Discuție Utilizator:Plinul cel tanar/Arhiva 1

Vă mulţumesc pentru că acordaţi atenţie acelor articole despre „mitologia” dacă/română. Este foarte important să preluăm numai informaţii asupra cărora există surse de informare serioase. Sunt şi eu nemulţumit de diletantismul tracologilor de ocazie, care fac orice, numai ştiinţă nu. Şi prin asta aduc un mare deserviciu protocronismului românesc, ca în povestea cu Petrică şi lupul... Din păcate am reuşit să dau doar de doi autori (contemporani, pe lângă clasicii Hasdeu şi Densuşianu) care au creat lucrări cu adevărat ştiinţifice în acest domeniu: Paul Lazăr Tonciulescu şi încă un scriitor pe care nu mi-l amintesc momentan, dar a cărui carte vorbea despre imposibilitatea latinizării noastre. Deja când apar lucrări la un nivel elevat, nu poveşti, se mai poate discuta. Succes în continuare.--Alex:D|^Mesaje 4 aprilie 2007 21:52 (EEST)

Pentru Alex:D. Sincer cred ca "protocronismul" este un mare deserviciu adus stiintei romanesti. Nu am din pacate timpul necesar si nici nervii sa ma pun la discutii interminabile pe internet. Aici este un site care va poate clarifica poate ideile. Este munca unui profesionist. http://soltdm.com/index.htm . In ceea ce ma priveste nu cred in stiinta de ocazie. A priori iti trebuie educatie formala si o munca de cercetare valorizata obligatoriu prin publicatii de tip peer-review ca sa te consideri om de stiinta. Rarisim unii amatori pot contribui. Pe site-ul pe care vi l-am indicat gasiti si bibliografie. Wikipedia fiind o enciclopedie mi se pare normal sa dam cititorului o imagine cat mai ampla despre ceea ce este general acceptat de specialistii in domeniu la un moment dat indicand totodata si eventualele "ipoteze" fanteziste. Multumesc pentru incurajari. Plinul cel tanar 4 aprilie 2007 22:03 (EEST)

Nu este necesar să apară discuţii interminabile. Politica Wikipedia permite inserarea de afirmaţii susţinute de surse bibliografice de încredere (cutare consideră că...) şi prin acest fapt, nu încearcă stabilirea adevărului, ci mai degrabă prezentarea tuturor opiniilor posibile (o situaţie ideală, desigur), urmând ca cititorul eventual să aprofundeze subiectul urmărind bibliografia dată. Din păcate ducem lipsă de opinii avizate/bibliografie serioasă în articolele pe care le-aţi remarcat mai devreme, de aceea eu consider că potenţialele dumneavoastră contribuţii vor fi de mare folos. Pentru a afla câte ceva despre cum puteţi contribui şi care sunt modalităţile de adăugare a informaţiilor fără ca acestea să işte discuţii, v-aş ruga să parcurgeţi pagina de bun venit, precum şi legăturile de acolo. Nu ezitaţi să mă contactaţi pe pagina mea de discuţii dacă este nevoie--Alex:D|^Mesaje 4 aprilie 2007 22:16 (EEST)

Alex, am citit (ce-i drept in fuga) partea referitoare la sursele de incredere. Nu am vazut niciunde termenul de "peer-review" sau daca vrei pe romaneste publicatie cu "comitet de recenzie". In versiunea engleza daca imi aduc bine aminte se spune ca sunt preferate astfel de surse. Marea majoritate a articolelor in engleza (citesc de mai bine de un an regulat articolele propuse zilnic pe pagina principala a aceasteia) delimiteaza clar opiniile stiintifice de cele pseudo-stiintifice si asta in toate stiintele. Nu ma intelege gresit nu am nimic impotriva prezentarii parerilor unui Gheorghe sau ale unui Savescu, dar de fiecare data cand o astfel de parere apare mi se pare normal sa se precizeze ca vine din partea unui om fara educatie formala in domeniu si nercunoscut de specialistii certificati.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 09:16 (EEST)

Din nefericire, situaţia noastră este mai grea, pentru că de obicei nu se prea dau date despre autor, prin cărţi, ori recenziile sunt puţine/lipsesc aşa că de multe ori nu putem cunoaşte calitatea unei lucrări. Englezii au foarte multe surse de informare din acest punct de vedere şi le e mai uşor să stabilească astfel de reguli pe Wikipedia lor. Apoi, se întâmplă că destui dintre contribuitorii mai experimentaţi, care ar putea avea o opinie pertinentă, sunt în afara ţării. Astfel că le vine cam greu dacă nu imposibil să dea de sursele menţionate. Nu în ultimul rând se pune şi problema timpului. Contribuitori activi suntem, să zic, circa 30-50 de oameni, fiecare cu pasiunile/specializarea/ocupaţia lui. Aşa că rămâne cam la latitudinea fiecăruia să elimine sau nu anumite cărţi din motive de „basne”, atunci când scrie un articol... Eu, spre exemplu, nu aş accepta cărţile din seria editurii Obiectiv să zicem, dar aş menţiona teoriile apărute în cărţile unui Densuşianu, unui Hasdeu (cu menţionarea faptului că au fost scrise într-o anumită epocă, în care informaţiile disponibile erau puţine) sau mai nou ale unui Tonciulescu. Ultimul are studii de filologie şi drept, şi a publicat nişte cărţi foarte bine documentate şi argumentate. Nu poate fi încadrat în categoria celor care trântesc poveşti, ci a celor care mai degrabă formulează teorii, ipoteze. El trage concluzii, într-o manieră în care să stârnească o comunicare ştiinţifică, nişte răspunsuri din partea specialiştilor. Iar, până la urmă, în astfel de dialogări constă, în bună parte, progresul ştiinţific. --Alex:D|^Mesaje 5 aprilie 2007 10:03 (EEST)

Alex, referitor la raspunsurile din partea specialistilor da-mi voie sa iti spun ceva. Cand esti prins intre munca de cercetare, studenti, publicatii si daca mai vrei si viata personala nu poti sa ridici fiecare provocare. Nu orice absolvent de filologie este "filolog" si nu orice absolvent de istorie este "istoric". Imi dau seama de problemele wikipedia in romana si, fiind eu insumi plecat din tara inteleg si dificultatile inerente situatiei. Din pacate mare parte din wikipedia actuala in romana este mai degraba o sursa de dezinformare. Citind articolele referitoare la Basarabi scosi din burta, la placutele de la sinaia sau la codexul rohonczi m-am abtinut cu greu sa nu inghit calmante.Am dres cat de cat articolul despre codex dar munca e titanica. Sicer cred ca ceea ce trebuie wikipediei in romana acum e o campanie de traducere. Nu are sens sa reinventam roata, articolele in engleza despre istoria romaniei si sunt multe si foarte bune ar trebui luate pe rand si traduse pentru a forma o baza de lucru decenta.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 10:39 (EEST)

Simt nevoia să intervin în discuţie pentru unele clarificări. Nu cred că e o problemă să folosim surse, altele decât cele ale specialiştilor cu diplomă. Există în România specialişti care atunci când au scris lucrări despre istoria „întunecată” a României, din punct de vedere al surselor, au creat monstruozităţi (îmi revine în cap mereu afirmaţia, dintr-un manual de liceu, scrisă de un mare specialist, azi mare din punct de vedere al demnităţilor publice, cum că Decebal avea buze senzuale). Ce cred eu că e necesar, este să prezentăm bine sursele. Să luăm un exemplu: dacă vrei să scrii ceva despre teoriile care afirmă că leagănul civilizaţiilor ar fi fost în Românie (nu cred că ipotezele acestea sunt mai nedemne decât altele care stabilesc din 2 în 2 ani alte origini ale omenirii prin Summer, sau diverse locuri din Africa) e absolut necesar să introduci sursele foarte exact cu nr paginii anul publicaţiei, etc, să nu pui cuvinte în gura autorului şi să păstrezi un ton neutru. O exprimare de genul X consideră că şi să enumeri câteva din argumentele pentru care afirmă că este preferabil unui stil de genul România în trecut a fost mare şi tare. Cu alte cuvinte să prezentăm teoria ca pe o ipoteză de lucru nu ca pe o certitudine absolută. Acest lucru este posibil, pe wiki.en sunt prezentate teorii mult mai sensibile şi mult mai recente, vezi en:September 11, 2001 attacks, dar păstrează un ton cât de cât neutru şi menţionează sursele afirmaţiilor. Wikipedia nu este o enciclopedie clasică, nu trebuie să ne zgârcim la spaţiu, putem scrie oricât la un subiect şi chiar ar fi de preferabil să avem o paletă cât mai largă de teorii şi opinii. Totul este să păstrăm o linie neutră. -- Pixi ^discuţie 5 aprilie 2007 10:31 (EEST)

Pixi, wikipedia in engleza are o "trusa de unelte" cu ar fi definitiile "pseudo-stiintei", ale "teoriilor conspiratiei" etc. Acestea servesc pentru a delimita clar o opinie avizata de una neavizata. Ba mai mult wikipedia in engleza reuseste sa puncteze anumite aspecte clare ale parerii specialistilor in subiecte extrem de fierbinti - spune de exemplu ca EXISTA un consens in ceea ce priveste evolutionsmul in randul TUTUROR savantilor.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 10:47 (EEST)

In legaturea cu demnitatea sau nedemnitatea unor ipoteze - situatia e urmatoare: cand citesti curent latineste, greceste, descifrezi cuneiforme si eventual hieroglife sau ai petrecut ani buni pe santiere areheologice ajungi sa formulezi, in general, ipoteze demne de luat in seama. Cand iti petreci timpul exclusiv pe internet, traiesti ingropat in literatura protocronista si esti medic sau inginer constructor teoriile tale referitoare la istorie vor fi in general nedemne de luat in seama. Exceptii sunt si de o parte si de alta, dar rarisimePlinul cel tanar 5 aprilie 2007 10:52 (EEST)

Pardonnez moi pour l'intervention, mais si exception il y'a, c'est qu'il y a une exception significative. Le restaurateur Heirich Schliemann, l'architecte Michael Ventris, le fameux Packard (le P de HP, le mathématicien Faucounau... Leurs contributions respectives combinées ne sont pas infinitézimales, mais des vraies breakthroughs dans l'étude du monde minoïque! Mathilde.François 5 aprilie 2007 11:57 (EEST)

On est bien d’accord là-dessus, j’ai quand même une observation à faire. Les contributions dont vous parlez sont ponctuelles et l’œuvre d’individus exceptionnels dont la communauté scientifique a fait l’éloge par la suite. La recherche des « dacomaniaques » est un phénomène de masse contesté par l’ensemble des chercheurs confirmés. Je l’associerais pour ma part à des théories pseudo–scientifiques, du style la théorie de la Terre Creuse.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 12:10 (EEST)

En ce qui concerne Heirich Schliemann en particulier, j’ai 3 remarques à faire. 1.) Il parlait couramment le latin et l’ancien grecque ce qui n’est pas le cas des « dacomaniaques ». Selon ses proches il pouvait réciter des passages entiers d’Homère en original. 2.) L’aspect spectaculaire de sa découverte était l’identification du site en question avec la Troie d’Homère, fait aujourd’hui contesté par la majorité des chercheurs. 3.) La méthode employée dans ses fouilles est également contestée, il parait que dans sa quête pour la ville mythique il aurait détruit les couches archéologiques supérieures privant ainsi la science d’informations précieuses sur l’histoire du site durant ages ultérieures.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 12:41 (EEST)

Ce que vous dîtes amène de l'eau à mon moulin! Schliemann était un peu parano (voyez la cacheotterie et sa peur pathologique des ouvriers) mais cela ne détruit pas son aura. Il est vrai que les sept, huit, ou plusieurs couches de Troie ont beaucoup souffert de ses interventions intempestives. Mais ne seraient-elles toujours ensevelies dans les environs de Scamandre si le "fou" n'était pas passé par là? La tragédie de sites que extant omnia est leur destruction volontaire!!! Prenez Glozel, pas loin de Vichy, où si consensus il y'a, alors il est plutôt penché vers la diabolisation du pauvre découvreur, presque analphabète Emile Fradin, qui a eu cent ans cet année et pas un cheveu atteint par la calomnie. Nôtre chère Académie a su acheter tous les sites autour de Glozel, et elle a intérdit les fouilles partout, et avec les moyens légaux qu'on connaît. Néanmoins les datations de Glozel ont été confirmées par trois méthodes indépendantes, dont la thermoluminescence. L'inventaire de musée est fabuleux! Pourtant, et justement parce que Glozel contredit l'histoire d'Epinal que nôtre chère Académie défend d'une manière outrancière, il est caché dans l'anonymité. Plutôt que de faire écrire l'histoire d'Europe à nouveau, par les génies, et en tenant compte de tous les sites, de Mas d'Azil jusqu'à Vichy, ne vaut-il pas mieux de faire passer le rouleau compresseur de la "sceince normale" ? Bien à vous, Mathilde.François 5 aprilie 2007 13:17 (EEST)

Bien que je ne souhaite pas engager une discussion sur le fond, les articles de la wikipedia en Français et en Anglais sur le site de Glozel me paraissent plutôt objectives et conformes à une mission encyclopédique.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 14:53 (EEST)

Mais je suis sûre que votre professionalisme vous intérdit de vous borner à ce type d'information là. Vous prefererez, comme moi, la verité aux cyclopes :-) Mathilde.François 6 aprilie 2007 20:28 (EEST)

Aşa e cum spuneţi, dar apare o problemă inevitabilă în momentul în care mai mulţi indivizi au scopul de a scrie o enciclopedie, care autor este „bun şi care nu”. Aceste aspecte conduc la discuţii interminabile şi cronofage, prin urmare soluţia cea mai bună este prezentarea tuturor părerilor (dar aşa cum spuneam fără părtiniri ci cu neutralitate). Să luăm exemplu lui Nicolae Densuşianu a fost un istoric apreciat de toată lumea până la Dacia preistorică. După această lucrare s-au format 2 tabere una care îl desconsidera(ă) (mărturie stă prefaţa din cartea publicată în 60-70-nu ţin minte data exactă) şi una care îl aprecia(ză). Ce facem în acest caz pornim un proces de credibilizare sau de decredibilizare? Cred că e mai simplu să menţionăm ideile lui ca teorii şi să mergem mai departe. La fel şi cu ceilalţi. -- Pixi ^discuţie 5 aprilie 2007 11:41 (EEST)

Pixi, nu te contrazic si sunt constient de probleme, si am sa te rog sa renunti la pluralul de politete. Cum spuneam nu am nimic impotriva unei prezentari exhaustive sau in orice caz extinse si cred ca este chiar punctul forte al wikipediei. Dar in wikipedia in engleza, repet, articolele fac indica in mod clar opiniile care sunt acceptate de comunitatea stiintifica sau de o parte a acesteia si cele pe care nici un savant nu le sustine. Teoria limbii române ca si descendent a limbii dace, de exemplu, intră la ultima in aceasta din urma categorie. Cat despre Densuseanu nimeni nu ii neaga contributiile (monografia referitoare la rascoala lui Horea este pana astazi una dintre cele mai solide tratate ale evenimentului) dar cu riscul de a te dezamagi nici un istoric confirmat, publicat, recunoscut peste hotare, nu sustine lucrarea Dacia preistoirca in esenta sa, desi unii gasesc anumite idei interesante. Totusi constructia intregii carti, esafodul logic este incontestabi putred amestecand istoria si mitologia si lansand intregi digresiuni fanteziste fara a asigura trainicia temeliilor. Din pacate grupurile dacomane numeroase astazi pe internet au facut din aceasta carte un fel de biblie si ii dau o aura de credibilitate care in realitate ea nu o are.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 11:55 (EEST)

Au risque de vous décevoir, Nicolae Densuşianu est un génie, reconnu en France, et connu jusqu'en Australie. Vôtre entêtement vous fait voir des valeurs dans les accumulations pures et bêtes de données - comme celles d'un certain Sorin Olteanu - qui ne font pas une science, et qui ne donnent pas une image, mais qui bâtissent une grande, inutile médiocrité. Vous me faîtes penser à l'imposteur Hegel avec ses accumulations quantitatives et ses sauts qui n'étaient que des sauts d'humeur pour un certain imbécile nommé Karl Marx. Par contre, le plus connu historien du 20° siècle fût Arnold Joseph Toynbee, un homme de vision, pas un homme de "terrain" ! Il faut - au moins dans une science comme l'histoire - il faut tout le contraire : il vous faut une vision. Nicolae Densuşianu offre une vision! Cent ans après l'opus princeps qui est magnum et aux faîtes jamais égalée dans l'historiographie roumaine, on découvre qu'il avait raison. Prenez Ballard et Ryan et Pitman, qui confirment le génie de Nicolae Densuşianu dans l'histoire du déluge euxine. Qui se souviendra d'Olteanu d'ici cent ans? C'est pas seulement dans les monographies comme la Révolution de Horea qu'on juge une valeur historique des Roumains. C'est dans l'immense travail de folkloriste, la documentation sur le terrain, l'honnêteté - celle d'être uniate et de néanmoins démasquer les jésuites qui falsifient les données du synode pour arracher aux Roumains leur église des ancêtres - et par dessus tout dans une vaste, jamais dépuis égalée érudition - mais tout paticulièrement dans la vision géniale que tout cela engendre - qu'on trouve la valeur d'un génie. Les génies ouvrent les voies pour tous les médiocres qui suivent et qui vont faire pencher la balance de leur côté, avec leur maculature. Souvenez-vous d'un certain Mozart à côté d'Alfieri... Y'a trop de médiocres, et trop peu de génies!!! Quand le médiocre identifie le génie par son inconfondable signature de l'esprit, il crie, il "dénonce" . Et ô, miracle ! Tous les médiocres s'agitent, comme par un mouvement de masse, et font beaucoup du bruit. Rien d'autre que du bruit. Y'a là un mouvement de foules, comme une meute de chiens. Ils donnent tous le ton. Mais ils font pas la musique... Comme dans Wikipédia :-) Même l'Empereur, un médiocre, jugeait Mozart... Y'avaient trop de notes... Mathilde.François 5 aprilie 2007 12:32 (EEST)

Mais je ne conteste pas la valeur de Densusianu et ni sa reconnaissance sur le plan national, européen, mondial, galactique si vous voulez. Je mets en cause uniquement « Dacia preistorica », et d’ailleurs ce n’est pas moi qui le mets en cause mais l’ensemble de la communauté scientifique nationale, européenne, mondiale, etc.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 12:49 (EEST)

Là je suis tout à fait d'accord avec vous! Malheureusement, si vous regardez dans les contributions récentes de la philosophie, la sociologie et de l'histoire des sciences - par exemple chez Thomas Kuhn, Derek de Sola Price, et même Karl Popper vous serez d'accord avec moi que l'avance se fait moins par l'intérmédiaire de la "science normale" et plus par la falsificabilité et les révolutions scientifiques. Faut dire aussi que Dacia... ne fait pas partie des oeuvres terminées. Peut-être l'auteur aurait voulu donner un autre schéma directeur, après mille pages d'exposition systématique de données. L'essentiel este qu'il avait une vision pour relier toutes ses données. Merci de vôtre réponse, j'apprécie énormement vôtre esprit ouvert et critique! Mathilde.François 5 aprilie 2007 13:00 (EEST)

Je répète : je ne conteste pas l’ensemble de l’œuvre de ce monsieur, alors que je préfère quand même Iorga ou Hasdeu. Mais pour ce qu’il y a de la « Dacia… » ses bases ainsi que la méthode d’argumentation sont plutôt pseudo-scientifiques. Je vous rappel uniquement que l’existence des personnages comme Hercule ou Thésée est prise pour une réalité historique sans discussion, sans argumentation. Pour ce qu’il y a de la « science normale » nous somme quand même en désaccord. L’éducation formelle ainsi que le système de publication contrôlée de type peer-review représente la règle de la recherche scientifique. Les travaux des amateurs publiés sur Internet ou dans des ouvrages financées sur fond propres qui présentent réellement d’intérêt représentent l’exception. Il ne faut quand même pas inverser les rôles.Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 14:12 (EEST)

Je concède sur le point de la base, Monsieur Pliniul, et j'apprécie vôtre professionalisme. Mais connaîssez-vous le fameux Medical Hypothesis. Je cite de mémoire mon ami le Professeur David Horrobin : "Nous avons fondé cette revue, car le système mafieux caché sous le signe de la peer review est un entrave grave au progrès des sciences médicales. Toute l'information médicale est controlée par un consortium nommé Big Five. Ils on réussi a supprimer des médias les vraies traitements, et à imposer leur industrie qui vaut plusieurs centaines de milliards de dollars. Ils on même réussi a faire de la FDA (Food and Drug Administration - le couperet qui tombe sur les AMM - autorisations de mise en marché) un organisme orwellien. Imaginez-vous qu'ils ont déclaré la lumière naturelle une drogue, le lait maternel impropre à la consommation et les aliments irradiées "pasteurisés". Maintenant ils approvent le nanotubes comme de remède utiles, alors que la nouvelle peste pre-fabriquée, la morgellonose est le résultat direct de nanotubes (qui résistent à 1400° F, donc pas de stérilisation possible) présents dans l'organisme. Cher Monsieur Pliniul préparez-vous à subir dans vôtre corps les bienfâits de la peer review. Je crains fort que cela ne se faira pas attendre ! Mathilde.François 6 aprilie 2007 20:28 (EEST)

Observaţie

Eu înţeleg că aveţi supărări despre comunism, dar nu atrageţi toate aspectele istorice sau semi-istorice (care nu sunt peer-review) în această vâltoare.

Departe de mine gandul. Crede-ma ca as avea cum sa imi petrec mai frumos concediul. Dar exista o mare parte de articole in wikipedia in romana, care pe varianta engleza ar fi avut durata de viata a unei efemeride care au un singur efect - dezinformarea. Exista de exeplu o lista intraga de voievozi care pur si simplu nu au existat - cioturile respective ar trebui sterse fara remuscari.Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 11:44 (EEST)

Din Protocronism: Termenul a apărut în România pentru a descrie tendinţa regimului Ceauşescu de a promova, în mare parte pe baza unor date şi surse îndoielnice, un trecut idealizat al ţării. Ce legătură are asta cu Nicolae Densuşianu ? ND a murit în 1911. E absurd. Dacă sunteţi de formaţie istoric e păcat să nu vă folosiţi competenţa pe subiecte care merită mai multă atenţie. Istoria României e la pământ prin urmare sunt multe articole care vă aşteaptă, fiţi proactiv. Dacia preistorică e o carte la fel de bună sau proastă ca altele. Dacă nu vă place părăsiţi-o. Succes. -- Pixi ^discuţie 6 aprilie 2007 11:28 (EEST)

Urmeaza sa modific un pic definitia, intr-o prima faza m-am multumit sa traduc primul paragraf al articolului din engleza. In realitate curentul este mai vechi - termenul de "tracomanie" il foloseste Cioculescu in '41. Apoi legatura este importanta pentru ca opusul (desfiintat mari istorici ca Parvan sau Iorga) este una dintre pietrele de temelie ale protocronismului si este folosit pentru a legitima sau argumenta curentul protocronist. Legatura catre Dacia Preistorice isi avea deci locul si am sa te rog sa o repui.Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 11:38 (EEST)Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 11:44 (EEST)Xenopol , care e o sursa credibila numeste lucrarea produs al sovinismului, avand in vedere ca protocronismul este o forma de sovinist legatura este justificata. Nu vreau sa ma angrenez intr-un razboi de editare dar te rog sa repui legatura.Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 11:44 (EEST)

Nu e vorba de un conflict de editare puteţi să puneţi linkul când doriţi, dar hai să vedem ce înseamnă şovinism (din DEX):

Atitudine politică constând în afirmarea superiorităţii unei naţiuni asupra altora, în manifestarea exclusivismului şi intoleranţei naţionale; naţionalism extremist. Acum dvs să aduceţi referinţe (cu nr paginii şi al aliniatului) din ND şi mai ales din Dacia Preistorică cum că era un naţionalist extremist. Altfel orice apreciere e de prisos şi gratuită. -- Pixi ^discuţie 6 aprilie 2007 11:50 (EEST)

Ne aflam in dezacord, daca as aduce argumente as inclaca politica wikipedia referitoare la cercetarea originala. Argumentele mele pentru pastrarea linkului sunt clare: cartea a folosit la promovarea protocronismului, si este calificata de un istoric recunoscut drep produs al sovinismului. Alti istorici contemporani pe care ii dau in bibiliografia articolului despre Dacia Preistorica dezvolta pe larg legatura lucrarii cu ceea ce ei numesc dacomanie. Mi se pare deci mai mult decat firesc sa avem cele doua articole legate.Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 11:56 (EEST)

Ok, gata m-aţi convins. Haideţi să vă ajut, am mai găsit un reprezentant al Protocronismului: Quintus Horatius Flaccus (pot să vă mai indic câţiva):
[Sciţii].. sunt mai fericiţi, iar geţii, cei vârtoşi, mai cu noroc
În mănoasele ogoare fără ţărmuri stăpânite
Îşi culeg cu toţii roadele ce de Ceres sunt sporite ...

Aţi văzut cum vorbeşte la superlativ despre geţi Flacuss ăsta, protoconistul, comunismul, şovinul şi extremistul... i-a scăpat lui Cioculescu să-l introducă la capitolul protoconism sau altora, de ex: Eugen Ciurtin, Mircea Babeş, etc -- Pixi ^discuţie 6 aprilie 2007 12:10 (EEST)

va rog sa nu va inferbantati. Textul in chestiune nu poate fi comparabil cu "Dacia preistorica din doua motive:

1) este o opera litarara nu o opera care se vrea stiintifica. Daca Densuseanu isi publica opusul si ii zicea "roman" nu il critica nimeni.

2) Cronicile antice si medievale (ceea ce imi citati nu intra aici) sunt anterioare teoretizarii si sistematizarii metodei stiintifice si deci nu pot fi evaluate dupa aceleasi norme ca si lucrarile moderne.Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 12:19 (EEST)

Dar inca o data pixi, suntem pe un forum sa ne contram sau la wikipedia unde scopul este enciclopedic si cercetarea originala nu isi gaseste locul. O gramada de istorici asociaza lucrarea lui Densuseanu cu protocronismul si dacomania. Doresti sa ocultam aceasta informatie numai pentru ca nu iti convine ceea ce ar incalca politica de punct de vedere neutru sau doresti sa iti opui propriile argumente ceea ce ar incalca politica impotriva cercetarii originale?Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 12:27 (EEST)

Haideţi să terminăm dialogul acesta, wikipedia este o enciclopedie liberă, prin urmare puteţi scrie ce doriţi. Dacă vă place să folosiţi termenul de ştiinţă ca teoreticienii materialismului dialectic, faceţi-o! Dar oare nu după texte ca cel de mai sus s-a scris istoria ? Te pomeneşti că o fi o istorie revelată, ca teologia? -- Pixi ^discuţie 6 aprilie 2007 12:29 (EEST)

Argumentum ad hominem. Va rog sa va abtineti mai ales pe un site care isi asuma o misiune enciclopedica.Plinul cel tanar 6 aprilie 2007 12:34 (EEST)

Monsieur Pixi, vôtre "ency-kakopédie n'est pas libre - vous censurez, pouis vous éliminez tous ceux qui écrivent correctement et parlent vrais. Nous avons toute une liste. Ne croyez pas les syrènes qui vous disent que vous êtes protégés par l'anonymat. C'est pour cela que tous ceux qui chérissent la vérité vous ont mis en ligne de mire. Votre réputation, avec tant de désinformateurs est exècrable sur tout le Net. La Wikipedia roumaine est une machine à calomnier et à désinformer avec un village Potemkin devant et avec des costumes folkloriques pour masquer la pourriture. Nous avons toutes les données. Et nous avons de centaines de comptes ouverts chez vous qui ne font rien d'autre que mesurer la censure objectivement. Et vous êtes monitorisés 24 heures sur 24 par un logiciel ultraperformant qui se met à jour chaque semaine (regardez les logs de connexions et vous verrez quel jours nous roulons nos programmes sur vos sites :-). Vous avez tous un quota de censure, qui sera publiée bientôt partout dans le monde. Ne coryez pas que nous plaisentons ! Les masques tombent vite ces jours, Monsieur Pixi. Pensez donc deux fois quand vous affirmez en publique que vôtre machin est "libre" ! Mathilde.François 6 aprilie 2007 20:28 (EEST)

Ştergeri

În funcţie de tipul articolului pe care vreţi să-l ştergeţi aveţi 2 opţiuni:

1. pentru ştergere rapidă, chestii fără sens gen rtyrtey, reclame, teste etc adăugaţi la începutul articolului {{şr|motiv}}
2. pentru articole a căror ştergere necesită o discuţie, adăugaţi la începutul articolului {{şterge|motiv}}. Apoi, după salvare, formatul vă descrie cei 3 paşi care urmează: a) de copiat un cod în pagina de ştergeri, b) de copiat un cod pentru formularul de ştergere şi c) justificarea ştergerii. – Laurap\ ^mesaj 10 aprilie 2007 16:17 (EEST)

Cercetare originală

Adăugaţi la începutul articolului formatul {{original}}. Găsiţi aici cîteva formate utile.
Felicitări pentru contribuţii şi sper din suflet să nu renunţaţi într-o eventuală dispută. Atît timp cît subiectul vă este familiar vă puteţi pronunţa şi asupra credibilităţii surselor. Succes! – Laurap\ ^mesaj 11 aprilie 2007 10:53 (EEST)

Nicolae Basarab

Sperând să găsesc o imagine a leilor de la Arsenalul veneţian, am dat de mult mai mult: un articol despre leul din Pireu cu inscripţia aferentă: [1]. Cred că este acelaşi, deşi s-ar putea găsi oameni care să spună că inscripţia de care vorbeşte Grigoraş s-a şters. Mă întreb dacă s-ar putea găsi lucrarea sa la vreo bibliotecă. --Alex:D|^Mesaje 11 aprilie 2007 12:13 (EEST)

Cred că un articol mai consistent s-ar putea scrie despre leul din Pireu (o traducere), în el urmând a menţiona şi interpretarea lui Em. Grigoraş.--Alex:D|^Mesaje 11 aprilie 2007 16:01 (EEST)

Durată

Discuţiile legate de ştergerea unui articol durează 5 zile. – Laurap\ ^mesaj 11 aprilie 2007 16:13 (EEST)

Surse istorice

Aveţi cunoştinţă despre sursele nou descoperite menţionate aici? Despre Ţara Ardil ştiam, şi am scris despre acest lucru. --Alex:D|^Mesaje 11 aprilie 2007 20:04 (EEST)

Protocronism

Oare I.C.Dragan s-a identificat cu regimul ceausist, chiar daca a colaborat cu acesta, cum se spune? oare Napoleon Savescu si ceilalti au fost regimul ceausist? Oare Ion Gheorghe a fost exponentul puterii? A avut suficiente pacate puterea ceausista, a incurajat mult anumite laturi ale cercetarii istorice vechi, dar reprezentantii de marca ai protocronismului, desi au putut sa-si publice cartile, acestea au aparut la edituri de mana a doua, niciodata n-au fost considerate mai mult decat ipoteze la frontiera stiintei. Editurile cu caracter academic evitau, chiar si atunci, asemenea opuri.
Parerea mea este ca ca acest popor are suficiente defecte, in primul rand precaritatea spiritului comunitar si altele, cert este ca exista un puternic curent, atat in exterior cat si in interior, care nu face altceva decat sa gaseasca motive, reale sau, mai ales, inventate, pentru denigrarea si demonizarea acestui popor. Iar curentul nu e nou, e vechi de sute de ani. Daca aveti suficienta rabdare, puteti cauta in Google books...
--nelu craciun 11 aprilie 2007 21:38 (EEST)

Iar eu inclin pentru pastrarea lor si chiar pentru tratarea problemei "protocronistilor" unguri in corpul articolului. Ce daca (oare?) puterea nu a fost implicata? Nici la noi n-a fost foarte implicata! A fost mai ales toleranta! Stima!--nelu craciun 12 aprilie 2007 11:55 (EEST)

Am observat ca dati credit absolut Wikipediei engleze. Chiar sunteti de parere ca tot ce zboara se mananca? Eu nu sunt pentru ascunderea adevarului. Dar nu sunt nici pentru denigrarea unui popor, care si asa are destule pacate, numai pentru ca aceasta este tendinta. Am dat examplul unguresc pentru a arata ca nu suntem singuri, dar numai noi (ca popor - dar oare formam cu adevarat un popor?) suntem demonizati. Mi-ati replicat cu diferenta privind interventia/lipsa de interventie a puterii, in cele doua cazuri. Am aratat ca principalii exponenti ai curentului protocronist nu au fost acceptati nici macar de regimul ceausist in lumea academica. Locul lor a fost clar, unul de frontiera, ei au fost doar tolerati! Regimul a incurajat cercetarea tracologica, s-au comis si destule exagerari, dar protocronistii au fost tinuti mereu la periferie! Imi pare f. rau ca nu stiu suficienta engleza pt. a interveni pe enWiki.--nelu craciun 12 aprilie 2007 12:36 (EEST)

Cititi va rog finalul postarii anterioare. Nu cred ca minimizez. In orice caz nu pot accepta demonizarea unui popor, care demonizare vine de peste tot, pentru orice motiv. Si as vrea sa fiu bine inteles: sunt de acord ca multe articole de istorie de pe roWiki sunt la pamant si sub acesta.--nelu craciun 12 aprilie 2007 15:13 (EEST)

Eu cred ca sunt multi aceia!--nelu craciun 12 aprilie 2007 15:42 (EEST)

Bine te-am găsit

Mulţumesc de primire. Am profitat de prezenţa ta (îţi propun să renunţăm la pronumele şi formulele de politeţe; pare mai lesne aşa) pentru a interveni, mizând pe succesul unui efort comun. Poate reuşim să salvăm unele articole. Daizus 25 aprilie 2007 17:52 (EEST)

Cercetătorii actuali, însă, încadrează traco-daca în grupa centum, alăturând-o astfel limbilor germanice, dar, mai ales, celor italo-celtice. În acest sens, Mihai Vinereanu dedică numeroase studii.. Incredibil! Observ (dar asta se mai întâmplă şi pe en.wikipedia.org, mai rar e drept) cum orice carte/articol/referinţă este un prilej de a născoci curente, majorităţi, consensuri. E deprimant ce s-a scris aici. Daizus 25 aprilie 2007 19:26 (EEST)

Mihai Vinereanu pare sa fie totuşi un lingvist:

[2] - vezi în bibliografie: Ehrlich, Karen, Fernandez, Eva, Fodor, Janet D., Stenshoel, Eric, & Vinereanu, Mihai. 1999. Low attachment of relative clauses: New data from Swedish, Norwegian and Romanian. Poster presented at the 12th Annual CUNY Conference on Human Sentence Processing, New York, NY, March 18-20. (am găsit şi un abstract: [3])

Iar dacă cumva este vorba despre aceeaşi persoană, atunci are şi altfel de contribuţii: [4] - vezi la pag. XIV: "Lauren Schlesinger, Ivy Sichel and Mihai Vinereanu tracked down and organized references." Virginia Valian fiind un cercetător newyorkez.

Însă nici eu n-am găsit nimic care să-l recomande ca autoritate în studiul limbilor vechi. Daizus 26 aprilie 2007 10:00 (EEST)

Colaborări

Sigur, îţi voi susţine iniţiativele de curăţare a "săvismelor", ba mai mult, ar trebui să urmăm exemplul lui Sorin Olteanu şi să le strângem pe toate într-un articol (grup de articole) pe "teme tracomanice" (poate chiar să dezvoltăm articolul Protocronism).

Am început aici o sintetizare a argumentelor de aici. Ce părere ai? Nu te sfii să intervii în acea pagină - chiar cred că ar fi bine (nu prea sunt hotărât unde să mă opresc cu detaliile).

De asemenea, am început "lupta" la Rovine. Orice intervenţie este binevenită. Daizus 26 aprilie 2007 19:17 (EEST)

Bună ziua. Am văzut din întîmplare mesajul pe care i l-aţi lăsat lui Daizus privind eliminarea surselor care provin de la Napoleon Săvescu et co. Lucrurile sînt din fericire destul de clare. În Wikipedia pot fi incluse numai acele informaţii care provin de la surse de încredere. În domeniul ştiinţelor, inclusiv istoriei, surse de încredere sînt lucrările publicate de edituri şi reviste care au un sistem bine pus la punct de verificare a informaţiilor din materialele publicate, de exemplu un sistem peer-review sau o echipă de specialişti. Lucrările lui Săvescu n-au trecut din cîte ştiu niciodată prin astfel de filtre, iar îndrumările de la Wikipedia se opun clar preluării de informaţii din lucrări autopublicate (publicate direct pe internet sau prin comenzi tipografice directe). Dacă aşa stau lucrurile atunci nu vă opreşte nimeni să ştergeţi pur şi simplu din articolele noastre referirile la acele lucrări.

Putem în schimb cita lucrările lui Săvescu et co. în articole despre acele lucrări sau autorii lor, în măsura în care despre aceste subiecte există menţiuni în surse de încredere. Deci dacă săvismele sînt în totalitate ignorate de istoricii serioşi atunci nu putem avea nici măcar aceste articole. (Văd totuşi că la Protocronism apare cîte ceva despre Săvescu şi Noi nu sîntem urmaşii Romei; sînt acele informaţii verificabile?)

În concluzie eu aş zice că prea multe discuţii nu mai este cazul să purtăm. — AdiJapan ☎ 2 mai 2007 15:24 (EEST)

Mulţumesc pentru explicaţii. Am savurat cele două articole din Observator Cultural, care îmi confirmă o serie de lucruri de care mai auzisem. Deci putem avea articole despre Săvescu şi tracomanie, pentru că avem surse care discută astfel de subiecte.

Din păcate ceea ce v-am scris mai sus reprezintă idealul --- cum ar trebui să meargă lucrurile la Wikipedia ---; în realitate există foarte mulţi utilizatori care încalcă, uneori cu bună ştiinţă, regulile noastre. Sensul mesajului meu este că doresc să vă sprijin în acţiunea de dezinsecţie, atît cît pot, pentru că la regulamentul Wikipediei mă pricep dar cunoştinţe de istorie nu am. — AdiJapan ☎ 2 mai 2007 17:15 (EEST)

Rugăminte

Am scos tăbliţele de pe pagina principală. Am o rugăminte: atunci cînd găsiţi informaţii interesante legate de istorie (sau alt domeniu) şi există un articol şi la ro.wp vă rog să lăsaţi o notă pe pagina de discuţie a formatului sau modificaţi formatul. Cred că această rubrică ar trebui să fie mai dinamică. – Laurap\ ^mesaj 3 mai 2007 12:45 (EEST)

Întrebare legată de Basarabi

Am găsit într-un Magazin istoric o reproducere după o lucrare a lui Ion Conea, din anii 30. La un moment dat spune aşa: Mult mai importante pentru noi sunt vechimea şi răspândirea numelui de Basarab pe teritoriul românesc. E mult probabil că prima menţionare, în timp, pe un teritoriu românesc a numelui de Basarab este acela din 1241. Ar fi, după aceea, menţionarea familiei domnitoare a Basarabilor în anul 1259 şi, în sfârşit, urmează documentul din 1324, în care numele voievodului de Argeş apare clar pentru toată lumea. Dacă de primul (Bezerenbam) şi al treilea (Basarab I) am auzit, despre ce o fi vorba în cazul al doilea? Articolul nu menţionează, din păcate, nimic în plus. --Alex:D|^Mesaje 11 mai 2007 00:57 (EEST)

Originalul: Ion Conea – Basarabii din Argeş. Despre originea lor etnică şi teritorială, în «Rânduiala», an I, nr. 2 (1935) şi în «Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie», tom LIV, p 227-253. Copia: «Magazin Istoric», anul XXI, nr. 5, mai 1987, p. 16. --Alex:D|^Mesaje 11 mai 2007 23:01 (EEST)

Am găsit despre ce era vorba: Xenopol, Ist. Rom., pag 566, nota de subsol --Alex:D|^Mesaje 16 mai 2007 22:35 (EEST)

Diacritice

Salut! E drept că am fost puţin sarcastic, dar duc o adevărată "cruciadă" pentru scrierea cu diacritice. Un pic de sarcasm ajută (uneori) ca imbold pentru a folosi diacriticele. Scopul nu a fost să jignesc pe cineva. Pentru mine, un text fără diacritice e ca o haină fără nasturi.

Dacă ai o tastatură clasică engleză / americană, la aceasta se adaptează perfect dicariticile româneşti.

Pe aceeaşi tastatură, pe lângă limmba română, cu diacritice româneşti, eu scriu şi germana, franceza şi spaniola, prin setare pe US-International, unde ä, ë, ï, ö, ü se fac din 2 taste, şi anume întâi " după care vocala cu pricina. Dacă după " (ghilimele) vrei sa scrii o vocală, baţi întâi spaţiu, apoi vocala. La fel pentru à, è, ì, ò, ù şi á, é, í, ó, ú, ba chiar şi ã, pentru portugheză. Cu Ctrl+Alt scrii şi ç sau ñ. Fără complicaţii. Trecerea de la US-International la Romanian se face cu Shift+Alt. Practic, scrii numai din taste, fără să "culegi" litere de pe undeva.

Dacă crezi că este necesar, pot să mai completez aceste sfaturi.

Cu sincere urări de bine, --Miehs 11 mai 2007 13:08 (EEST)

Cărvuna

Bine atunci, numai că trebuie lămurită cu surse, altfel vin alţii şi zic că e Cavarna. Bine ai revenit! --Alex:D|^Mesaje 22 iunie 2007 11:11 (EEST)

Neagu Djuvara

De curând a lansat o carte - „Thocomerius – Negru Vodă, un voievod cuman la întemeierea Ţării Româneşti”. Iată un interviu şi câteva reacţii: [5] [6] [7] [8] [9]. Daizus 28 iunie 2007 15:41 (EEST)

Pagina de utilizator

Bună ziua. Scrii deja de multă vreme la Wikipedia în limba română. M-aş bucura de ţi-ai întemeia propria pagină de utilizator, cu câteva detalii privind limbile cunoscute. Îţi mulţumesc. --Rebel 29 iunie 2007 14:19 (EEST)

Basarabii si Timocul

De ce ati intreprins aceasta modificare? --Olahus2 9 iulie 2007 20:55 (EEST)

Mulţumesc frumos pentru răspuns!

Câteva secole mai târziu, Matei Basarab clădeşte biserica "Sf. Paraschiva" din Vidin (conform acestei pagini). Există cumva şi alte lăcaşuri de cult ridicate de domnitori român în zona Timocului? --Olahus2 10 iulie 2007 12:00 (EEST)

Ok, mersi! --Olahus2 11 iulie 2007 22:47 (EEST)

Sfântul Ioan Nepomuk

Salut! Eram încă pe recepţie - n-ai citi atent la (necesită citaţie) am scris în articol Că schisma în timpul lui Barrbarosa s-a petrecut fără amestecul monarhilor ce să citez dacă nu s-au amestecat --P-7 ✍ - 10 iulie 2007 14:28 (EEST) - vezi wikipedia germană !

Fiu nelegitim

La Petru Rareş "fiu nelegitim" nu se potriveste pentru ca este un termen legal, practicat in context contemporan. Ca era fiu al lui Stefan cel Mare, asta nu se pune in discutie. Nelegitim este doar in fata judecatorului, cand ai de impartit averea.--—Radufan 10 iulie 2007 14:34 (EEST)

Barbarosa

Articolul din Wikipedia germană susţine acelaşi lucru cu Pliniul cel tanar

Das Abendländische Schisma, auch als Großes Schisma oder Großes Abendländisches Schisma bezeichnet, ist eine zeitweilige Kirchenspaltung innerhalb der Lateinischen Kirche. Das Schisma dauerte von 1378 bis 1417 an. Im Gegensatz zum Beispiel zum Schisma in der Zeit Friedrich Barbarossas entstand dieses Schisma nicht unter der Einflussnahme eines weltlichen Herrschers. Zudem wirkte es sich auf das gesamte Abendland aus. Ai dreptate --P-7 ✍ - 10 iulie 2007 14:50 (EEST)

Mihai Viteazul şi Vlad Ţepeş

Vroiam să te întreb dacă ştiai de această imagine mai puţin cunoscută a lui Mihai Viteazul, realizată în 1598? Am descoperit-o într-una din cărţile lui Iorga. Pe de altă parte, parcurgând internetul în căutare de imagini despre Vlad Ţepeş am dat peste mai multe reprezentări, însă cele mai interesante sunt criptoportretele, în care personaje fictive sau istorice au primit figura „fiorosului” voievod... --Alex:D|^Mesaje 10 iulie 2007 19:08 (EEST)

Şi totuşi criptoportretele sunt contemporane lui. Dacă ştii germană uite articolele: [10] şi [11]. Cât despre Mihai Viteazul, şi tabloul acesta este contemporan lui, din câte ştiu. --Alex:D|^Mesaje 11 iulie 2007 13:22 (EEST)

Astăzi am fost la bibliotecă şi m-am uitat peste cartea lui N. Iorga, Domnii români după portrete şi fresce contemporane (1930). Cartea în sine nu are decât 15 pagini, dar în ea sunt comentate cele 221 planşe cu tot atâtea portrete (alb-negru). O adevărată comoară. Planşele sunt în format A3 iar imaginile de pe acestea sunt înalte cam cât o foaie A4. Sper ca încet încet să le pot fotografia pe toate (sau măcar pe cele mai importante; la unii domnitori sunt serii întregi de fresce contemporane sau ulterioare) pentru că am găsit multe portrete despre care nu ştiam deloc. Mihai Viteazul furnizează mai multe surprize decât acea gravură din 1598, inclusiv un criptoportret şi o imagine atribuită greşit de către gravor unui alt domnitor (parcă Gheorghe Ştefan). --Alex:D|^Mesaje 11 iulie 2007 20:51 (EEST)

Neagu Djuvara, Thocomerius - Negru Vodă

Am cumpărat cartea de la Humanitas. La o răsfoială am găsit argumente şi perspective interesante, dar şi câteva scăpări (e.g. Djuvara afirmă că în bătălia de la Liegnitz au murit ducele Henric al Sileziei şi Venceslas al Boemiei, dar acest lucru nu este adevărat; Venceslas nici măcar nu a participat la bătălie, poate este vorba despre fiul margrafului Moraviei, Boleslav, care a luptat şi a murit alături de ducele Henric al II-lea). După ce o voi citi pe îndelete voi aduce noi perspective legate de primii Basarabi. Daizus 12 iulie 2007 13:23 (EEST)

Istorie contemporană

Nu m-am uitat atent. Nici nu este în sfera mea de interes, dar în general este mai multă atenţie acordată istoriei contemporane (mai multe documente, mai interesantă pentru mulţi datorită unor consecinţe care pot fi resimţite şi astăzi, etc.). Mă miră şi totodată mă întristează ce spui. Daizus 16 iulie 2007 18:57 (EEST)

Re:Timoc

Interesul dumneavoastră vizavi de românii timoceni ma bucură nespus de mult şi chiar m-aş bucura dacă mi-aţi putea acorda o mână de ajutor în elaborarea articolului. După cum vedeţi sunt în curs de editare a mai multor articole referitoare la românii timoceni (Evoluţia demografică a românilor din Serbia; Bor; Malainita, în curând: Bojan Alexandrovič etc)

Totuşi am câteva remarci la comentariul dumneavoastră. Citez:

• Ar mai trebui, dupa umila mea parere, ca articolul sa precizeze clar ca teritoriile nu au facut parte niciodata din Romania sau dintr-un stat antecesor

Nu cred că este relevant să menţionăm statele cărora Valea Timocului nu le-a aparţinut, ci mai degrabă cele cărora le-a aparţinut (iar acestea sunt: Regatul lui Burebista, Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Ţaratele bulgăreşti, şi într-o măsură mică Serbia medievală, şi, desigur, Imperiul Otoman, precum şi Imperiul Habsburgic în perioada 1718-1739). Nici Banatul sârbesc nu a aparţinut vreodată României sau vreunui stat românesc.

• Este o diferenta fundametala intre acei oameni si alti romanofoni (inclusiv juridica).

Exceptând statutul juridic nu văd ce diferenţe ar mai putea exista. Când vorbiţi de "alti romanofoni" vă referiţi doar la cei din România, sau îi includeţi şi pe cei din diaspora?

Cu respect, --Olahus2 17 iulie 2007 14:26 (EEST)

Iar comentariile naţionalistului sârb Panonnian din wikipedia englezească ma lasa rece. --Olahus2 17 iulie 2007 14:52 (EEST)

Românii din Timoc sunt etnici români, la fel ca şi cei 30.000 din Voivodina, 10.000 din sud-estul Ungariei sau 40.000 din Maramureşul de Nord (Transcarpatia). Toate aceste teritorii nu au apaţinut vreodată României, însă statele în care trăiesc le recunoaşte apartenenţa la etnia română. Timocul se deosebeşte numai prin faptul că nu au beneficiat vreodată din partea statului sârb de drepturie cuvenite. Restul este doar rezultatul acestei politici de deznaţionalizare. Voivodina, sud-vestul Ungariei şi Transcarpatia au aparţinut Imperiului Austro-Ungar, unde românii beneficiau de alte drepturi decât în Serbia. Interesant este totuşi acest articol.

Interesantă este şi in cadrul regiunii Cernăuţi (care include Bucodina de Nord, Ţinutul Herţa, dar şi părţi din nordul Basarabiei) diferenţa dintre românii bucovineni (care au fost sub stăpânire austro-ungară şi care se declară la recensăminte drept "români") şi cei basarabenii (care au fost sub stăpânirea ţaristă şi se declară preponderent drept "moldoveni").

Întreaga populaţie din teritoriile care au aparţinut României înainte de 1940/1944 are dreptul să-şi redobândească cetăţenia română în măsura în care pot atesta cunoaşterea limbii române, precum şi faptul ca au deţinut (ei sau unul dintre părinţi sau unul dintre bunici) cetăţenia statului român. Aici putem să-i includem şi pe găgăuzi, ruşi basarabeni, ucraineni basarabeni/bucovineni, bulgari basarabeni, evrei basarabeni/bucovineni etc.

Deocamdată, articolul Timoc este f. slab d.p.v. al informaţiei. Legăturile externe pe care le-am adăugat articolului sunt mult mai utile.

--Olahus2 17 iulie 2007 17:02 (EEST)

Întrebarea este de fapt una foarte simplă: la recensăminte, românii din Timoc se declară în limbă sârbă predominant drept "vlasi" în loc de "rumuni". Demonstrază însă acest lucru faptul că ei nu se consideră români? --Olahus2 17 iulie 2007 18:18 (EEST)

Negru-Vodă trece...

Din răspunsul dumneavoastră eu înţeleg despre continuitatea daco-romană că trebuie nuanţată, ceea ce e de bun-simţ pentru orice licean, că doar descălecatele sunt târzii. Dar cred că vă daţi seama, cum ştia prea bine Xenopol, cât de importantă este originea poporului român pentru istoria modernă a României, d.p.d.v. moral. De asemenea este important pentru un popor să aibă REPERE. Altfel mă simt infinit superior poporului chinez, să fie sănătos.--Venator 18 iulie 2007 14:52 (EEST)

Ba din contră, dacă am venit după maghiari, eu acum mă duc şi le dau Transilvania ungurilor, eu sunt un om cinstit. Nu trebuie să FABRICĂM repere, trebuie să AVEM repere. Dacă nu avem repere reale, atunci este îngrozitor de trist.--Venator 18 iulie 2007 15:22 (EEST)

Stat succesor

Cred că înţelegem diferit acest termen. După părerea mea, stat succesor principatului Transilvaniei este Ungaria, căci în 1867 Transilvania s-a unit cu Ungaria. România nu deţine Transilvania în calitate de stat succesor al principatului medieval, ci în temeiul principiului autodeterminării enunţat de Woodrow Wilson şi aplicat la sfîrşitul primului război mondial prin Tratatul de la Trianon. Graniţele stabilite la Trianon n-au ţinut seamă de graniţele medievale ci de realitatea etnică de pe teren şi de unele considerente economice (calea ferată Arad-Oradea-Satu Mare să rămînă într-un singur stat). România este stat succesor doar al Moldovei şi Valahiei.--MariusM 23 iulie 2007 21:28 (EEST)

Ion Antonescu

Tocmai pentru că v-am observat obiecţiile consider că articolul este încă departe de statutul de articol de calitate. Ceea ce mă surprinde este uşurinţa cu care alţi contribuitori, care credeam că se pricep la subiect, s-au declarat de acord sau chiar „total de acord” cu nivelul calitativ al articolului. Văd două explicaţii posibile. Una este că oamenii încă nu înţeleg principiul PDVN, şi mai ales nu pot să se desprindă de propria lor opinie şi să includă în articol, în mod obiectiv, şi informaţii care contrazic această opinie. De-a lungul timpului am susţinut că fiecare contribuitor în parte trebuie să fie capabil să scrie despre aceste subiecte controversate fără să fie nevoie de intervenţia celor care au alte opinii. Nu trebuie să aşteptăm obiecţiile lui Arie Inbar la articolele care îi privesc pe evrei, ci trebuie să fim în stare noi înşine, fiecare în parte, să stabilim un echilibru rezonabil. A doua explicaţie este că dorim să avem cît mai multe articole de calitate, şi atunci avem tendinţa de a închide ochii la... calitate. — AdiJapan ☎ 24 iulie 2007 07:48 (EEST)

Bătălia de la "Posada"

Ai putea să te uiţi puţin peste ceea ce am băgat la Bătălia de la Posada (sper să fie corectă relatarea bătăliei) şi, în măsura în care ai timp şi surse, să mai completezi, dacă e cazul? --Alex:D|^Mesaje 5 august 2007 17:28 (EEST)

Dobrogea

Am inclus doar conducătorii locali (jupanii) şi cei care au stăpânit o Dobroge independentă (de la Balica la Ivanco). În plus, i-am introdus pe domnitorii români ca despoţi ai aceluiaşi teritoriu. După 1420 până prin 1426/8 s-au purtat mai multe bătălii cu turcii, în urma cărora Radu II şi Dan II au reuşit să readucă pentru scurtă vreme Dobrogea şi cetatea Dârstorului sub ascultarea lor. --Alex:D|^Mesaje 14 august 2007 18:08 (EEST)

Am detaliat problema, cu surse, aici. --Alex:D|^Mesaje 15 august 2007 16:10 (EEST)

Am o rugăminte, am văzut că în articolul despre istoria Dobrogei lipseşte problema înfiinţării themei Paradunavon. Nu mă pricep prea bine la acest subiect. Dacă ai cunoştinţe ori surse, ai putea adăuga câteva rânduri în articol, te rog? --Alex:D|^Mesaje 15 august 2007 16:15 (EEST)

Napoleon Săvescu/Listă de Români Americani

Eu nu cunosc persoana, dar m-am uitat la wikipedia engleză la en:Napoleon Săvescu şi este amintit ca fizician. Menţionează te rog un articol din care să se deducă că el este medic. --goliath 18 august 2007 10:09 (EEST)

Da, trebuia să mă uit şi la varianta de pe limba franceză...atunci era clar (greşeala mea). Mersi pentru mesaj. --goliath 18 august 2007 10:21 (EEST)

Salut

Pentru moment am decis să nu mai contribui la Wikipedia. Dacă pentru en.wp ar fi o discuţie mult mai largă, pentru ro.wp motivaţia este mult mai simplă. Nu văd finalitatea acestui proiect, oamenii de aici nu sunt pregătiţi dar nici dispuşi să scrie nici măcar „de formă” în spiritul regulilor propuse. Dacă vreau doar discuţii (forum) sau chiar să scriu un articol pot să o fac pe alte site-uri, unele chiar dedicate istoriei (vezi http://www.allempires.com - care are şi forum de discuţie dar şi un periodic; unele articole sunt de o calitate îndoielnică însă altele sunt promiţătoare).

Am citit ce ai scris despre Imperiul Bizantin - sunt de acord cu ce ai scris, mai puţin un lucru: Emilian Popescu este şi istoric, şi chiar unul de „încredere”. Nu ştiu exact ce studii sau diplome are dar i-am văzut numele adesea în lucrări privind istoria antică (ca autor, co-autor sau referinţă). Daizus 20 august 2007 13:33 (EEST)

Când au cucerit ungurii Transilvania ? --Venator 20 august 2007 15:25 (EEST)

Vă mulţumesc pentru informaţii.

Mda, pe mine mă enervează doar ungurii care se folosesc de orice (inclusiv de sfinţenia asta) ca să ceară Transilvania. Bănuiesc că decizia Bisericii noastre a fost un pas spre apropierea şi unirea cu cea Catolică. Poate.

Mi se pare chiar culmea, ca român, să pretinzi că Transilvania s-a unit de bunăvoie cu ungurii, şi că Ungaria e stat succesor. --Venator 20 august 2007 16:07 (EEST)

De asemenea vă rog să ţineţi cont că Wikipedia reflectă cultura aşa cum este ea, şi nu poţi să spui despre Mihai Viteazul că a fost ungur (exemplu absurd), atâta timp cât e învăţat ca erou naţional. Atâta timp cât e erou naţional, trebuie nuanţat totul, şi respectat poziţia oficială, în orice caz nu căutat argumente pentru a dovedi că n-a făcut nimic pentru români, atunci când nu sunt argumente susţinute de mai mulţi istorici recunoscuţi. Când, treptat, se vor schimba lucrurile, se va schimba şi conţinutul Wikipediei.

De asemenea, două lucruri importante : nu există doar istorie, ci şi filozofie a istoriei, iar istoria nu se poate proclama autonomă, pretinzând că n-are nici o legătură cu alte ştiinţe, gen geografia, psihologia etc. --Venator 20 august 2007 20:02 (EEST)

Eu v-am spus că trebuie luate lucrurile treptat, Wikipedia nu e mişcare de avangardă, tocmai că nu are VOIE (de la fondatorul ei citire) să prezinte informaţii care nu sunt deja bine stabilite şi oficiale *ca adevăr ştiinţific, cu atât mai mult dacă sunt în vreun fel ofensatoare. --Venator 20 august 2007 20:22 (EEST)

• "ca adevăr ştiinţific" - am uitat să adaug. --Venator 20 august 2007 20:24 (EEST)

Crucea lui Şerban Cantacuzino de la Viena

Aş vrea să te întreb de unde pot afla mai multe despre acţiunile lui Şerban Cantacuzino în timpul bătăliei pentru Viena (1683)? Aş vrea să scriu un articol despre aceasta. În plus peste o săptămână plec la Viena şi dacă am noroc poate găsesc acea cruce lăsată de domnitor după bătălie. Din câte am înţeles a fost ridicată pe dealul Kahlenberg (unde fusese tabăra), dar în 1785 a fost mutată în pădurea castelului Schönbrunn. Oricum nu sunt sigur. --Alex:D|^Mesaje 20 august 2007 22:33 (EEST)

Cele două articole

Ele sunt mai greu de parcurs fiindcă au fost scrise de mai multe persoane. La istoria Dobrogei lipsesc perioade (cea interbelică unde putem vorbi de mişcarea comunistă separatistă, apoi de cedarea Cadrilaterului; cea din vremea WWII; cea comunistă cu lagărele de lângă canal şi din Deltă etc.). În plus nu am verificat secţiunea antică şi sunt unele afirmaţii acolo care trebuie să aibă referinţe. La Bătălia de la Posada punctul de vedere al lui Iorga e prezentat insuficient. Mai vedem. --Alex:D|^Mesaje 22 august 2007 12:18 (EEST)

Fotografii

Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să trimiteţi fotografiile la Commons, sub o licenţă liberă. În acest fel toate proiectele de sub umbrela Wikimedia vor putea să le folosească fără complicaţii tehnice sau legale (dacă le trimiteţi doar la ro.wp în viitor cineva va trebui să le mute la Commons, ceea ce coplică lucrurile). Pentru aceasta va trebui să procedaţi astfel:

• Deschideţi un cont la Commons: [12]. În vederea viitoarei unificări a conturilor vă recomand să vă alegeţi acelaşi nume de utilizator ca la ro.wp.
• Pentru fiecare fotografie
  • apăsaţi pe „Upload image”, în stînga,
  • alegeţi „It is entirely my own work”,
  • completaţi rubricile cu ce vi se cere şi trimiteţi fişierul.
  • În final este util să categorizaţi imaginile şi să le includeţi în paginile relevante.

Numele pe care îl daţi fişierului la destinaţie este bine să fie unul suficient de sugestiv pentru conţinutul fotografiei (în română, engleză, indiferent). În ce priveşte licenţa vă recomand să alegeţi una dintre cele trei listate sub „Best practices”.

Dacă aveţi foarte multe fişiere de trimis atunci există şi posibilitatea de a le trimite pe toate dintr-un foc, fie cu o interfaţă, fie zip-ate, prin e-mail, unui voluntar. Vedeţi FAQ, întrebarea „I have a lot of files. Can I do a batch upload, rather than one at a time?”. Eu n-am folosit facilitatea asta şi nu cunosc detalii.

Felicitări pentru donaţie şi succes! — AdiJapan ☎ 23 august 2007 08:11 (EEST)

Cisnădie

Salut, am făcut unele completări la articolul Cisnădie (traducând din Wikipedia în germană) şi am găsit un cuvânt (Marktrecht), a cărui traducere nu am găsit-o în dicţionar. Pentru a nu face "furculiţion", ca Guliţă, (drept de piaţă), apelez la tine cu rugămintea de a găsi echivalentul românesc. Cu mulţumiri, --Miehs 23 august 2007 16:40 (EEST)

Am mai scotocit şi, la dresa [13], am găsit că Marktrecht = dreptul de a ţine târg anual. Mulţumesc pentru ajutor. Toate cele bune, --Miehs 23 august 2007 17:45 (EEST)

Bună ziua. Am văzut că aţi contribuit la articolul despre Basarab. Aţi citit şi opiniile lui Vasile Lovinescu în această problemă?Ticka nistor 23 august 2007 22:47 (EEST)

Tinciulescu

Eu ştiam că iniţial a absolvit dreptul în perioada interbelică şi abia în vremea comuniştilor a făcut a doua facultate, de inginerie.--Alex:D|^Mesaje 24 august 2007 17:18 (EEST)

Licenţă

Aşa este, Image:Dinogetia Bizantine Cross.jpg are licenţa greşită. Din cîte văd imaginea provine de la un sit care nu spune nimic despre drepturile de autor, deci nu putem decît presupune că imaginea este protejată. Ca urmare ea nu are ce căuta la Commons şi deci trebuie ştearsă. Dacă totuşi este o imagine importantă şi vrem neapărat s-o avem la ro.wp, atunci înainte de a propune ştergerea ei de la Commons trebuie s-o copiem la noi, sub licenţa „utilizare cinstită”. În acest caz însă n-o vom putea folosi decît în articolele care se referă în mod direct la obiectul respectiv, nu şi prin portale. — AdiJapan ☎ 28 august 2007 14:24 (EEST)

Domnule Pliniu, dvs. inventaţi o istorie care nu există, Istoria României. Vă admir spiritul creator, dar vă aduc aminte că în România orice carte aţi lua vorbeşte despre Istoria românilor şi nu Istoria României. În şcoli se studiază Istoria românilor şi nu Istoria României. Eu am acceptat forma cu Istoria României, dar cu condiţia ca ea să vină de la Renaşterea naţională a României. Nu are rost oricum să avem duplicate până la acea perioadă. Oricât veţi discuta dvs. şi oricâte argumente veţi aduce, articolul va rămâne tot la Istoria românilor pentru că acesta este consensul istoric. Vă aduc aminte că şi în Republica Moldova se studiază tot Istoria românilor, ar fi şi ciudat să aibă materie Istoria României. --Danutz

De fapt, ţin să vă informez că dacii sunt români şi românii sunt daci. Numărul coloniştilor romani nu a fost atât de mare încât să îi depăşească pe daci ca număr. Dacii au fost romanizaţi, adică au adoptat limba latină, dar tot daci sunt. Dvs. în momentul de faţă să nu vă închipuiţi că sunteţi roman 100%. Nu e relevantă pentru noi istoria ungurilor şi istoria polonezilor. Aceste popoare au fost unite întotdeauna. În cazul nostru au existat ardelenii, moldovenii şi valahii care ulterior s-au unit. E mai complicat, dar există un motiv pentru care istoria este a românilor şi nu a României. --Danutz

Sunt cele două cărţi despre daci, sau istoria recentă? Consensul este pentru Istoria românilor, nu văd cine se ceartă pe această temă. Deocamdată în învăţământ cele două ţări folosesc acest termen. --Danutz

? Citiţi mai atent. N-am zis nimic de limba dacă ci de daci. Românii sunt urmaşi ai dacilor şi romanilor, mai degrabă ai dacilor romanizaţi. În fine, văd că n-are rost o discuţie cu dvs., sunteţi prea arogant, pentru a accepta că sistemul educaţional şi totţi profesorii de istorie predau Istoria românilor. --Danutz

Nu poate Istoria României să facă un conspect al acestori istorii atât timp cât se omite Istoria Basarabiei. Eventual Istoria României şi a Republicii Modlova, ceea ce e sunat, de aceea e de preferat Istoria românilor. --Danutz

Theodoric cel Mare -modificat

Mulţumesc --P-7 ✍ - 30 august 2007 12:17 (EEST)

Domniţa Florica

E adevărat ce scrie aici ?

"Domniţa Florica este considerată fiica nelegitimă a lui Mihai Viteazul. În afară de Nicolae Pătraşcu, Mihai Viteazul a mai avut un copil, pe Florica. Şi Florica a fost recunoscută de către domnitor ca fiind fiica sa, chiar dacă era rodul unei relaţii extraconjugale. Datorită acestor urmaşi ai domnitorului, în prezent în judeţele Prahova si Buzău există cel puţin două familii ai căror membri sunt descendenţi direcţi ai marelui domnitor, conform arhivelor judeţene (Prahova, Buzău şi Vâlcea) precum şi arhivelor naţionale din Bucureşti." --Venator 2 septembrie 2007 02:04 (EEST)

S-a pus formatul de „bibliografie inexistentă” în articol. Mulţumesc pentru interes şi toate cele bune, --Venator 2 septembrie 2007 10:58 (EEST)

Wiki, interesat?

Interesat? Sistemul wiki:
RoWikicity este o ţară fictivă ce poate fi modificată liber, în care oricine poate să ajute! De exemplu, poţi crea comune, un al doilea Real Madrid (şi să joci meciuri cu alte cluburi) sau să fii jurnalist la un ziar. Dacă ai instinct economic creezi câteva companii mari, sau dacă eşti un om popular poţi câştiga alegeri prezidenţiale. Noi vrem să facem o lume fictivă, restul fiind real. Wikicity există deja în trei limbi, olandeză, engleză şi română. Eşti interesat? Vezi pagina cu o explicaţie mai detaliată. Dacă ai probleme, un administrator poate să te ajute. Al 3 septembrie 2007 16:52 (EEST)

Invitaţie IRC

Te invităm să vii pe canalul IRC oficial spre a lua parte la discuţii asupra articolelor din Wikipedia şi a intra în legătură cu alţi utilizatori. Cu cât mai mulţi, cu atât mai bine. Te aşteptăm cu mare plăcere !! --Andynomite 4 septembrie 2007 11:32 (EEST)

Re

Nici nu m-am gândit la un atac, îmi cer scuze dacă v-am deranjat. O chestiune : mie la Istoria Spaniei (predată în Spania) nu mi s-a spus niciodată că iberii ar fi spanioli, dar nici că nu ar avea nici o legătură (ca populaţie romanizată ce au fost) cu poporul spaniol. De asemenea nu s-a pus la îndoială existenţa poporului spaniol.

Eu n-am vorbit de români în secolul VI, nici măcar în cărţile mele comuniste n-am întâlnit aşa ceva. Dar că exista o populaţie care deja prindea contur, şi care, primind şi alte influenţe, a evoluat treptat spre poporul român, eu încă pot să cred. Şi cred că trebuie căutate cât mai atent rădăcinile folclorului (care nu s-a născut miraculos în secolul XI sau XIII), ajungând şi la secole în care nu se poate vorbi de poporul român propriu-zis.

Numai bine, --Venator 5 septembrie 2007 20:29 (EEST)

Totuşi, existau creştini în teritoriile probabil locuite de „protoromâni”, bănuiesc că răspundeau de cineva, sau măcar se cenzurau singuri. --Venator 5 septembrie 2007 20:41 (EEST)

Da, m-aş bucura să-mi recomandaţi nişte cărţi. Trebuie să înţelegeţi ce frustrant e să fii un elev bun la istorie (în România), pentru a afla la terminare că ai învăţat numai minciuni. Nu este vina mea.

Dumneavoastră aţi auzit desigur de Capadochia, cu ale ei „morminte ascunse”. Am avut privilegiul să văd şi eu. Din câte ştiu eu până în secolul IV d.Hr. creştinii aveau probleme în Imperiul Roman, de aceea şi operele de artă de până atunci nu au poate o valoare deosebită, fiind executate de artişti de ocazie. Cert e că românii nu erau „liber-cugetători” în Evul Mediu, chiar mi s-ar părea un anacronism teribil. Dacă nu erau creştini, ce erau ? Extratereştrii nu erau, budişti probabil nu erau, tot ceva din spaţiul lor geografic trebuie să fi fost. Apropo de „rituri ancestrale pagane”, să fi fost dacice ? Eu ştiu că Eliade a vorbit (scris) despre aşa ceva. Dacă n-au fost dacice, daţi-mi nişte piste.

Apropo, Impy v-a răspuns la discuţia anterioară. --Venator 5 septembrie 2007 21:19 (EEST)

Dragoş

Dragoş (cel cu descălecatul) şi oamenii săi erau originari din Maramureş ? De unde erau primii nobili moldoveni ? Dacă ştiţi spaniolă, vă rog să citiţi secţiunea de istorie a articolului despre România de pe ES.WP. [14] --Venator 6 septembrie 2007 09:49 (EEST)

Da, păi începutul secţiunii a fost editat de unii spanioli cu intenţii bune, dar care habar n-au nimic despre România. Din ce-au scris ei rezultă că după ce au trecut toţi asiaticii, a început să se instaleze Imperiul Bizantin, ca o cloşcă, care până la urmă ne-a lăsat să ne plimbăm liberi prin curte, căutând viermi. Totuşi influenţa bizantină cred că a fost continuă, poate mă înşel.

M-a întrebat un mexican ce înseamnă să fii „o mare de latinitate într-un ocean slav”. N-am ştiut ce să-i răspund. Ce i-aţi fi răspuns ? --Venator 6 septembrie 2007 10:22 (EEST)

(1)575.

Aici ai mare dreptate, am să şterg nota măcar pentru prudenţa de a nu le da apă la moară naţionaliştilor şi altora care nu au ceva mai bun de făcut. E foarte bizară notaţia din carte. Spuneam că nu poate fi 1575 pentru că în alt pasaj se spune: „Cortegiul cu cerbul [...] îndeosebi în Ţara Haţegului [...], aşa cum e amintit în interdicţiile bisericii din Evul Mediu timpuriu despre «cervulus et vetula» (cerbul şi moşneagul însoţitor, numit în Hunedoara bloj).” Bineînţeles că şi o eroare „asumată” e prea probabilă, dar mi-e foarte ciudă, dat fiind că orice frază scrisă în cartea asta mai are referiri încă în zece altele, notate în bibliografia fiecărui capitol. Aşadar, cum s-o fi perpetuat asemenea ciudăţenie? (Să spun drept, m-a mirat şi pe mine când am citit, dar mai apoi mi-am spus că atestarea unui fapt atât de izolat nu poate aduce prea mare vâlvă, dar acum mă întreb: ce mai scrie în documentele respective, dincolo de interzicerea Cerbului?) (Impy4ever 6 septembrie 2007 10:08 (EEST))

Transilvania

V-am mai pus o întrebare mai sus, la „Dragoş”.

Păi am zis să iau Transilvania separat, m-am obişnuit aşa de la luptele cu ungurii pe YouTube - vă rog să urmăriţi [15], oricum lor le convine asta. Chiar nu mă gândesc să dau atâta importanţă teoriei lui Rössler (desfiinţată de Xenopol), numai la sfatul dumneavoastră aş face asta. --Venator 6 septembrie 2007 10:28 (EEST)

Da, dar ce i-aţi fi spus mexicanului că înseamnă să fii latin într-un ocean slav ? O să mă uit acum la articol. Ce Dumnezeu căutam în Serbia ? Toţi eram acolo ? E un pic bulversant pentru mine, dar eu am cerut adevărul. Aţi observat filmul de pe YT despre Trianon ? --Venator 6 septembrie 2007 10:57 (EEST)

Cel de pe www.frisian.com ? Păi nu ştiu ce intenţii are dumnealui. Ce vi s-a părut că „scârţâie” în prezentarea lui ? --Venator 6 septembrie 2007 14:29 (EEST)

Păi nu prea sunt de acord cu „vulgarizarea” în general, nu de vulgarizare am eu nevoie. Mi s-a părut un articol interesant, am aflat unele lucruri de care înainte nici nu auzisem. Mi se pare destul de în ton cu dorinţele mele, dar într-adevăr, multe secţiuni ar avea nevoie de detaliere. Aş vrea să aflu mai multe despre profesorul pe care mi l-aţi menţionat ieri. Cum se comandă o carte pe Amazon ? E posibil să comanzi şi din Spania ? În bibliografia cursului de istorie n-am observat nici un autor român, suntem toţi comunişti :D Nici despre români în special nu ştiu dacă se predă vreun capitol.

Dacă nu vă deranjează, aţi putea să-mi spuneţi care este relaţia dumneavoastră cu istoria ? De interesat am văzut că vă interesează. Apropo, sunteţi român ? --Venator 6 septembrie 2007 15:25 (EEST)

Re

De fapt, mă refeream doar dacă aveţi o legătură cu istoria în mediul universitar, sau sunteţi „doar” pasionat. Avem încă, din fericire, dreptul să nu răspundem. V-am întrebat dacă sunteţi român pentru că am pierdut contactul cu lumea ştiinţifică (mă refer ca cititor), şi deci cu obiectivitatea în cercetare, astfel încât atitudinea dumneavoastră imparţială mă „şochează”.

Nu ştiu dacă aţi auzit de domnul profesor Valentin Bodea din Braşov, e profesor de istorie, dar patriot român, e trecut la bibliografia articolului despre oraşul meu.

Altfel, am observat că intrasem odată pe siteul www.friesian.com, când am ajuns pe pagina despre Schopenhauer. Chiar m-a încântat ce am citit până acum, în special că Hegel şi Nietzsche au fost puşi la punct, şi o să mai explorez siteul. În speranţa că avem şi noi (românii) dreptul la o istorie, vă salut cu stimă, --Venator 6 septembrie 2007 20:31 (EEST)

Limba latină

Voiam să te întreb dacă ştii limba latină şi dacă da, cam care ar fi traducerea fragmentului de aici? Mulţumesc anticipat. --Alex:D|^Mesaje 6 septembrie 2007 21:00 (EEST)

Re

Mulţumesc pentru încurajări, şi ţie, şi lui Alex, dar nu mai am atâta răbdare. Sunt atâtea lucruri interesante de citit (apropo, ştii site-ul ăsta: http://www.medievalists.net ?) dar şi locuri unde poţi discuta, chiar şi în contradictoriu (daca se vrea vreun exerciţiu intelectual).

Dacă vă pot ajuta cu ceva scrieţi-mi în pagina de utilizator, unde atâta timp cât voi avea cont aici voi încerca să vă răspund (chiar dacă mai rar). Daizus 7 septembrie 2007 14:45 (EEST)

Frământare

Totuşi nu sunt mulţumit de cum arată în articolul de pe ES.WP "Rumania" partea cu popoarele asiatice şi cu Imperiul Bizantin. Încă din sfârşitul Antichităţii au început să vină popoare asiatice ? Am trecut vreodată sub influenţa politică a Imperiului Bizantin, başca după ce au trecut toţi asiaticii ? N-a fost doar o influenţă culturală a lui, păstrată de-a lungul secolelor ? Am nevoie de câteva puncte de reper clare, pentru a formula o frază, două. Vă mulţumesc anticipat. --Venator 10 septembrie 2007 10:18 (EEST)

Nu-i nici o problemă, mulţumesc că mi-aţi explicat. --Venator 12 septembrie 2007 09:25 (EEST)

Păi nu văd nimic despre Imperiul Bizantin în secţiunea "Istorie" a articolului "Romania" pe EN.WP, deşi la sfârşitul articolului menţionează influenţa grecilor medievali şi a Imperiului Bizantin asupra poporului român, şi în alt articol influenţa bizantină asupra bisericilor româneşti... --Venator 13 septembrie 2007 12:10 (EEST)

Nu ştiu cum mai staţi cu timpul, dar poate aveţi timp să-mi spuneţi în două-trei cuvinte dacă au existat unităţi administrative mai mici conduse de (proto) români înainte de cele două descălecate (parcă Iorga vorbea de "romanii populare"...), căci totuşi ţara fondată de Basarab apare în scrisoarea lui Neacşu cu numele de „Ţeara rumânească”, deci a românilor. Numai bine, --Venator 20 septembrie 2007 18:31 (EEST)

Diversitatea de opinii

Atunci cand asupra unui subiect exista mai multe teorii, indiferent de opinia noastra personala, ele trebuie prezentate si nu cenzurate ca nu suntem in timpul comunistilor cand exista vocea unica. Chiar daca ipoteza lui Vasile Lovinescu nu are o asa mare sustinere ea merita prezentata si sper sa nu mai vandalizezi pagina Basarabilor. Mai mult ai sters si opinia Giurestilor care fac si ei referire la originea cumanica a numelui. Esti cumva comisarul sovietic responsabl cu cenzura? Nu e frumos sa-ti bati joc de munca altora si sa stergi aiurea ce au scris altii. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuţie • contribuţii).

Din păcate în această situaţie nu pot interveni, pentru că nu este o situaţie de vandalism, ci de conflict de editare, caz în care semiprotejarea nu este o soluţie. Atît anonimul de mai sus care a făcut şi acele completări la Familia Basarabilor cît şi cel care a modificat Basarab I, par să cunoască politica Wikipediei (mai puţin părţile despre atacul la persoană şi ce anume constituie vandalism). Nu rămîne decît să dialogaţi pînă lămuriţi dacă punctul de vedere pe care îl susţin ei este într-adevăr sprijinit de surse de încredere. — AdiJapan ☎ 23 septembrie 2007 20:48 (EEST)

Blocat

V-a fost blocat accesul la modificarea paginilor din Wikipedia întrucât aţi încălcat regulamentele. Termen de blocare: 24h. Motiv: încălcare Wikipedia:Regula trei reveniri.-- Pixi ^discuţie 24 septembrie 2007 15:37 (EEST)

Conflicte de editare

Din când în când mai trec pe aici şi mă uit după contribuţiile tale, şi am fost puţin mâhnit să văd că ai fost blocat pentru un 3RR. Neplăcut este că într-una din pagini administratorul a optat una din versiuni înainte de a proteja pagina (contrar regulii WP:PROT). Pe en.wp am văzut adesea mici comunităţi de utilizatori care se ajută reciproc în edit-war-uri, şi astfel „intruşii” devin minoritari în opinie dar totodată ei vor fi cei care trebuie să aleagă între violarea 3RR şi renunţarea la revenirea la o versiune anterioară a paginii. Este o tactică „murdară”, contrară - cred eu - spiritului proiectului, dar conformă cu regulile. Daizus 25 septembrie 2007 16:40 (EEST)

Şi apropo de Basarabi, ai citit recenzia lui Adrian Andrei Rusu? Mai domoleşte din elanul lui Neagu Djuvara. Că numele Basarab este turcic (cuman, peceneg) nu încape îndoială. Însă acei „medievişti” (domnul Neagu Djuvara nu este) nu sunt nici pe departe de acord în toate detaliile. Studiul lui Daniel Barbu pare mai degraba contestat decât acceptat (nu ştiu dacă ţi-am mai spus, în revista Historia, numărul din august 2007, domnul Răzvan Theodorescu scrie, printre altele, că „Eşecul propagandei apusene în mediul românesc s-a prelungit în secolul XIV unde doar istorici improvizaţi sau fantezişti pot să vadă voievozi români catolici trecuţi repede la ortodoxie, fără ca acest lucru să lase urme în texte bine citite!”. Nu mă înţelege greşit, nu susţin prezenţa unui Titus Filipaş printre surse, doar că „mainstream”-ul academic acoperă mai puţine elemente din teoria originii Basarabilor, multe aspecte fiind controversate încă. Daizus 25 septembrie 2007 16:53 (EEST)

Eh, nu este Occidentul numa' valoare, dar pe undeva ai dreptate. Uite, am căutat pe en.wp WP:PROT: http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Protection_policy şi paragrafele care te intereseaza sunt (cursivele sunt sublinierea mea):

Content disputes

Except in cases of clear vandalism, or issues with legal impact such as copyright or defamation, pages protected in an edit war are protected in whatever version they happen to be currently in. Protection during an edit war is not an endorsement of the current version. Editors should not ask for a specific version of a page to be protected or, if it has already been protected, reverted to a different version. Instead, editors should attempt to resolve the dispute on the related talk page. See also m:The Wrong Version.

During edit wars, administrators should not protect pages when they are involved as a party to the dispute, except in the case of simple vandalism or libel issues against living people. Administrators should not edit pages that are protected due to a content dispute, unless there is consensus for the change, or the change is unrelated to the dispute. However, this should only be done with great caution, and administrators doing so should indicate this on the article's talk page. Daizus 25 septembrie 2007 16:59 (EEST)

Ai ajuns să fii acuzat de vandalism şi de aroganţă :) Vezi de ce nu mai scriu aici? Daizus 25 septembrie 2007 19:10 (EEST)

Eu dau exemple din en.wp pentru că acolo este - în materie de reguli - materialul original, mai detaliat şi uneori actualizat, cel care a inspirat politicile de pe ro.wp. Dar el există şi aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Pagin%C4%83_protejat%C4%83 (vezi „Dispute legate de conţinutul articolului”). Cât despre vandalism citeşte definiţia de pe ro.wp: „Vandalismul pe paginile Wikipedia se manifestă prin modificări rău-voitoare ale articolelor, formatelor, paginilor de serviciu, etc, prin ştergerea unor paragrafe sau pagini întregi, prin introducerea de obscenităţi ori prin modificări subtile (numere, date, nume) care afectează negativ calitatea informaţiei pe care Wikipedia o pune la dispoziţia cititorilor.” Daizus 25 septembrie 2007 19:54 (EEST)

Recenzia lui Adrian Andrei Rusu

Nu mi se pare corect să îl judecăm pe Răzvan Theodorescu după nişte simpatii a căror influenţă în cele scrise de el nu se pot demonstra, căci şi Neagu Djuvara are simpatiile lui şi chiar anumite teorii despre civilizaţie despre care se poate afirma că-i precondiţionează ipoteza, în mod poate nejustificat. A. A. Rusu chiar observă că laitmotivul „barbarului cel bun” nu există în cazul Moldovei şi propune ca motor „puterea şi grija vecinilor [...] pentru propria lor necesitate (graniţe sigure)”. Ceea ce înseamnă că şi în cazul Ţ. R., poate că regatul maghiar a jucat un rol mult mai mare decât lasă să se întrevadă expunerea lui Djuvara. A. A. Rusu critică aproape pe de-a întregul construcţia teoretică a lui Neagu Djuvara: neaprofundarea relaţiilor dintre cumani şi valahi, bibliografia inexistenă sau inadecvată - „probe de ignoranţă” (nu ştim ce crede recenzorul despre religia lui Nicolae Alexandru, dar faptul că pentru acest voievod construcţia lui Daniel Barbu este luată „în bloc” reprezintă un punct slab al cărţii, care ignoră „studii recente efectuate asupra cumanilor din Ungaria Centrală” care „indică o posibilă orientare a lor către ritul răsăritean”).

Revenind la R. T. el spune că printre „ultimele ecouri cumane din istoria noastră spirituală” este episcopia din „civitas de Mylko in confinibus Tartarorum” (1279) administrată în acel moment de franciscani, dar cu o „existenţă mai mult nominală”, cu episcopi „in partibus”, iar că în „onomastica aulică” (probabil se referă şi la numele Basarab şi Tocomer) se regăsesc „ultimele reflexe ale unei existenţe româno-turanice”. El este de acord cu Neagu Djuvara asupra rolului „elementului alogen, migrator în crearea ierarhiei feudale” dar vorbesşte de o „sinteză culturală româno-turanică”, iar la afirmaţia lui Djuvara că românii „au învăţat arta războiului” de la cumani răspunde cu etimologiile cuvintelor „arc” (arcus), „săgeată” (sagitta), „scut” (scuttum), „spadă” (spatha).

În acelaşi număr, Denis Căprăroiu construieşte o altă ipoteză, cea unei iniţiative tătare (mongole) aparţinând hanului Nogai; Thocomer şi Basarab fiind doi cumani făgărăşeni care se îndepărtează de regalitatea maghiară intrând sub autoritatea lui Nogai şi a urmaşilor săi, „proiectul politic de anvergură care se va numi Ţara Românească” se realizează prin asumarea unei „misiuni trasate de han”.

Astfel de nuanţe nu se regăsesc în articol, şi poate de aceea unii utilizatori vor găsi varianta pe care o aperi dogmatică şi „Djuvaristă”. Daizus 25 septembrie 2007 17:46 (EEST)

Dacă îmi aduc bine aminte Stelian Brezeanu îl consideră peceneg, nu cuman. Dar oricum, asta nu face loc teoriilor „dacomane”. Daizus 25 septembrie 2007 18:07 (EEST)

Am recitit articolul lui S. Brezeanu, Basarab. O nouă ipoteză asupra originii antroponimului şi mă gândesc că vei găsi interesante următoarele:

• istoriografie: origine traco-dacică (B. P. Hasdeu, N. Densuşianu, D. Onciul), origine germană (C. Diculescu), origine turcă (I. Gherghel), origine cumană (N. Iorga, L. Rásonyi-Nagy), pecenego-cumană (O. Densuşianu)
• argument: compararea distribuţiei toponimelor (Bessi/Besseni pentru pecenegi în sudul Transilvaniei, autorul găsind doar două toponime presupus cumane: Comana (Făgăraş) şi Comăneşti/Komanfalva (Alba), ambele atestate târziu). Prezenţa onomasticii turanice în Transilvania meridională şi descălecarea din această direcţie sunt dovezile care încheie argumentaţia. Am remarcat aceeaşi idee de mai sus (R. T.), a sintezei româno-turanice, Brezeanu dedicând câteva paragrafe acestei idei şi amintind de „pădurea românilor şi pecenegilor” dar şi de alte indicii toponomastice precum Oláhbeseniö (Besseniö-ul românesc). Înainte de a încheia, autorul se revoltă împotriva afirmaţiei că Basarab ar fi un cuman, spunând că originea numelui nu este totuna cu originea etnică şi că „fii, nepoţii şi strănepoţii cumanului Basarab sunt grecul Nicolae-Alexandru şi slavii Vlaicu-Vladislav, Radu, Dan şi Mircea”. Despre Basarab afirmă că „era român sau peceneg românizat de mai multe generaţii, care s-a identificat cu cauza societăţii româneşti de la sud de Carpaţi”. Daizus 26 septembrie 2007 12:12 (EEST)

Reguli încălcate

• Wikipedia:Politica oficială
• Evitaţi subiectivismul. Articolele trebuie scrise dintr-un punct de vedere neutru; cu alte cuvinte, articolele trebuie să reprezinte în măsura posibilului toate punctele de vedere, fără discriminare.
• Respectaţi-i pe ceilalţi contribuitori. Contribuitorii Wikipedia pot veni din diverse culturi sau medii, drept care opiniile pot varia. Aşa cum vă consideraţi opinia validă, aşa o face şi alt contribuitor: o atmosferă de respect reciproc creează un mediu propice pentru dezvoltarea unei enciclopedii. Vezi şi eticheta Wikipedia.
• Wikipedia:Vandalism
• Vandalismul pe paginile Wikipedia se manifestă prin: ştergerea unor paragrafe sau pagini întregi
  • Tipuri de vandalism:
    • Ştergeri: Ştergerea unei părţi semnificative dintr-un articol sau a întregului articol
    • Reveniri: Încălcarea regulii celor trei reveniri este considerată vandalism.
• R3R: Regula celor trei reveniri (sau R3R) este o politică oficială care se aplică tuturor wikipediştilor. -- Pixi ^discuţie 25 septembrie 2007 18:26 (EEST)

Din moment ce dedic atâta timp proiectului îţi dai seama că nu am putut să nu sancţionez un vandalism. Repet ce scrie la politică: Încălcarea regulii celor trei reveniri este considerată vandalism. Vezi că mai sunt câteva reguli prin politica wikipediei fă bine şi citeşte ce scrie pe acolo înainte să ceri arbitraj. Regulile sunt clare, trebuie doar citite şi internalizate.

Dacă vorbim de plăceri şi neplăceri m-a deranjat faptul că te consideri mai presus de ceilalţi editori. Adi ţi-a explicat cum trebuie să abordezi problema (Nu rămîne decît să dialogaţi pînă lămuriţi dacă punctul de vedere pe care îl susţin ei este într-adevăr sprijinit de surse de încredere.), dar ai dorit să faci altfel decât cere spiritul wikipedia. Acum e clar ce nu mi-a plăcut? -- Pixi ^discuţie 25 septembrie 2007 18:42 (EEST)

Exact ce spuneam acelaşi stil de a vorbi, dispreţuind regulile ro.wikipediei. Regulile wikipediei cataloghează acţiunile tale drept vandalism şi nu vrei să înţelegi asta. Ai fost sfătuit de un admin care este metoda de urmat şi nu i-ai dat ascultare, aşă că ai primit ce ai meritat, conform politicii. -- Pixi ^discuţie 25 septembrie 2007 18:58 (EEST)

Apropo de ce spune Pixi mai sus, trebuie să-i dau dreptate, blocarea a fost regulamentară. Aşa cum v-am spus, problema trebuia lămurită pe pagina de discuţii, prin discuţii, nu prin război pe articol. V-aş ruga pe viitor să evitaţi reverturile repetate.

În schimb protejarea aplicată de Pixi la Familia Basarabilor, cu revenire la versiunea lui 86.122.28.90, este neregulamentară:

• Protejarea unei pagini pe motiv de dispută se face fără a da avantaj vreuneia din versiuni.
• Repeated deletion or addition of material may violate the three-revert rule, but this is not "vandalism" and should not be dealt with as such. [16] (La noi trebuie să fie o greşeală la Wikipedia:Vandalism, fie o traducere greşită din partea Laurei, fie aşa a era atunci la en.wp.)
• Reverturile se aplică, tot conform regulamentului, numai în caz de vandalism. (E drept că în practică unii admini folosesc revertul ca scurtătură şi în situaţii unde nu e vorba de vandalism.)
• Dacă e s-o luăm avăcăţeşte, prin revertul aplicat în dispută, Pixi a devenit parte implicată, deci a renunţat la dreptul de a proteja pagina.

Nu cred că vă încălzeşte cu ceva, dar articolul Basarab I a fost protejat la versiunea pe care o susţineţi dumneavoastră, deci există un soi de echilibru. — AdiJapan ☎ 26 septembrie 2007 06:56 (EEST)

Între timp am corectat Wikipedia:Vandalism. — AdiJapan ☎ 26 septembrie 2007 10:49 (EEST)

Mormântul princiar de la Argeş

Aş vrea să te întreb unde pot găsi ceva despre mormântul deschis în 1920 în Biserica Domnească din Argeş? Ştiu că unii au presupus c-ar fi Basarab I (N. Iorga etc.), iar alţii Radu I (Giurescu etc.). --Alex:D|^Mesaje 26 septembrie 2007 14:27 (EEST)

Ro.wp

Aveţi mare dreptate. De altfel am făcut şi eu cu diferite ocazii aceleaşi afirmaţii despre efectul numărului mic de contribuitori, despre rostul regulii celor trei reveniri, despre felul cum unii români de la en.wp evită ro.wp etc.

Rugămintea mea este să nu renunţaţi. Acest proiect abia acum se apropie de masa critică, de la care lucrurile vor începe să meargă oarecum de la sine prin faptul că statistica va începe să reteze tot mai mult din fluctuaţiile pe care le vedem azi. Mi-a părut rău să vă văd antrenat în conflictul de editare de ieri şi blocat pentru un motiv de doi bani (sau trei). Soluţia la familia Basarabilor, aşa cum o văd eu, este să puneţi pe pagina de discuţii cîteva întrebări esenţiale şi la obiect, scoase din regulament, despre afirmaţiile pe care vrea să le introducă anonimul acela în articole. În primul rînd trebuie clarificat dacă sursa lui este de încredere. Dacă începe s-o scalde şi nu răspunde direct la întrebări atunci este evident: afirmaţiile trebuie şterse sau reduse la cît merită. Dacă acest aspect este clarificat atunci vă pot ajuta prin semiprotejarea articolului, prin blocarea utilizatorului etc. Din păcate nu mă pricep la subiect şi nu pot evalua eu sursa, deci am nevoie să mi se spună clar că individul încalcă regulamentul. — AdiJapan ☎ 26 septembrie 2007 20:48 (EEST)

Am uitat, mai aveam o rugăminte: cînd vedeţi articole care se abat de la punctul de vedere neutru vă rog să le etichetaţi cu {{PDVN}} (şi să explicaţi în pagina de discuţii în ce constă problema, pe scurt), chiar dacă nu doriţi să lucraţi activ la ele. Măcar să avertizăm cititorii că există nereguli în acele articole. Şi cine ştie, poate văzînd eticheta se va găsi cineva să rezolve problema. — AdiJapan ☎ 26 septembrie 2007 20:57 (EEST)