Doina Ioanid
Date personale
Născut24 decembrie 1968
București
Cetățenieromână
StudiiFacultatea de Litere a Universității București (absolvită în 1995);
Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București (1997-1998)
Activitatea literară
Limbiromână
Specie literarăpoezie
Operă de debutDuduia de marțipan (2000)
Opere semnificativeE vremea să porți cercei (2001)
Cartea burților și a singurătății (2003)
Poeme de trecere (2005)
Poeme de trecere (2009, audio-book)
Ritmuri de îmblânzit aricioaica (2010)
Cusături (2014)
Poeme de trecut pragul (2022)
Note
PremiiPremiul de debut „Prima Verba”
Nominalizată la Premiile Aspro
Volumul bilingv Boucles d’oreilles, ventres et solitudes nominalizat la Le Prix des découvreurs 2016-2017

Doina Ioanid (n. 24 decembrie 1968, București) este o poetă și traducătoare română.

Educație

modificare

A absolvit Facultatea de Litere a Universității București în 1995 și cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități, în 1997-1998.[1]

Activitate

modificare

A fost asistent universitar la Catedra de Limba Franceză a Universității Transilvania din Brașov, în perioada 1998-2005.[2]

A început activitatea literara la cenaclul „Litere", condus de Mircea Cărtărescu.[3]

A publicat poeme în volumul colectiv Ferestre '98, girat de Mircea Cărtărescu, Editura Aristarc, Onești, 1998, împreună cu Ioana Vlasin, Cecilia Ștefănescu, Marius Ianuș, Angelo Mitchievici, Iulian Baicus și Victor Nichifor.[4]

A participat la volumul experimental 40238 Tescani, Editura Image, București, 2000[5] (alături de Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Domnica Drumea, Angelo Mitchievici, Mircea Cărtărescu, Cecilia Ștefănescu și Florin Iaru).

A debutat individual în anul 2000 cu un volum de poeme în proză, Duduca de marțipan. Data debutului o clasifică printre reprezentanții generației douămiiste.[6]

Poemele sale au fost traduse în franceză, maghiară, turcă, slovenă, bulgară, croată, germană, neerlandeză, engleză, galeză și polonă.[7]

Cartea Cele mai mici proze a fost tradusă în limba franceză cu titlul Histoires du Pays des Babouches, prin grija și susținerea lui Jan H. Myskin, a lui David Giannoni și Antoine Wauters, la Editura L’Arbre à paroles.[8]

Colaborează la revistele: Vatra, Luceafărul, Contrafort, Litere nouă, Erata, România literară, Dilema. Din 2005 este secretar general de redacție la săptămânalul Observator Cultural.[9]

A tradus din limba franceză[5]: Vara, la zece și jumătate seara de Marguerite Duras (Editura Cartier, Chișinau, 2006), Într-o noapte fără lună de Dai Sijie (Editura Polirom, Iași, 2009),[10] Cântărețul de carillon de Georges Rodenbach.[11]

În septembrie-octombrie 2014 a participat la proiectul Transpoesie, organizat de EUNIC Bruxelles, în calitate de reprezentant al României.[12]

A participat la Festivalul Internațional de Poezie de la Istanbul, la Poetry International Festival din Rotterdam, Poetry Parnassus (Londra), Felix Poetry Festival (Anvers).[7]

În iunie 2018 a participat la Paris, la evenimentul cultural Marché de la poésie, cu volumul Le collier de cailloux – Poèmes de passage (Poeme de trecere), volum tradus de Jan H. Mysjkin și publicat în 2021.[13]

În 2020[14] și 2021 a făcut parte din juriul celei de-a XV-a ediție a Galei Premiilor revistei Observator cultural.[15]

A primit Premiul de debut „Prima Verba“ pentru volumul Duduca de marțipan.[7]

A fost nominalizată la Premiile Aspro pentru E vremea să porți cercei, volum publicat în 2001.[10]

Volumul bilingv Boucles d’oreilles, ventres et solitudes (format din două volume: E vremea să porți cercei și Cartea burților și a singurătății), tradus de Jan H. Mysjkin și apărut la Editura Cheyne, a fost nominalizat la Le Prix des découvreurs 2016-2017.[13]

  • Duduca de marțipan, București, Editura Univers, 2000
  • E vremea să porți cercei, Editura Aula, Brașov, 2001
  • Cartea burților și a singurătății, Pontica, Constanța, 2003
  • Poeme de trecere, Editura Vinea, București, 2005
  • Poeme de trecere, Editura Ninpress, 2009 (audio-book)
  • Ritmuri de îmblânzit aricioaica, Editura Cartea Românească, București, 2010[16]
  • Cusături, Editura Cartea Românească, București, 2014
  • Poeme de trecut praguri, Casa de Pariuri Literare, 2022[17]
  1. ^ „Doina Ioanid - - Cartepedia.ro”. www.cartepedia.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Biografie si carti Doina Ioanid | Serial Readers”. serialreaders.com. Accesat în . 
  3. ^ „Amintiri despre cenacluri: Ioana Nicolaie, Svetlana Cârstean și Răzvan Țupa”. . Accesat în . 
  4. ^ Ferestre (volum colectiv). Editura Aristarc. . p. Prefață de Mircea Cărtărescu. 
  5. ^ a b „Formula 3 cu Nora Iuga, Doina Ioanid și Ion Cucu”. ZF.ro. Accesat în . 
  6. ^ Privirea duducii din fotografie, articol de Paul Cernat, în Observator cultural, nr. 17/2000
  7. ^ a b c „Doina Ioanid citeste la Bucuresti din volumul de poeme Cusaturi”. RFI România: Actualitate, informații, știri în direct. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Nemira (). „Cele mai mici proze, de Doina Ioanid, a fost tradusă în franceză! Histoires du Pays des Babouches” (în engleză). Blogul Editurii Nemira. Accesat în . 
  9. ^ „Redactia”. Observator Cultural. Accesat în . 
  10. ^ a b „Volumul de poezii Ritmuri de imblinzit aricioaica de Doina Ioanid, lansat la Iasi si Bucuresti”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Traducător Doina Ioanid”. Editura Univers. Accesat în . 
  12. ^ „Poeții Doina Ioanid și Vasile Gârneț în luna poeziei europene”. www.icr.ro. Accesat în . 
  13. ^ a b „Lecturile Doinei Ioanid de la Paris”. Observator Cultural. Accesat în . 
  14. ^ „Laureații Premiilor Observator Cultural 2020” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Gala Premiilor Observator cultural, ediția a XV-a, va avea loc, online, astăzi 25 noiembrie, de la ora 19.00”. radioromaniacultural.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Îmblînzirea trupului”. Observator Cultural. Accesat în . 
  17. ^ „Întâlnire cu scriitoarea DOINA IOANID, pe marginea volumului de versuri Poeme de trecut praguri (Casa de pariuri literare, 2022) – Facultatea de Litere, Universitatea din București” (în engleză). Accesat în .