Dorina Lazăr
Dorina Lazăr | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (84 de ani)[2] ![]() Hunedoara, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | actriță ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Roluri importante | Păcală, Angela merge mai departe, Liceenii, Balanța, Amen |
Alte premii | |
Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*] (2012)[1] Ordinul Național „Serviciul Credincios” (2010) ![]() | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Dorina Lazăr (n. , Hunedoara, România) este o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.
Biografie
modificareÎn 1961 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru, secția Actorie la clasa profesorului Ion Finteșteanu, care i-a avut asistenți pe Sanda Manu și Dem Rădulescu.[3] Și-a susținut examenul de diplomă cu rolul Coana Joițica din piesa O scrisoare pierdută, în regia lui Ion Finteșteanu.[4] A debutat în 1961 la Teatrul Regional București, iar din 1969 este actriță la Teatrul Odeon. Pe marele ecran a debutat în 1974 în filmul Păcală al regizorului Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a mai jucat se numără Angela merge mai departe (1982), Liceenii (1986), Balanța (1991) și Amen (2001).
În anul 1979 a primit premiul Leul de bronz la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo pentru spectacolul „Năpasta”. În anul 1982 a primit premiul Cea mai bună actriță de film din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Angela din Angela merge mai departe (1981). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler. Din 2003 este directoarea Teatrului Odeon. În anul 2010 a primit titulatura de Cetățean de onoare al orașului Hunedoara.[5] În anul 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii și Comunicării din Franța[6].
Filmografie
modificare- Păcală (1974) – hangița
- Mastodontul (1975)
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Gustul și culoarea fericirii (1978)
- Drumuri în cumpănă (1979)
- Stop cadru la masă (1980)
- Ștefan Luchian (1981)
- Ana și „hoțul” (1981) – Maria Crijan, soția maistrului
- Saltimbancii (1981)
- Semnul șarpelui (1982)
- Angela merge mai departe (1982) – taximetrista Angela Coman
- Înghițitorul de săbii (1982)
- Un saltimbanc la Polul Nord (1982)
- Năpasta (1982)
- Fram (1983)
- Ochi de urs (1983)
- Frumos e în septembrie la Veneția (1983)
- O lebădă iarna (1983)
- Dragostea și revoluția (1983)
- Liceenii (1986) – mama lui Șerban
- Niște băieți grozavi (1988)
- Să-ți vorbesc despre mine (1988)
- Un studio în căutarea unei vedete (1989) – costumiera Filofteea („tanti Fifi”)
- Divorț... din dragoste (1992)
- Crucea de piatră (1994)
- Leapin' Leprechauns! (1995)
- Spellbreaker: Secret of the Leprechauns (1996)
- Orașul în miniatură (SUA, 1998)
- Binecuvântată fii, închisoare (2002) – directoarea închisorii
- București NonStop (2013)
- Funeralii fericite (2013)
- Monștri. (2019)
Teatru
modificare- Ubu Rege (1990) - teatru radiofonic
- Arta conversației de Ileana Vulpescu și George Bănică, regia Eugen Todoran, Teatrul Giulești
Premii și distincții
modificare- Premiul Leul de bronz la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo pentru spectacolul Năpasta (1979)
- Premiul Cea mai bună actriță de film acordat de Asociația Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Angela din filmul Angela merge mai departe (1981)
- Premiul pentru Cea mai bună actriță acordat de Asociația Oamenilor de Teatru și Muzicienilor din România - pentru rolul Maria din Nu ne naștem toți la aceeași vârstă de Tudor Popescu, regia Dinu Cernescu (1984)[5]
- Premiul pentru Cea mai bună actriță de film la Festivalul de Film “Henri Langlois” de la Tours (Franța) pentru rolul Ea din FRUMOS E ÎN SEPTEMBRIE LA VENEȚIA (1986)[5]
- Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[7]
- Premiul pentru cea mai bună actriță, acordat de Ministerul Culturii și Cultelor pentru rolul Grete din Șefele de W.Schwab (2003)
- Premiul UNITER pentru întreaga activitate ca actriță (2008)[5]
- Premiul pentru întreaga activitate - Premiile Municipiului București pentru Artă și Cultură, Secțiunea Artele Spectacolului (2009)[5]
- Premiul pentru cea mai bună actriță ex-aequo pentru rolul din piesa Șefele, jucată la Festivalul Internațional de Teatru Atelier, Baia Mare - Premiile Municipiului București pentru Artă și Cultură, Secțiunea Artele Spectacolului (2009)[5]
- Premiul pentru Management Cultural în cadrul Galelor Iașului Universitar (2010)[5]
- Premiul pentru întreaga activitate la Festivalul Internațional de Film TIF, Cluj, 2010
- Premiul Elena Deleanu pentru continuitatea valorilor teatrului românesc în programul managerial al Teatrului Odeon, acordat de Asociația Culturală Diallog (2011)[5]
- Premiu de excelență acordat de Consiliul național Femina (2011)
- Trofeul Femeia contează (2011)
- Premiul Publicului, Actrița anului la Gala Celebrităților (2011)
- Premiul de excelență Gina Patrichi pentru valoarea creației teatrale și cinematografice, acordat de Asociația Culturală Dialog (2011)[5]
- Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler (Franța, 2012)[8]
- Premiul de Excelență pentru creațiile sale remarcabile, pentru o viață dedicată artei interpretative românești acordat în cadrul Galei Premiilor UCIN pentru filmele anului 2023 (Opera Națională București, 28 octombrie 2024)[9]
Referințe
modificare- ^ Oana Ghiță (), Damian Drăghici, Maia Morgenstern și Dorina Lazăr sunt Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor, Mediafax, accesat în
- ^ Biografie Dorina Lazăr, accesat în
- ^ Ţarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalităţi. AGIR. p.428
- ^ Sîrbu, Eva (). „Dorina Lazăr: Trebuie să faci față vieții”. Actorii noştri : Interviuri uitate. 2. București: Editura Ara. pp. 142–150.
- ^ a b c d e f g h i „Turnee, festivaluri, Premii”. istoric.teatrul-odeon.ro. Accesat în .
- ^ Radio România Cultural, 27 septembrie 2012[nefuncțională]
- ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 25.
- ^ Damian Drăghici, Maia Morgenstern și Dorina Lazăr sunt Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor, 15 noiembrie 2012, Oana Ghita -Mediafax, Mediafax, accesat la 19 ianuarie 2014
- ^ „Premiile UCIN pentru filmele anului 2023 (Opera Națională București, 28 octombrie 2024)”. ucin.ro. Accesat în .
Legături externe
modificareImagini externe | |
---|---|
Ambasada Franței 2012 Fotografii făcute la Ambasada Franței din București pe 14 noiembrie 2012, cu ocazia decernării titlului de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii și Comunicării din Franța. |
- http://www.teatrul-odeon.ro/oameni/actori/lazar.htm Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Filmografie la IMDb.com
- Dorina Lazăr pe Teatral.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Damian Drăghici, Maia Morgenstern și Dorina Lazăr sunt Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor, 15 noiembrie 2012, Oana Ghita, Mediafax
Interviuri
- Stagiunea a inceput. Ce mai face... Dorina Lazar, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2008, numărul 841
- Premiul dragostei noastre, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2013, numărul 1077
- Cu Dorina Lazar la Paris si retur, Formula AS - anul 2003, numărul 565
- Teatru. O intrebare, un raspuns, Alice Manoiu, Formula AS - anul 2007, numărul 777