numit "fiere", cel care secretă bila (care se adună apoi în vezica biliară); deci, nu "fiară galbenă" sau "fiară neagră" ci "fiere galbenă" sau "fiere neagră".

Un bucureștean pisălog. --Miehs 9 mai 2007 16:21 (EEST)

Johannes Brahms

Uită-te ce a modificat utilizatorul anonim 86.34.76.161. Articolul a fost lung, detaliat și în nici un caz un ciot. Ar trebui avertizat bănuiesc. --goliath 10 mai 2007 19:44 (EEST)

T. E. Lawrence

Un anume Catalin Nita nu știu ce a făcut, dar un oarecare Miehs a modificat un î în â și a băgat un spațiu. Deci, poți să fii liniștit struț. Probabil că atunci când ai băgat categoria ai dat Preview și ai uitat să o și salvezi. --Miehs 12 mai 2007 00:19 (EEST)

À propos: în Wikipedia încă nu există articolul Struț .... --Miehs 12 mai 2007 23:04 (EEST)

Struț

Acum am aflat și eu că păsăroiul se numește "Struthio camelus". Deci, până la "Struțo-cămilă" calea nu este prea lungă.... --Miehs 14 mai 2007 15:39 (EEST)

Raionul Adâncata

Vrea sa fie o provicare pozitiva pentru alti editori sa contribuie la acest articol. O sa incerc sa-l maresc in masura posibilitatilor (timpului). :Dc76 15 mai 2007 00:46 (EEST)

Carpați

Nu am nimic împotrivă. Orice altă corecție consideri că este necesară, te rog să o inițiezi. R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 3 iunie 2007 10:31 (EEST)

Bucătăria românească

Am creat fromatul Format:Bucătăria românească, unde vreau să listez ceea ce ține de bucătăria noastră. Dacă nu mă înșel știu că ai mai contribuit în trecut la acest domeniu, iar când ai puțină vreme și ai putea să faci eventuale corecții la format, te rog să le faci (dacă subiectul prezintă interes). --R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 3 iunie 2007 14:19 (EEST)

Parlamentari

Salut.

Mulțumesc pentru votul ca eu să devin parlamentar. Atâta doar că mu voi candida niciodată. Toți așa-zișii "parlamentari independenți" încalcă, după păreerea mea, toate legile în vigoare. Și nimeni nu ia vreo măsură. Cât timp nu au candidat ca independenți, cu 100.000 de semnături pentru a-i susține personal, nu pot fi indepedenți. Ei ocupau unul din locurile de pe lista unui partid. Părăsind partidul, devin presoane particulare, iar partidul ar fi trebuit să-i înlocuiască cu alt membru, pentru a păstra rezultatul votului popular de la alegeri. După mine, toți așa-zișii "parlamentari independenți" ar trebui să zacă în pușcărie, ca uzurpatori ai unor funcții pe care nu le-au dobândit legal. Gata!- nu mai zic nimic!

Multă sănătate și bucurii, --Miehs 5 iunie 2007 10:07 (EEST)

Domenii generice de nivel superior

Buna seara. Sincer nu imi dau seama daca e vorba de articolul (de care nu m-am apropiat niciodata) sau de formatul cu acest nume, dar nu prea conteaza. De .example si .invalid n-am auzit niciodata, daca exista surse ar trebui adaugate. .biz si .kids apar in format, iar .biz apare si in articol. In plus, vad ca articolul e preluat din en.wp in ianuarie, s-o mai fi dezvoltat intre timp. Eu unul nu am nici timp nici chef sa ma ocup de acest domeniu momentan, dar modificarea paginilor pe wp e libera, poate se gaseste cineva care sa se ocupe de traducere. :)--Strainu 5 iunie 2007 18:13 (EEST)

Etnografie

Stimate domn,

• A brezaei este chiar un dans popular. Bunicul meu a editat un dicționar cu toate aceste dansuri populare așa că nu înțeleg ce înseamnă la dvs. folclor și etnografie. Probabil va referiți la Vijelie și Copilul Minune. Dar despre ei va las dvs. placerea sa postați.

---

• Pentru că nu vă semnați trebuie să vă răspund aici:
• FOLCLÓR s.n. 1. Totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale, plastice, etc., a obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni. 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice, obiceiurile și tradițiile populare. – Din fr., engl. folklore.
• -Al Dvs P-7
• Dar să uităm divergențele - ar fi păcat întradevăr să se piardă dansurile acelea dar pentru că datele despre un dans sunt relativ puține - De ce nu le prezentați într-o listă sau tabelă ca de exemplu:

Numele dansului	Regiunea	Descriere	Caractere	Alte date
Abrudeanca
A breazei

---

Listă de zile onomastice

Salut! Cârcotașul se întoarce! Nu există zile onomastice, în general. Există zile onomastice conform calendarului busericesc ortodox, catolic, luteran, evanghelic, reformat, etc.

Același nume poate apărea la date diferite în calendare diferite, unele nu apar decât în câte un calendar. Să nu-ți sară în cap ortodoxii habotnici care vor spune că lista ta e o blasfemie. De exemplu, la adresa [17] vei găsi calendarul ortodox, iar aici [18] pe cel catolic, iar aici [19] un calendar ecumenic. Toate cele bune!--Miehs 12 iunie 2007 09:58 (EEST)

Pentru că preferi limba germană, caută la "Numerologie" [20] unde dă semnificațiile unor numere din punctul de vedere al numerologiei. --Miehs 12 iunie 2007 12:00 (EEST)

În calendarul ortodox român apare:

21 mai +) Sfintii Mari Imparati si Intocmai cu Apostolii Constantin si Maica sa Elena [21]

(P.S. Eu nu sunt ortodox, dar nevasta mea e). --Miehs 12 iunie 2007 12:41 (EEST)

Timur Lenk

Eticheta în cauză a fost pusă în pripă, lucru pentru care îmi cer scuze. În privința limbii române nu îmi permit să dau indicații (presupun că vă referiți la discuția cu Dwarf), ci doar am răspuns la o întrebare adresată mie de domnia sa, în limita priceperii mele. Pomenirea steluței mă face să cred că ați înțeles greșit motivațiile contribuțiilor mele la Wikipedia (de altfel, ea a fost primită ulterior intervenției mele la acel articol). Ommiy-Pangaeus 13 iunie 2007 12:10 (EEST)

Numerologie

N-am prea înțeles de ce ar trebui ca pagina să fie propusă pentru ștergere? --Danutz 13 iunie 2007 14:16 (EEST)

Minerale

Ma pricep la unele lucruri, de aceea fac corecturi si modificari unde este necesar.--Tico 14 iunie 2007 16:03 (EEST)

Santier

Continuă santierul la Diopsid, voiu verifica intre timp restul mineralelor. Apoi, mă voiu uita si la Diopsid, cand va fi gata.--Tico 14 iunie 2007 16:12 (EEST)

Unitatile administrative din Ungaria

Am initiat o discutie legata de unitatile administrative din Ungaria . Poate reusiti sa ne lamuriti dumneavoastra. Va salut cu respect, --Olahus2 14 iunie 2007 16:36 (EEST)

Cioturi

Articolele pe care le-am creat le am la pagini urmarite unde pot afișa și modifica lista completă. Acolo sunt articolele la care am contribuit sau vreau sa contribui pe viitor. Dacă până acum nu am reușit să le dezvolt e doar lipsa timpului. Mersi însă de sesizare, apreciez.

Încă ceva:

• a produce - eu produc, tu produci, el/ea produce, noi producem, voi produceti, ei/ele produc
• a face - eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceți, ei/ele fac

Toate cele bune. --Tigrul-alb 14 iunie 2007 18:57 (EEST)

• Bravo Tigrule sint, sînt, sant, sânt, sunt copleșit de atâta înțelepciune !!!

Bună ziua

Iertați-mi deranjul.
Nu vreau sa pornesc pe Wikipedia o discuție cu dumneavoastra despre domeniile mai mult sau mai puțin importante de pe Wikipedia. Însă una prin intermediel email-urilor mi s-ar părea interesantă din punctul meu de vedere.
Respect atât vârsta și contribuțiile dumneavoastră de pe Wikipedia, cât și gusturile fiecăruia. Consider că și muzica este la poate nu la fel, dar destul de importantă pe Wikipedia cât și subiectele menționate de dumneavoastră pe pagina utilizatorului Tigrului-alb. Un email dacă cumva o discuție cu un adolescent vi s-ar părea interesantă: kdanv@yahoo.co.uk.

Încă o dată îmi cer scuze pentru îndrăzneala și deranjul provocat. --Dan-Valeriu (Kdanv) 15 iunie 2007 12:11 (EEST)

Decizia

Vă respect decizia, este dreptul dumneavoastră și o dovadă de tact în multe cazuri. Cât despre muzică, sunt multe de vorbit dar nu cred este indicat aici pe Wikipedia. --Dan-Valeriu (Kdanv) 15 iunie 2007 12:38 (EEST)

Salut

Cred că urmatoarele linkuri vă pot fi de ajutor. Aruncați termenii în internet și, poate prin intermediul altor limbi, ajungeți la traducerea corectă. [22] [23] --88.192.241.146 17 iunie 2007 01:49 (EEST)

Lavă

Salut! Mi-am aruncat ochii pe articol și am contribuit cu cât m-am priceput și eu. Nu sunt vulcanolog, nici geolog, așa că tipurile de lavă și de roci vulcanice sunt o enigmă pentru mine.--Miehs 18 iunie 2007 10:07 (EEST)

Întâlnirea din București

Salut. Am văzut mesajul tău în pagina cu întâlnirile și m-am simțit nevoit să fac aceaste precizări și aici, în caz că omiți a vizita acea pagina pe viitor. Scopul acestei întâlniri este de familiarizare între utilizatori, fie ei simpli utilizatori, fie administratori. Se vrea a fi o ieșire la suc, deloc formală, astfel încât oricine dorește să ni se alăture este binevenit. Am început cu ideea că cei din București ar avea oricând disponibilitatea de a se întâlni și din pricina asta i-am contactat inițial exclusiv pe aceștia. Ne-am propus să strângem inițial o cât mai mare masă de oameni de aici, astfel încât în posibilitatea ca unul sau mai mulți dintre cei care fac un drum mai lung până la Capitală n-ar putea ajunge să nu se decimeze substanțial prezența. Urma să te înștiințez și pe tine despre acest eveniment, însă pare-se că ai aflat singur și acest lucru mă bucură. Așadar, ești oricând invitatul nostru. De consideri că ai posibilitatea fizică de-a ajunge, scrie-mi un mail, preferabil de pe o adresă aferentă unui cont de mesagerie instantă, pentru-a putea ține legătura cât mai bine. Spor la lucru. --Rebel 18 iunie 2007 16:41 (EEST)

Tabel

• drepta align="right"
• stânga align="left"
• centru align="center"

test1	test2
test3	test4

test1	test2
test3	test4

test1	test2
test3	test4

-- Pixi ^discuție 19 iunie 2007 12:06 (EEST)

Pagini protejate și semiprotejate

Dar această posibilitate există: sugestiile, propunerile și comentariile se pot face în pagina de discuții. Dacă un administrator (respectiv un utilizator înregistrat) le consideră demne de inclus în articol va face modificările necesare. — AdiJapan ☎ 19 iunie 2007 12:39 (EEST)

Cutie

▲ În sus ▲

Nu am înțeles care e problema și la care format. Fiți mai explicit vă rog. -- Pixi ^discuție 21 iunie 2007 16:08 (EEST)

Dvs doreați să introduceți categorie:minerale automat prin introducerea formatului Format:minerale? Acum formatul minerale introduce automat categoria minerale oriunde introduceți formatul. -- Pixi ^discuție 21 iunie 2007 16:59 (EEST)

PS se folosește