Skiagraphos

Bun venit!

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Skiagraphos) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! --Gmb. 4 septembrie 2007 21:24 (EEST)

Bine ai venit!

Domnule, mă bucur mult că ai hotărât într-un final să ni te alături! În stilul wikipedist, deja vreau să te pun în pâine cu vreo trei detalii foarte prețioase pentru comunitate, de folos pentru cei care vor să-ți continue lucrul sau să urmărească o discuție unde ai intervenit.

Modificările. Te rog să descrii fiecare modificare adusă unui articol sau unei discuții în căsuța din dreptul textului „Descrierea modificărilor”, aflat în josul casetei cu textul articolului. Chiar și atunci când editezi doar o secțiune, cu toate că el pune automat descrierea „/* Numele secțiunii */”, va trebui să completezi în continuare.

Diacriticele. Foarte incomode la prima vedere (de vreme ce parcă nici tu nu ai tastatură românească), diacriticele oferite de interfață. Chiar dacă un pic mai greoaie decât scrisul de la tastatură, te obișnuiești repede. Totuși, dacă nu ai și nu răbdare, dar contribui la un articol (nu la o discuție, acolo nu-s musai), pune măcar la începutul articolului, pe un rând distinct, textul „{{diacritice}}”. Aici în comunitate e o fată care face foarte prompt treaba asta, e aproape specializată. Fii atent, însă, la pasajele cu cuvinte mai specializate, unde e obligatoriu să le pui, cum șansa e mai mică să se priceapă și altcineva!

Semnătura. La capătul oricărei noi intervenții într-o discuție, lasă „~~~~” (patru tilde) și îți semnează el automat cu nume, dată și ora (chiar și sistemul local de fus orar - EEST la noi în țară).

Vorbisem noi atunci și ți-am propus: îți faci timp să scrii articolul cu Barocul în muzică? Îl poți ordona chiar frumos și gândește-te, poți mai apoi face o trimitere de pe blog pentru cititorii neinițiați. Ce zici? (Impy4ever 29 septembrie 2007 14:45 (EEST))

La mulți ani!

...Și pe această cale, domnule Licențiat, domnule Papirolog. Îți urez săpat fără pietricele! (Impy4ever 8 februarie 2008 07:04 (EET))

Simfonie - Articol de calitate?

Vezi: Discuție Utilizator:Impy4ever MobyDick 28 februarie 2008 08:40 (EET)

Discuție Wikipedia:Întâlniri/București3

DEX '98 spune că: SERVÁNTĂ, servante, s.f. 1. (Livr.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun tacâmurile și vasele de schimb necesare pentru servitul mesei. – Din fr. servante.

Mergând pe logica dumneavoastră, când veți ieși din cameră mândru de intervenția dumneavoastră, broasca de la ușă o să orăcăie (că așa știu eu că fac toate broaștele...) --Miehs 4 mai 2008 19:50 (EEST)

Așa o creionare

E cam prost. Ți-l dau aici ca să nu-l mai curăț de sintaxă.

În preajma jumătății secolului al XIX-lea s-a făcut pentru prima oară în mod științific distincția dintre arta muzicală populară (atât a locuitorilor de la sat, cât și a celor de la oraș) și muzica compusă pentru sala de concert (la acea vreme asociată păturilor înalte ale societății). Deși o delimitare între cele două feluri de muzică a existat dintotdeauna (impusă măcar de diferențe culturale și de poziție socială), muzica culturii înalte nu a recunoscut „legitimitatea” muzicii maselor mai devreme de momentul menționat (în jur de 1850). Studiul acestei muzici s-a făcut în cadrul disciplinei numite folcloristică. Nașterea ei a fost favorizată de idealul artistic al vremii, romantismul, care era interesat, între altele, de reliefarea particularităților culturale ale fiecărei națiuni. Pe de altă parte, dezvoltarea spectaculoasă de care se bucură mass media începând cu următoarele decenii are drept consecință crearea unei culturii originale în mediul urban, numită cultură de masă (a nu se confunda cu folclorul urban). Puse împreună, muzicile folclorului și ale culturii de masă creează muzica de consum, a cărei funcționalitate este de altă natură decât cea a muzicii de concert (anume de a facilita satisfacerea unor necesități, fie într-un cadru social, fie în intimitate).

Întemeierea Școlilor muzicale naționale în cele mai multe țări europene (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) a justificat folosirea intensă – într-un grad nemaiîntâlnit – a folclorului ca sursă de inspirație. În plus, muzica ușoară, opereta și muzica de fanfară (ai cărei autori mai cunoscuți sunt cei doi Johann Strauss) câștigă aprecierea publicului prin abordarea accesibilă; muzica multor compozitori minori ai secolului al XIX-lea figurează pe înregistrări încă de la 1890. Toate aceste noi direcții au drept consecință slăbirea raportului dintre muzica erudită și muzica poporului.

(impy4ever (discuție) 26 ianuarie 2009 01:38 (EET))